Constructorul, noiembrie 1957 (Anul 9, nr. 407-409)

1957-11-02 / nr. 407

7 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VĂ ORGAN AL MINISTERULUI CO­N­STRU­C T H­­­OR­ ȘI M­A­TERI­I AL­E 1­O­R DE CONSTRUCȚII AI MU­NCI­TOR­LOR CONSTRUCTORI, DIN INDUSTRIA­ M­AT­E­RI­A­LE­LOR DE CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA. IEMNÍ/c­ÍJIT Sărbătoare măreață a popoarelor sovietice, cea de-a 40-a aniversare a M­­arii Revoluții Socialiste din Octom­brie, este totodată o sărbătoare a in­tregii omeniri progresiste. Marcînd începerea unei ere noi în istorie, era sfărîmării sistemului burghez și al stabilirii socialismului, Marea Revo­­­luție Socialistă din Octombrie, a că­pătat an de an o mai uriașă impor­tanță. An de an, a devenit mai lim­pede tuturor celor care vor să vada­că nimeni și nimic nu poate sta in calea împlinirii legilor istoriei. Ni­meni și nimic nu poate zăgăzui mer­sul de nestăvilit al omeniri spre socia­lism, după cum nu poate exista sal­vare pentru sistemul exploatării omu­lui de către om și al odioaselor sale consecințe, asuprirea popoarelor, jaful și războaiele de agresiune. Intr-adevăr oamenii sovietici, glo­riosul lor partid comunist, se pot m­îndri azi ca acum 40 de ani au în­ceput construirea Statului Sovietic, că au deschis calea spre izbîndă a unei noi clase altădată asuprită de ca­pitalism, că înfrîngind burghezia și instaurind dictatura proletariatului, au pus bazele salvării omenirii de sub jugul capitalului și împilarea im­perialismului. In 1917, doar 7,8 la sută din popu­lația globului și numai 16 la suta din teritoriul globului trăia în afara ju­gului capitalist. Astăzi, țările socia­liste, cuprind in hotarele lor 34,9 la sută din populația mondială și 25,9 la sută din teritoriul globului. Dar nu numai prin aceste cifre se vădește înrîurirea hotărîtoare a Re­voluției din Octombrie, progresul ei victorios. Fapte intrate în istorie, fapte recunoscute chiar și de adver­sarii socialismului mărturisesc supe­rioritatea noii lumi care s-a născut acum 40 de ani. S-au prăbușit în nimicnicie și rușine toate ,,profețiile’’ sinistre pe care apologeții capitalis­mului le împrăștiau in primii ani ai puterii sovietice. Să dăm un singur exemplu din 1919. Scria atunci un oarecare Robert Wilton în ziarul „New­ York Times” sub titlul: „Ago­nia Rusiei”: „Bolșevismul este o forță destructivă și nu una constructivă. Din punct de vedere economic conti­nuarea acestui regim este o imposibi­litate. Din punct de vedere politic aceasta este egal de absurd...“ Astfel de citate care se voiau pro­fetice se pot găsi cu miile in presa burgheză, în scrierile unor faimoși politicieni și „specialiști“ ai lumii capitaliste. N-au lipsit astfel de nero­zii nici în vechea Romînie burghezo­­moșierească. Și toate, toate, s-au pră­bușit infirmate de fapte. Socialismul a învins pe toate fronturile. A învins inflăcăratul program leninist al cons­truirii socialismului, al lichidării înapoierii tehnice și economice de pe timpul țarismului, al transformării Rusiei într-un puternic stat indus­trial, într-o țară ai cărei muncitori și țărani cunosc un tot mai înalt nivel de viață, material și cultural. Asta, în pofida dușmăniei violente a în­tregii lumi capitaliste, a unui pustiitor război civil și al vremelnicii cotro­piri fasciste. Cifrele sunt grăitoare. Politica de industrializare socialistă promovată cu consecvență și energie de către P.C.U.S. a avut ca rezultat o creș­tere de peste 30 de ori