Constructorul, august 1961 (Anul 13, nr. 604-607)
1961-08-05 / nr. 604
rii delegației de partid si guvernamentale a Li Romíne in Uniunea Sovietică Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Populare Române, condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, iși continuă vizita in Uniunea Sovietică. Miercuri, după vizitarea depoului de locomotive „Moscova — Triaj“, cortegiul de mașini al delegației guvernamentale și de partid a Republicii Populare Române, escortat de motocicliști, a străbătut frumoasele magistrale ale Moscovei ce duc spre Expoziția realizărilor economiei naționale. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, conducătorul delegației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri și ceilalți membri ai delegației au fost întîmpinați la sosirea la expoziție de K. N. Rudnev, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., K. G. Pisin, prim locțiitor al ministrului Agriculturii al U.R.S.S., K. D. Petuhov, președintele Consiliului Economiei Naționale al orașului Moscova, și B. N. Bogdanov, directorul expoziției. Vizitarea Expoziției începe cu pavilionul principal, care înfățișează o imagine generală a drumului plin de victorii parcurs de poporul sovietic după Revoluția din Octombrie. însoțiți de K. Rudnev, membrii delegației vizitează în continuare pavilonul Academiei de Științe, unde admiră succesele epocale ale științei sovietice. Rachetele meteorologice, sputnicli și navele cosmice, „medicul" electronic care pune diagnosticul a peste 90 de boli sunt numai unele din exponatele care stîrnesc interesul membrilor delegației. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej examinează copia fanionului transportat pe Lună de cea de a doua navă cosmică sovietică la 14 septembrie 1959. — Știința sovietică — spune tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej — este știința cea mai înaintată din lume. Intr-una din săli oaspeții se opresc in fața mașinii electronice de calcul „Ural-2“, care rezolvă un mare complex de probleme, printre care și unele legate de zborurile cosmice. Membrii delegației fac apoi in imensa incintă a expoziției o excursie cu mașinile. Vizitatorii expoziției salută cu căldură pe înalții oaspeți din Romînia. Din cind în cînd, pe teritoriul expoziției izbucnesc aclamații și scandări de „drujba“ — prietenie. Mașinile trec pe aleile grădinii botanice, printre multiplele sere, prin fața pavilioanelor republicane. Ele se opresc apoi în fața pavilioanelor zootehnice. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej manifestă, un mare interes față de utilajele moderne, de înaltă tehnicitate. Iată-ne in pavilionul Leningradului, unde membrii delegației urmăresc mijloacele utilizate în industria orașului pentru înfăptuirea planului septenal în cinci ani. Exponatele a 150 de întreprinderi arată că obiectivul va fi atins prin mecanizarea complexă, automatizarea și introducerea peste tot a metodelor de producție înaintate. Cunoscutul strungar V. N. Trutnev, dă oaspeților relații cu privire la funcționarea unui agregat de înaltă productivitate cu program, realizat de colectivul uzinei „Bolșevik* * 1. — Ii invităm pe fruntașii dv. să vină la noi pentru schimb de experiență — spune V. N. Trutnev. Nu mai puțin interes stîrnește macheta turbinelor ce se construiesc pentru centrala de la „Krasnoiarsk“. Delegația vizitează apoi pavilionul Azerbbaijanului, dominat de sonde, utilaj petrolier și panouri oglindind utilizarea metodelor celor mai înaintate pentru extracția petrolului. Vizita se încheie printr-o solemnitate. K. Rudnev înminează tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej și tov. Ion Gheorghe Maurer Medalia de Aur a Expoziției, iar celorlalți membri ai delegației medalii de