Constructorul, august 1961 (Anul 13, nr. 604-607)

1961-08-05 / nr. 604

rii delegației de partid si guvernamentale a Li Romíne in Uniunea Sovietică Delegația de partid și guvernamen­tală a Republicii Populare Române, condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, iși continuă vizita in Uniunea Sovietică. Miercuri, după vizitarea depoului de locomotive „Moscova — Triaj“, cortegiul de mașini al dele­gației guvernamentale și de partid a Republicii Populare Române, escortat de motocicliști, a străbătut frumoa­sele magistrale ale Moscovei ce duc spre Expoziția realizărilor economiei naționale. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, conducătorul delegației, Ion Gheor­ghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președinte­le Consiliului de Miniștri și ceilalți mem­bri ai delegației au fost întîmpinați la sosirea la expoziție de K. N. Rud­­nev, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., K. G. Pisin, prim locțiitor al ministrului Agriculturii al U.R.S.S., K. D. Petuhov, președintele Consiliului Economiei Naționale al orașului Moscova, și B. N. Bogdanov, directorul expoziției. Vizitarea Expoziției începe cu pa­vilionul principal, care înfățișează o imagine generală a drumului plin de victorii parcurs de poporul sovietic după Revoluția din Octombrie. însoțiți de K. Rudnev, membrii de­legației vizitează în continuare pavi­lonul Academiei de Științe, unde ad­miră succesele epocale ale științei sovietice. Rachetele meteorologice, sputnicli și navele cosmice, „medicul" electronic care pune diagnosticul a peste 90 de boli sunt numai unele din exponatele care stîrnesc interesul membrilor delegației. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej examinează copia fanionului transpor­tat pe Lună de cea de a doua navă cosmică sovietică la 14 septembrie 1959. — Știința sovietică — spune tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej — este știința cea mai înaintată din lume. Intr-una din săli oaspeții se opresc in fața mașinii electronice de calcul „Ural-2“, care rezolvă un mare com­plex de probleme, printre care și une­le legate de zborurile cosmice. Membrii delegației fac apoi in imen­sa incintă a expoziției o excursie cu mașinile. Vizitatorii expoziției salută cu căldură pe înalții oaspeți din Ro­­m­înia. Din cind în cînd, pe teritoriul expoziției izbucnesc aclamații și scan­dări de „drujba“ — prietenie. Mașinile trec pe aleile grădinii bo­tanice, printre multiplele sere, prin fața pavilioanelor republicane. Ele se opresc apoi în fața pavilioanelor zootehnice. Tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej manifestă, un mare interes față de utilajele moderne, de înaltă tehnicitate. Iată-ne in pavilionul Leningradului, unde membrii delegației urmăresc mij­loacele utilizate în industria orașului pentru înfăptuirea planului septenal în cinci ani. Exponatele a 150 de în­treprinderi arată că obiectivul va fi atins prin mecanizarea complexă, au­tomatizarea și introducerea peste tot a metodelor de producție înaintate. Cunoscutul strungar V. N. Trutnev, dă oaspeților relații cu privire la funcționarea unui agregat de înaltă productivitate cu program, realizat de colectivul uzinei „Bolșevik* * 1. — Ii in­vităm pe fruntașii dv. să vină la noi pentru schimb de experiență — spune V. N. Trutnev. Nu mai puțin interes stîrnește ma­cheta turbinelor ce se construiesc pentru centrala de la „Krasnoiarsk“. Delegația vizitează apoi pavilionul Azerbbaijanului, dominat de sonde, utilaj petrolier și panouri oglindind utilizarea metodelor celor mai înain­tate pentru extracția petrolului. Vizita se încheie printr-o solemni­tate. K. Rudnev înminează tovarășu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și tov. Ion Gheorghe Maurer Medalia de Aur a Expoziției, iar celorlalți mem­bri ai delegației medalii de bronz. (Agerpres) In timpul convorbirilor dintre delegația de partid și guvernamentală a R. P. Române și conducători ai P.C­ U.S. și ai guvernului sovietic Lumini noi la ferestre noi Constructorii din orașul Medgidia aparținînd