a producției industriale față de perioada de dina­intea revoluției. Socotind volumul producției industriale pe cap de lo­cuitor, este clar că industria socia­listă sovietică progresează infinit mai rapid, decât cea a Statelor Unite. Acest lucru îl recunosc astăzi cu a­­mărăciune, chiar și cei mai înverșu­nați denigratori ai socialismului. încă de anul trecut, cunoscutul po­litician american John J. Mc­Cloy se vedea obligat să admită că în vii­torul apropiat „Rusia poate disputa poziția Statelor Unite ca prima pu­tere industrială a lumii“. Aceasta se spunea anul trecut ! Atunci cînd încă nu se rotea în ju­rul globului nostru pămîntesc primul satelit artificial, vestind lumii supe­rioritatea științei sovietice. Astăzi, cînd tot mai dese sînt victoriile științei și tehnicii sovietice, cînd omenirea re­cunoaște cu admirație că toate acestea se datoresc unui sistem economic și social politic superior, apologeții ca­pitalismului trăiesc din plin rușinea minciunilor lor, iar conducătorii aces­tei lumi ce-și vede sfîrșitul tot mai aproape n-au altceva de făcut decit să se lase pradă unei furii oarbe și decepționate. Marea Revoluție Socialistă din Octombrie a dat omenirii exemple de o măreție umană inegalabilă. Din po­poare subjugate și înapoiate, învrăj­bite, puterea sovietică, politica înțe­leaptă leninistă a P.C.U.S. a creat o mare familie de popoare frățești care împărtășesc o prosperitate co­mună, o egală înflorire culturală. O glorie nepieritoare, dreptul la dragostea și recunoștința întregii o­­meniri, a cîștigat Un­iunea Sovietică prin cei 40 de ani pe care i-a închi­­nat țelului comun al păcii și colabo­rării între popoare. Din prima sa zi de existență, puterea sovietică a procla­mat voința sa de pace. Neîntrerupt, Uniunea Sovietică a promovat fideli­tatea ei față de principiul leninist al coexistenței și colaborării pașnice în­tre toate statele, indiferent de struc­tura lor economică și sociala. Uniu­­­nea Sovietică, țara care a desființat exploatarea omului de către om, fă­­cînd să dispară cauzele care împing spre război alte state, a rămas și va fi întotdeauna cea mai puternică și statornică barieră pusă în calea răz­boaielor provocate de imperialism. Chiar și astăzi, cînd nu nuai poate exista nici o îndoială în ce privește forța mijloacelor militare sovietice, toată lumea știe că Uniunea Sovietică a rămas credincioasă politicii sale de pace și colaborare internațională că nu precupețește nici un efort pentru a asigura lumii întregi un viitor pus la adăpost de amenințarea unui nou război mondial. In lumea întreagă, cea de-a 40-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie găsește un puternic ecou în inimile tuturor oamenilor muncii, a tuturor prietenilor progre­sului și păcii. Oamenii muncii din țara noastră nu vor uita niciodată că în anii negri ai regimurilor burgheze­­moșierești, în vremurile crunte ale fascismului, Uniunea Sovietică a re­prezentat izvorul tuturor nădejdilor. Izbânzile primelor cincinale, victoriile asupra fascismului, ne-au dat putința să sperăm în propriul nostru viitor de libertate, ne-au întărit încrederea noastră în ideile marxist-leniniste pe care Partidul Comunist Român le în­scrie pe steagul său de luptă. Nădej­dile noastre, s-au văzut pe deplin în­dreptățite de fapte. Sub steagul par­tidului nostru marxist-leninist, clasa muncitoare din Rom­înia, in alianță cu țărănimea muncitoare, și-a des­chis drumul său spre socialism. Prie­tenia și colaborarea