bronz. (Agerpres) In timpul convorbirilor dintre delegația de partid și guvernamentală a R. P. Române și conducători ai P.C U.S. și ai guvernului sovietic Lumini noi la ferestre noi Constructorii din orașul Medgidia aparținînd TRCLDobrogea au mai terminat încă un bloc ce-a fost dat în folosință pentru oamenii muncii de la fabrica de ciment din localitate. Cele 24 apartamente, frumos lucrate și confortabile au prins viață, se mutau noii locatari. Pe scări era un dute-vino, rîsetele și voia bună se îmbinau cu vorbe de mulțumire pentru partidul nostru drag, părintele care a făcut ca visuri nerealizabile în trecut, astăzi să fie înfăptuite. Printre cei care se mutau la noul bloc i-am găsit pe șoferul Vasile Cornescu, turnătorul Ion Oprea, lăcătușul Constantin Cornea, Marca Nicolae și alți muncitori de la fabrica noastră, toți fruntași în producție. Se lăsase seara. La ferestre noi, apăruseră lumini noi care scîrteiau ca razele unor nestemate. Și sărite asemenea lumini răla ferestre noi se înmulțesc pe tot cuprinsul patriei. N. MELTER corespondent Calificarea cadrelor pentru șantiere - o problemă actuală și importantă Volumul mare de lucrări de construcții pentru reconstruirea Galațiului, unde în câțiva ani se vor ridica pentru oamenii muncii mii și mii de noi apartamente frumoase și confortabile, folosindu-se cele mai avansate metode de execuție, necesită — așa cum este și firesc — tot mai multe cadre calificate. Acestea sînt chemate să dea viață importantelor sarcini trasate de partid și guvern cu privire la dezvoltarea bătrînului port dunărean care va deveni în anii presenalului cel mai puternic centru siderurgic al țării. De pe acum fața nouă a orașului apare tot mai evidentă: centrul e aproape în întregime reconstruit, iar la Țiglina, pe întinsul cîmp unde pînă nu demult era oborul de vite iar bălăriile creșteau în voie, constructorii au înălțat către soare mîndrețe de blocuri. Se lucrează cu avînt... Una din problemele care în egală măsură a dat de gîndit atît Trustului regional de construcții locale-Galați cît și întreprinderii de construcții orășenești, și de a cărei rezolvare depinde în cea mai mare măsură îndeplinirea la timp și în cele mai bune condiții a sarcinilor care revin acestor organizații de construcții, constă în asigurarea completă a forței de muncă. In special se simte nevoia unui mare număr de muncitori calificați, capabili să facă față ritmului impus de folosirea pe scară largă a tehnicii noi. Spre deosebire de țările capitaliste unde și-n construcții ca și în alte ramuri forța de muncă nu este folosită la întreaga ei capacitate (mulți muncitori calificați fiind șomeri sînt mereu în căutare de lucru), la noi în țară, dimpotrivă se simte nevoie de tot mai mulți constructori calificați. E și normal să fie așa căci întreaga țară a devenit un vast șantier și de la an la an planul lucrărilor de construcții a sporit simțitor. La Galați, ca și în alte regiuni ale patriei, problema calificării cadrelor de constructori e destul de actuală. In scopul realizării unui schimb de experiență între cele două organizații de construcții din Galați, privind asigurarea cu cadre calificate a șantierelor, redacția ziarului nostru, în colaborare cu organele sindicale locale, a organizat o consfătuire cu cititorii pe tema : „Calificarea muncitorilor la locul de producție și prin cursuri de calificare fără scoaterea din producție“. La consfătuire au luat parte tovarăși din conducerea tehnicoadministrativă de la cele două organizații de construcții, activiști sindicali, șefi de șantiere, maiștri, șefi de brigadă, muncitori fruntași în producție, lectori și elevi de la cursurile de calificare. Fiecare sindicat, prin referatul pe care l-a prezentat participanților la consfătuire, și-a împărtășit din experiența sa în problema calificării cadrelor. La buna reușită a consfătuirii au contribuit prin discuțiile lor și numeroși vorbitori care au completat cu un bogat material faptic conținutul referatelor prezentate de tov. Slavomir Nicolici (din partea sindicatului de la întreprinderea de construcții orășenești) și tov. S. Barbălată (din partea sindicatului de la T.R.C.L.