TRCL­­Dobrogea au mai terminat încă un bloc ce-a fost dat în folosință pentru oame­nii muncii de la fabrica de ciment din localitate. Cele 24 apartamente, frumos lu­crate și confortabile au prins viață, se mutau noii locatari. Pe scări era un dute-vino, rîsetele și voia bună se îmbinau cu vorbe de mulțumire pentru par­tidul nostru drag, părinte­le care a făcut ca visuri nerealizabile în trecut, as­tăzi să fie înfăptuite. Printre cei care se mu­tau la noul bloc i-am gă­sit pe șoferul Vasile Cor­­nescu, turnătorul Ion O­­prea, lăcătușul Constantin Cornea, Marca Nicolae și alți muncitori de la fa­brica noastră, toți fruntași în producție. Se lăsase seara. La fe­restre noi, apăruseră lu­mini noi care scîrteiau ca razele unor nestemate. Și sărite asemenea lumini ră­la ferestre noi se înmulțesc pe tot cuprinsul patriei. N. MELTER corespondent Calificarea cadrelor pentru șantiere - o problemă actuală și importantă Volumul mare de lucrări de construcții pentru re­construirea Galațiului, unde în câțiva ani se vor ridica pentru oamenii muncii mii și mii de noi apartamente frumoase și confortabile, folosindu-se cele mai avansate metode de execuție, necesită — așa cum este și firesc — tot mai multe cadre calificate. Acestea sînt chemate să dea viață importantelor sarcini trasate de partid și guvern cu privire la dezvoltarea bătrînului port dunărean care va deveni în anii presenalului cel mai puternic centru­ siderurgic al țării. De pe acum fața nouă a orașului apare tot mai evidentă: centrul e aproape în întregime reconstruit, iar la Țiglina, pe întinsul cîmp unde pînă nu demult era oborul de vite iar bălăriile creșteau în voie, constructorii­ au înălțat către soare mîndrețe de blocuri. Se lucrează cu avînt... Una din problemele care în egală măsură a dat de gîndit atît Trustului regional de construcții locale-Galați cît și întreprinderii de construcții orășenești, și de a cărei rezolvare depinde în cea mai mare măsură înde­plinirea la timp și în cele mai bune condiții a sarcinilor care revin acestor organizații de construcții, constă în asigurarea completă a forței de muncă. In special se simte nevoia unui mare număr de muncitori calificați, capabili să facă față ritmului impus de folosirea pe scară largă a tehnicii noi. Spre deosebire de țările capitaliste unde și-n construcții ca și în alte ramuri forța de muncă nu este folosită la întreaga ei capa­citate (mulți muncitori calificați fiind șomeri sînt mereu în căutare de lucru), la noi în țară, dimpotrivă se simte nevoie de tot mai mulți constructori calificați. E și normal să fie așa căci întreaga țară a devenit un vast șantier și de la an la an planul lucrărilor de construcții a sporit simțitor. La Galați, ca și în alte regiuni ale patriei, problema calificării cadrelor de constructori e destul de actuală. In scopul realizării unui schimb de experiență între cele două organizații de construcții din Galați, privind asigurarea cu cadre calificate a șantierelor, redacția ziarului nostru, în colaborare cu organele sindicale locale, a organizat o consfătuire cu cititorii pe tema : „Calificarea muncitorilor la locul de producție și prin cursuri de calificare fără scoaterea din producție“. La consfătuire au luat parte tovarăși din conducerea tehnico­­administrativă de la cele două organizații de construc­ții, activiști sindicali, șefi de șantiere, maiștri, șefi de brigadă, muncitori fruntași în producție, lectori și elevi de la cursurile de calificare. Fiecare sindicat, prin referatul pe care l-a prezentat participanților la consfătuire, și-a împărtășit din ex­periența sa în problema calificării cadrelor. La buna reușită a consfă­tuirii au contribuit prin discuțiile lor și numeroși vorbitori care au com­pletat cu un bogat material faptic conținutul referatelor prezentate de tov. Slavomir Nicolici (din partea sindicatului de la întreprinderea de construcții orășenești) și tov. S. Bar­­bălată (din partea sindicatului de la T.R.C.L.-Galați). Făcînd un calcul al necesarului forței de muncă calificate și al po­sibilității recrutării ei din alte părți, T.R.C.L.