frățească romîno­­sovietică, alianța de neclintit cu toate țările lagărului socialist stau la baza tuturor succeselor regimului nostru popular, garantează viitorul fericit pe care ni-l făurim. Sentimentele de înflăcărată dra­goste și sinceră recunoștință împăr­tășesc față de Uniunea Sovietică oa­menii muncii de pretutindeni. In nu­mele lor, Federația Sindicală Mon­dială, declară de la tribuna celui de al IV-lea Congres al Sindicatelor: „Muncitorii și muncitoarele­­ din Uni­unea Sovietică au dat lumii întregi pentru prima oară dovada strălucită că clasa muncitoare poate să se lip­sească de capitaliști și să făurească prin propriile sale mijloace un viitor de fericire și pace, și totodată, au creat condițiile unui avînt de nestă­vilit al mișcării muncitorești interna­ționale, al mișcării de eliberare a po- Expoziție de produse din lemn IFIL Craiova organizează în cinstea lui 7 Noiembrie o expoziție specială cu produse reprezentative ale unități­lor de industrializarea lemnului din regiunea Craiova. U.R.S. Filiași are la această expoziție o participare sub­stanțială. Prezintă printre altele un panou de parchete de stejar și trei E. ISTODOR corespondent Sîmbătă 2 noiembrie 1957 CU PLANUL ANULUI . • In cinstea zilei de 7 Noiembrie, colectivul Sta­ției nr. 4­ Brăila a T.U.G. a repurtat o însemnată victorie: la 1 octombrie și-a îndeplinit planul pro­ducției globale pe anul în curs. O contribuție de sea­mă la această realizare au adus excavatoriștii Mihai Neguț, Costea Ra­du, Aurel Șandru, me­canicii Vasile t­irduca și Ion Nistor, sudorul Andrei Manea, precum și Zamfir Danciu, Alexan­dru Popescu, Marin Ghe­­leș ș.a. Pe trimestrul III, pre­țul de cost a fost­ redus cu 3,07 la sută.­­ Două telegrame so­site la redacție ne-au ves­tit că ÎNTREPRINDE­REA PENTRU EXTRA­GEREA ȘI PRELUCRA­REA MARMUREI „BU­CUREȘTI" ȘI FABRICA DE VAR ,,SINAIA" și-au realizat planul anual in toți indicii pe ziua de 2­­> octombrie. De la aceasta dată colectivele acestor întreprinderi dau produse în contul anului 1958 . Corespondentul nos­tru voluntar Nicolae Bru­mară ne-a transmis ști­rea că întreprinderea „STICLOVAL“ din Vă­­­lenii de Munte și-a reali­zat planul anual la valoa­rea producției globale pe data de 16 octombrie. Muncitorii și tehnicienii s-au angajat ca pînă la 7 Noiembrie să depășeas­că planul la zi cu 5% iar pina la finele anului să extragă, peste plan, cu­­ 1Q% mai mult nisip cu­­arțos. • Primele vești des­pre îndeplinirea înainte de termen a planului a­­nual în întreprinderile de produse finite din lemn ne-au sosit zilele a­­cestea. Fabrica de la Balta Sărată, regiunea Timișoara, lucrează de la data de 20 octombrie în contul anului 1958, iar 1PROFIL „Placajul"-Bu­­curești și-a terminat pla­nul producției globale pe anul 1957 la data de 17 octombrie.­­ La 28 octombrie co­lectivul FABRICII DE MATERIALE DE CON­STRUCȚII PATIRLAGE­­LE și-a îndeplinit sarcina anuală de plan, atît în ce privește valoarea produc­ției globale cît și pe sor­timente. IN CINSTEA GLORIOASEI ANIVERSARI In cinstea celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Oc­tombrie, constructorii de pe șantierul de locuințe Păcurari al Trustului nr. 14-Iași au dat In folosință 408 apar­tamente pentru salariații Fabricii de antibiotice. La finisarea fațadelor ce­lor două blocuri date în folosință s-a evidențiat, prin calitatea și depășirea normei, echipa maistrului Ion State. O altă echipă fruntașă de zidari, con­dusă de Nicolae Marinică, a