-Galați). Făcînd un calcul al necesarului forței de muncă calificate și al posibilității recrutării ei din alte părți, T.R.C.L.-Galați a ajuns la concluzia că pentru a putea face față cu succes sarcinilor încredințate este absolut necesar să se bazeze pe resursele locale, și ca atare să treacă de îndată la organizarea și ținerea unor cursuri cu participarea în producție a unor tineri dornici să îmbrățișeze frumoasa meserie de constructor. Prin recrutarea forței de muncă din regiunea respectivă, T.R.C.L.Gala a reușit să-și asigure în tot mai bună măsură cadrele calificate necesare, cadre care fiind locale rămîn stabile, prin aceasta înlăturîndu-se și o veche racilă existentă în construcții , marea fluctuație de cadre, care dăunează atît asupra desfășurării normale a lucrărilor cît și asupra calității lor. Cursurile ce s-au deschis în 1960 au o durată de școlarizare de 8 luni constînd din lecții teoretice și participarea practică a elevilor în producție. La buna calificare a celor 15 fierar-betoniști, 24 dulgheri binale, 86 de zidari o contribuție efectivă au dat-o la locul de muncă și unii meseriași care luînd în echipa lor pe unul sau mai mulți elevi s-au îngrijit permanent să le împărtășească din experiența lor, să-i învețe toate „tainele“ meseriei pe care tinerii sînt dornici să și-o însușească. Tineri ca Al. Oprea, N. Chirvăsuță, I. Postolache, Grigore Coșa, de la T.R.C.L.Galați sau V. Dobrică, I. Blănării, N. Ursan, E. Emilian, de la I.C.Or. și mulți alții au prins să se ia la întrecere, cu muncitorii calificați. Ei sunt recunoscători tovarășilor C. Savin, M. Sitaru, maistru principal la șantierul Țiglina I. V. Simoneti, A. Dumitrescu, N. Bobilică, St. Donțov și alții care i-au ajutat să se califice. Datorită calificării, mulți dintre elevii cursanți au făcut progrese simțitoare în producție și ca urmare AL. GHERITE (Continuare în pag. a 3-a) PREGĂTIRI PENTRU 23 AUGUST Zi de zi, harnicii constructori de pe șantierul nr 7 (T.R.C.L.) din piața Mihai Viteazu-Cluj obțin frumoase, succese în muncă. La blocul A, cu 9 etaje — 80 apartamente, lucrările sunt conduse de ing. Emil Cuza. Brigăzile de aici sunt hotărîte să dea in folosință apartamentele la 23 August Pentru accelerarea lucrărilor de finisaj, s-au înlocuit dalele de beton și pudheta de cauciuc la substratul pardoselilor din parchet lamelar, cu șape de beton pe un strat de zgură, reducindu-se prețul de cost cu 40%. In prezent se lucrează la fațada blocului. Aici se întrec două brigăzi de tencuitori: cea a lui Ioan Zinc și cea a lui Ștefan Kun. AUREL MUNTEANU & I corespondent I Construcția unui nou ansamblu urbanistic in Ploiești De cîtăva vreme, în centrul orașului Ploiești, în zona halelor centrale, grupul de șantiere nr. 2 al întreprinderii de construcții nr. 1-T.R.C. început construcția unui mare număr de apartamente. Intr-un termen scurt vor fi ridicate blocuri cu parter și 4—7 etaje, magazine ș.a. Sub conducerea șefului de șantier, ing. Florea Popa, și cu sprijinul grupei de partid, lucrătorii șantierelor, organizîndu-și munca în două schimburi și fiind antrenați în întrecerea socialistă inițiată de comitetul sindical de secție (președinte — Ștefan Iacob), au obținut însemnate succese. Astfel, la blocurile I și H — hale sud, turnările de betoane au ajuns la nivelul patru, iar lucrările de zidărie, tencuieli, tîmplărie, instalații