obținut succese deosebite la finisarea fațadei blocului 7. Nu de mult au început lucrările pentru deschiderea celei de a doua alei longitudinale a cuartalului. Ex­cavat­ori­stul Dumitru Vîlcu și buldo­La fabrica de mobilă curbată „A­­lexandru Tamaș“ din Sighet muncito­rii au depășit planul nu numai la pro­ducția globală și cea de marfă ci și la sortimentele de bază. La mobila au dat cu 10% mai mult iar la scau­ne curbate cu 7% peste plan la pro­ducția de export și cu 20% mai mult zeristul Mircea Grigore muncesc cu la cea pentru consum intern. Dintre multă sîrguință la săparea și evacua­secțiile fabricii s-au evidențiat curbă­­toria, montajul și lustruitul­­rea pămîntului din spatele blocurilor. 5 și 6. Colectivul de aici își pregătește con­­diții pentru continuarea lucrărilor în timpul iernii. La centrala termică a cvartalului s-au terminat zidăria, tur­narea betoanelor și s-a construit aco­perișul, iar echipa de instalatori a meșterului Ștefan Craft dorește mon­tarea cazanelor. Aproape terminate sunt și canalele termice prin care vor putea fi încălzite apartamentele blocu­rilor. Încă 108 apartamente în Iași LAZAR BENEȘ corespondent La întreprinderea „Progresul STA­SA" a intrat în funcțiune Anul acesta, întreprinderea de pre­fabricate „Progresul“-București a im­portat din R. D. Germană o instalație completă „S771S/1 ANLAGE“ pentru executarea fîșiilor de planșeu precom­primate, cu goluri. Toate operațiile care se includ ir procesul tehnologic (împletirea corzi­or, pretensionarea, turnarea betonu­ui etc.), se execută complet mecani­zat. Cu ajutorul agregatului de tur­nare se toarnă o fîșie de beton lung, de 200 m, după ce în prealabil s-au intins corzile de oțel. După întărirea suficientă a betonului, cu ajutorul u­nui dispozitiv special fîșia se taie :1. lungimile pieselor comandate. Cele trei straturi de beton din care e alcă­tuită piesa (cel intermediar fiind din beton ușor de keramzit, în care se afli si golurile), se toarnă simultan. Cu a­utorul instalației „STASA“ se pot urna intr-un schimb de 8 ore, 200 mi de planșeu. Șantierul 9 al Trustului nr. 3, care a executat pistele de turnare și ane­­xele necesare, se apropie cu lucrările de sfîrșit. Deși darea în folosință a instalației ,STASA“ era fixată la 31 decembrie 1957, datorită hărniciei constructori­lor în colaborare cu montorii ger­mani în cinstea zilei de 7 Noiembrie a început rodajul agregatului, turnîn­­du-se pînă în prezent 6 benzi. ing. CORNEL GOLDSTEIN corespondent Mai multă mobilă curbată G. MEDVET corespondent Participant la Marea Revoluție După ce am fost încorporat la regi­mentul 22 infanterie din Tg. Mureș, în același an am fost trimis pe frontul din Galiția, la 11 septembrie fiind luat prizonier de către ruși. Împreună cu alți 20­­0 de prizonieri am fost transportați în Siberia în la­­gărul de la Irbit. In primăvara lui 1916 am fost trimis la munci agri­cole în fosta gubernie Perm, toam­na revenind la lagărul de la Irbit, de unde apoi am mers la tăiat de pădure în fosta gubernie Viatca. Grupul nos­tru număra circa 120 de prizonieri din fosta armată austro-ungară și printre noi se aflau mai mulți muncitori din Budapesta care aveau idei socialiste și care, atunci cînd proprietarul pă­durii ne-a tăiat tainul de țigări și nu ne-a mai dat alimentele necesare pen­tru hrană, au organizat o grevă care a durat cîteva zile. Apoi am fost duși la muncă cu forța de către jandarmii pe care-i chemase în ajutor boierul. Pînă în cele din urmă însă am pără­sit pădurea cu gîndul de a ne îna­poia la lagăr. După 5 zile de mers am fost ajunși de un grup de jan­darmi călări care ne-au arestat. Pe 12 dintre prizonieri, printre care eram și eu, ne-a băgat la beci, la postul de jandarmi. Intr-o zi a venit un bătrîn și ne-a scos de-acolo spunîndu-ne că jandarmii au fugit și că țarul a fost detronat. Era prin februarie 1917. Toți cei 12 care fuseserăm arestați, cu aju­torul oamenilor din comună, am ple­cat la pădure unde i-am găsit și pe ceilalți prizonier). De la pădure am plecat cu un vapor pe Viatca și apoi pe Kama ajungînd la Sarapul. Aici comandatura ne-a trimis la munci a­­gricole în comuna Krasovo. In toamna lui 1917 am fost transportați din la­gărul de la Sarapul în gubernia Smo­­lensc la tăiat de pădure. In primăvara lui 1918 am­ fugit din pădure și am ajuns la Polese pe fluviul Dvina. In aprilie 1918, am ajuns la Kurgan unde am citit cîteva ziare (în limba maghia­ră) apărute la Omsk și care explicau care este situația. Acolo la Kurgan în rîndul gărzilor roșii erau și foștii prizonieri care se înrolaseră în arma­ta proletariatului, îmi amintesc de u­­nul Carol Nagy din Satul Mare care venise și pe la noi prin lagăr, îm­preună cu mai mulți prizonieri m-am prezentat și eu la garnizoană și neam înrolat, în gărzile roșii. în iunie 1918 garnizoana noastră de la Kurgan în care alături de ruș­i erau și vreo 30 de romîni și maghiari, a fost atacată de legiunea cehoslovacă. După 2 zile de luptă cehii au reușit să he încon­joare. Noi ne baricadasem în cazarmă Și apoi spărgînd încercuirea, cu toate pierderile grele pe care le-am sufe­rit am reușit să ne retragem în niște comune din apropierea orașului. Kurga­­nul fusese ocupat de cehi. După cl­­teva săptămîni am fost prins de cehi și dus la Kurgan împreună cu încă alți cîțiva foști prizonieri, pentru a fi înrolați în armata lui Kolceag. Pe mine, nu știu de ce, m-a trimis la muncă în apropierea orașului Tulum. Acolo auzisem că prin împrejurimi sînt partizani și nu după mult timp împreună cu o tovarăși am fugit la ei. Partizanii ne-au primit cu dra­goste. Era însă prost că n-aveau să ne dea arme. La cîteva zile după ce am fost primiți de către partizani, îm­preună cu ei, am atacat un tren din armata lui Kolceag și atunci ne-am făcut rost de arme. Mai mult încă, ALEXANDRU KOPPANDI directorul V.Î.L.-Gheorghie.r.i Co­ntinnua.r E Plenara C.C. al sindicatului muncitorilor din construcții, industria materialelor de construcții și industria lemnului La 30 octombrie a avut loc plenara Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din construcții, industria materialelor de construcții și industria lemnului. Tov. Andrei Horvath, președintele C.C. al Sindicatului nostru, a expus proiectul raportului C.C. al Sindicatului asupra activității desfășurate în perioada care a trecut de la ultimul congres pînă în prezent, raport care va fi prezentat celui de al V-lea Congres al Sindicatului. Membrii C.C. al Sindicatului au discutat pe larg și au aprobat raportul de activitate. Plenara­ a hotărît convocarea celui de al V-lea Congres al Sindicatului muncitorilor din construcții, industria materialelor de construcții și industria lem­nului în zilele de 22—23 noiembrie 1957. La ordinea de zi a Congresului vor fi: dezbaterea raportului de activitate al C.C. al. Sindicatului și a raportului comisiei de revizie; alegerea noului Comitet Central al Sindicatului și a noii comisii de revizie. fl

Next