electrice, apă și încălzire sunt și ele avansate. Folosind metode înaintate, colectivul de muncitori va termina toate lucrările pînă la sfîrșitul lunii decembrie 1961. S-au evidențiat in întrecerea socialistă brigăzile conduse de dulgherii Ștefan Iacob, Gh. Mitrea și Gh. Gavriloiu, zidarii Ion Nistorică și Gh. Babeș, fierar betoniștii Gr. Tudor, Gh. Costescu ș.a. Rezultate deosebite în producție Recent a avut loc la fabrica de ciment „Victoria socialistă" din Turda analiza activității pe trimestrul II. Cu acest prilej s-a înmînat steagul de secție fruntașă pe întreprindere. Dintre cele 10 secții, cele mai bune rezultate, în această perioadă, au fost obținute de secția cuptoare, al cărei colectiv a muncit cu o deosebită însuflețire, dînd peste plan 4933 tone clincher și obținînd 161.056 lei economii la prețul de cost. Și la celelalte obiective ale întrecerii brigada fruntașă a dobîndit frumoase succese: clincherul a fost de bună calitate, productivitatea pe muncitor a fost depășită cu 95 tone de clincher. Aceasta se datorește faptului că aproape întregul efectiv al secției a fost antrenat în întrecerea pe profesii între brigăzi și schimburi precum și faptului că toți muncitorii au participat, la cursurile de minim tehnic. S-au mai evidențiat în întrecere, cariera de calcar Săndulești (care și-a depășit planul pe trimestrul II cu 4872 tone de calcar, fără impurități) și secția mori brute printr-o depășire de plan cu 7011 tone de pastă, îndeplinind și indicile calitativ. Răspundem prin fapte în dimineața zilei de 28 iulie, la secția de var a fabricii de ciment „Victoria socialistă“-Turda muncitorii erau strînși în jurul arzătorului Vasile Mureșan. Se purtau discuții însuflețite pe marginea recentei Hotărîri a partidului și guvernului cu privire la majorarea salariilor și reducerea prețurilor la unele bunuri de consum. Fața fiecărui lucrător exprima voioșie, bună dispoziție. Discuțiile ar mai fi continuat dacă sirenă n-ar fi anunțat ora începerii lucrului. Locurile de muncă au fost deîndată ocupate. Chiar din primele ore de lucru s-a remarcat un avînt deosebit. Fiecare căuta să răspundă printr-o muncă cit mai rodnică noii măsuri privind creșterea nivelului de trai. Acest entuziasm s-a manifestat și la celelalte schimburi. In dimineața zilei următoare, cînd ing. Ștefan Bruja, șeful secției, a încheiat raportul de producție pentru ziua precedentă, nu-i venea să creadă ochilor rezultatele obținute: 39 de tone iar calitatea I peste plan! S-au evidențiat: arzătorul Vasile Mureșan, membru de partid, manipulantul Alexandru Ignat, încărcătorul Zaharia Farcaș precum și muncitorii Gheorghe Munteanu, Gheorghe Turcu și alții, NICOLAE NICOLIN corespondent Telul pentru pace, viața Programul P.C.U.S., cel mai de seamă document al epocii O pildă luminoasă încă de la prima citire, Proiectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice m-a uimit prin grandoarea sa și mi-a stirnit în același timp și o nespusă bucurie. Cu deosebită atenție m-am oprit asupra „Sarcinilor partidului in domeniul ridicării bunăstării materiale a poporului“. Vastul program de construcții de locuințe, care va asigura condiții de trai confortabile pentru fiecare familie sovietică, demonstrează izvorul inepuizabil al potențialului economic al societății socialiste. Astfel de țeluri nu-și poate propune decit o orînduire in care a dispărut exploatarea omului de către om,și pot fi realizate numai în țara unde se crează bazele tehnico-materiale ale societății comuniste. Invățînd mereu din experiența bogată a constructorilor sovietici și in fabrica noastă tehnica înaintată este în continuă dezvoltare, permițind obținerea de succese din ce în ce mai mari în construirea locuințelor din elemente prefabricate. In acest fel, noi ne putem îndeplini și chiar depăși sarcinile pe linie de construcții trasate de Congresul al lll-lea al Partidului Muncitoresc Ratlin, de a da oamenilor muncii locuințe confortabile și ieftine. Ce poate fi mai măreț pentru noi, constructorii romîni, urmînd pilda fraților noștri sovietici, decit să contribuim din toată inima la desăvirșirea construirii socialismului în patria noastră, etapă premergătoare comunismului ION VASILESCU director al întreprinderii de prefabricate „Progresul“-București i\ fericirea omenirii! Perspective grandioase Proiectul de program al P.C.U.S., pe care l-am citit zilele trecute la ziarul „Sein teia” m-a impresionat profund. Comunismul, altădată un vis, o năzuință, astăzi a devenit o apropiată , realitate pe care o fondese popoarele Uniunii Sovietice și spre care poporul nostru, alături de celelalte popoare ale lagărului socialist, înaintează cu pași hotărîți. Planul măreț, uriaș, de dezvoltare a tuturor ramurilor economiei naționale al U.R.S.S. cere încercaților constructori sovietici eforturi sporite. Cred în vrednicia lor și sînt convins că sub conducerea gloriosului partid al lui Lenin îi vor da viață însuflețitului program al comunismului. Proiectul de Program al P.C.U.S., manifestul vieții noi al omenirii, ne însuflețește și pe noi, ne dă imbolduri noi în muncă. Brigada noastră de monitori de prefabricate, care lucrează la modernele blocuri de pe Calea Griviței din Capitală, va munci mai mult, mai bine. Ea este convinsă, la fel ca întregul nostru popor, că dînd viață sarcinilor trasate de Partidul Muncitoresc Român contribuie la grăbirea desăvîrșirii construcției socialiste, la apropierea zilelor luminoase ale comunismului. ȘTEFAN BIROm autor, șef de echipă pe șantierul de locuințe Calea Griviței din București Comunismul devine o realitate Ritmul impetuos de dezvoltare a tuturor ramurilor de producție al U.R.S.S., realizările științei și tehnicii sovietice ne-au obișnuit cu cifre impresionante. Și totuși, Proiectul de Program al P.C.U.S., perspectivele dezvoltării bazei tehnico-materiale a comunismului stîrnește uimire. Acest uriaș Program însuflețește nu numai poporul sovietic ci și popoarele întregii lumi, care năzuiesc spre o viață pașnică și fericită. Construirea comunismului in U.R.S.S. permite ca, așa cum arată Programul, ritmul de dezvoltare a țărilor din lagărul socialist, prin colaborarea lor frățească, să se accelereze. Intr-ajutorarea, împărtășirea reciprocă a experienței in toate domeniile de activitate au făcut ca și țara noastră să înregistreze uriașe progrese. La Onești, de pildă, la noul mare centru industrial al țării, rodul ajutorului sovietic se face simțit peste tot: la Combinatul de cauciuc, la Combinatul chimic, la Rafinăria nr. 10 — pretutindeni acolo unde constructorii înfăptuiesc sarcinile trasate de partid. Programul P.C.U.S. însuflețește colectivul nostru de muncă, ne întărește convingerea că, urmînd luminoasa pildă a Uniunii Sovietice, deschizătoare de drumuri, ne apropiem pași mari de visul de aur al omeniririi : comunismul, ing. GHEORGHE NICOLAU director tehnic al I.S.C.M.Onești 285.000 LEI ECONOMII LA PREȚUL DE COST întreprinderea orășenească de materiale de construcții din Timișoara a obținut în semestrul 1 frumoase realizări. Planul producției globale a fost îndeplinit in proporție de 120,13%, iar cel al producției marfă — 129,44%. In această perioadă colectivul întreprinderii noastre a muncit cu mai mult spirit gospodăresc reușind să obțină 285.000 lei economii la preț de cost, dînd și beneficii sporite cu 190.000 lei. La un singur sortiment de produse ceramice aminti imipinat greutăți și anume la cărămizile eficiente format 290x140x88 mm. Deși am realizat planul fizic, produsul încă nu este rentabil. Acest fapt ne-a determinat să concentrăm pe cei mai buni muncitori și tehnicieni ca să îmbunătățească situația Rezultatele pe luna iulie sunt mulțumitoare. Indicele de calitate se apropie de cel obținut de alte fabrici ceramice. Colectivul nostru insă, continuă lupta ca să realizeze cărămizi eficiente precum și alte produse de cea mai bună calitate. ing. ILIE BUCURECU corespondent Peisaj industrial la Pitești Piteștiul industrial se dezvoltă pe platoul Găvanei. Călătorului cu trenul spre Curtea de Argeș , i se vestește mai întii cilindrul mait al, castelului de apă, incă neterminat, de la întreprinderea textilă „11 Iunie"; îndată apare și unduirea ședurilor halei noi; in continuare se întinde, zvelt prin silueta macaralei-turn și a șirurilor de stâlpi, șantierul; defilarea o încheie masivul fabricii de tananți „Argeșul“, vlăstar de început al primului cincinal. Pe măsură ce capătă viață planurile partidului, orașul e chemat la o viață economică tot mai înfloritoare. La figurat și la propriu, constructorii de la Trustul nr. 1 — București pun și ei o cărămidă la această înfăptuire. Nu e de mirare că și-au obligat stima piteștenilor, dovadă — interesul cu care populația nu numai din cartier, ci din întregul oraș, urmărește mersul lucrărilor iar lucrările merg bine. In hala filaturii — unde condițiile de lucru sunt incomparabil mai bune decit în vechile clădiri ale întreprinderii textile — beneficiarul a montat cea mai mare parte din ringuri, au început și probele. La secția de preparație, planșeul de lemn se înlocuiește cu unul de beton armat. Castelul de apă, turnat in cofraj alunecător, ajuns la cota -[30 m, de unde începe rezervorul; se zotește și la celelalte obiecte ale gospodăriei de apă — rezervoarele îngropate, casa de pompe. Linia de garaj e gata să fie dată in circulație, nici la drumurile exterioare nu mai e mult de lucru. Dacă la acest lot cofrajul mobil și cel alunecător au marcat industrializarea lucrărilor de beton monolit, la lotul 2 al șantierului își spune din plin cuvintul industrializarea bazată pe folosirea prefabricatelor și a mecanizării. La prima hală (7200 mp) au fost montați stilpii preturnați, a început asamblarea prin precomprimare a grinzilor-arc livrate de I.P.E.C.Brașov, se toarnă grinzile-jug precomprimate care permit mărirea deschiderilor rețelei de stilpi. S-au intilnit pe șantier oameni pricepuți, care au adus în familia unită a colectivului de muncă experiența acumulată la alte construcții socialiste. Inginerul Nicolae Ionescu a imprimat lucrărilor același ritm rapid pe care l-a realizat și la dezvoltarea filaturii „C Ivănuș“-Brănești. Dulgherii din echipa lui Vasile Ionescu sunt „autorii“ cofrajului alunecător cu ajutorul căruia s-a realizat, la turnarea castelului de apă, o viteză de 1,20 metri zilnic. La ședurile filaturii, dulgherii au refolosit cofrajul mobil care-și făcuse deja serviciul la Brănești și la Păulești, iar pină la urmă, din fermele ce depășiseră natal acoperișul grupului social al constructorilor. Echipa fierar-betonistului Constantin Diaconu a introdus și respectă cu strictețe lucrul in lanț. Pe faze. Betoniștii conduși de Ion Truță au învățat Și montarea prefabricatelor iar la confecționarea cestora din urmă, maistrul Iosif Butalia demonstrează bogata practică acumulată in anii de lucru pe șantierul de la Buftea. Platoul Găvanei se populează cu construcții impunătoare. Se făurește și aici o parte a industriei noastre tot mai puternice. Imagini de pe șantierul de la Găvana-Pitești: In hala filaturii beneficiarul a montat cea mai mare parte din ringuri (dreapta). Castelul de apă, turnat in cofraj alunecător, a ajuns la cota de 30 m (stingă jos). La lotul 2 își spune din plin cuvintul industrializarea construcțiilor (dreapta jos).