-Galați a ajuns la concluzia că pentru a putea face față cu succes sarcinilor încredințate este absolut necesar să se bazeze pe resursele lo­cale, și ca atare să treacă de îndată la organizarea și ținerea unor cur­suri cu participarea în producție a unor tineri dornici să îmbrățișeze frumoasa meserie de constructor. Prin recrutarea forței de muncă din re­giunea respectivă, T.R.C.L.­Gala a­ reușit să-și asigure în tot mai bună­­ măsură cadrele calificate necesare, cadre care fiind locale rămîn stabile, prin aceasta înlăturîndu-se și o veche racilă existentă în construcții , ma­rea fluctuație de cadre, care dău­nează atît asupra desfășurării nor­male a lucrărilor cît și asupra cali­tății lor. Cursurile ce s-au deschis în 1960 au o durată de școlarizare de 8 luni constînd din lecții teoretice și participarea practică a elevilor în producție. La buna calificare a celor 15 fierar-betoniști, 24 dulgheri binale, 86 de zidari o contribuție efectivă au dat-o la locul de muncă și unii meseriași care luînd în echipa lor pe unul sau mai mulți elevi s-au îngrijit permanent să le împărtă­șească din experiența lor, să-i învețe toate „tainele“ meseriei pe care ti­nerii sînt dornici să și-o însușească. Tineri ca Al. Oprea, N. Chirvăsuță, I. Postolache, Grigore Coșa, de la T.R.C.L.­Galați sau V. Dobrică, I. Blă­nării, N. Ursan, E. Emilian, de la I.C.Or. și­ mulți alții au prins să se ia la întrecere, cu muncitorii califi­cați. Ei sunt recunoscători tovarășilor C. Savin, M. Sitaru, maistru princi­pal la șantierul Țiglina I. V. Simoneti, A. Dumitrescu, N. Bobilică, St. Don­­țov și alții care i-au ajutat să se califice. Datorită calificării, mulți din­tre elevii cursanți au făcut progrese simțitoare în producție și ca urmare AL. GHERITE (Continuare în pag. a 3-a) PREGĂTIRI PENTRU 23 AUGUST Zi de zi, harnicii constructori de pe șantierul nr­ 7 (T.R.C.L.) din piața Mihai Viteazu-Cluj obțin frumoase, succese în muncă. La blocul A, cu 9 etaje — 80 apartamente,­­ lucrările sunt conduse de ing. Emil Cuza. Brigăzile de aici sunt hotărîte să dea in folo­sință apartamentele la 23 August­ Pentru accelerarea lucrărilor de fi­nisaj, s-au înlocuit dalele de beton și pudheta de cauciuc la substratul pardoselilor din parchet lamelar, cu șape de beton pe un strat de zgură, reducindu-se prețul de cost cu 40%. In prezent se lucrează la fațada blocului. Aici se întrec două brigăzi de tencuitori: cea a lui Ioan Zinc și cea a lui Ștefan Kun. AUREL MUNTEANU & I corespondent I Construcția unui nou ansamblu urbanistic in Ploiești De cîtăva vreme, în centrul orașu­lui Ploiești, în zona halelor centrale, grupul de șantiere nr. 2 al întreprin­derii de construcții nr. 1-T.R.C. început construcția unui mare număr­­ de apartamente. Intr-un termen scurt vor fi ridicate blocuri cu parter și 4—7 etaje, magazine ș.a. Sub condu­cerea șefului de șantier, ing. Florea Popa, și cu sprijinul grupei de par­tid, lucrătorii șantierelor, organizîn­­du-și munca în două schimburi și fiind antrenați în întrecerea socialistă inițiată de comitetul sindical de sec­ție (președinte — Ștefan Iacob), au obținut însemnate succese. Astfel, la blocurile I și H — hale sud, turnă­rile de betoane au ajuns la nivelul patru, iar lucrările de zidărie, tencu­ieli, tîmplărie, instalații electrice, apă și încălzire sunt și ele avansate. Fo­losind metode înaintate, colectivul de muncitori va termina toate lucrările pînă la sfîrșitul lunii decembrie 1961. S-au evidențiat in întrecerea socia­listă brigăzile conduse de dulgherii Ștefan Iacob, Gh. Mitrea și Gh. Ga­­vriloiu, zidarii Ion Nistorică și Gh. Bab­eș, fierar betoniștii G­r. Tudor,­­ Gh. Costescu ș.a. Rezultate deosebite în producție Recent a avut loc la fabrica de ciment „Victoria socialistă" din Turda analiza activității pe trimestrul II. Cu acest prilej s-a înmînat steagul de secție fruntașă pe întreprindere. Dintre cele 10 secții, cele mai bune rezultate, în această perioadă, au fost obținute de secția cuptoare, al cărei colectiv a muncit cu o deose­bită însuflețire, dînd peste plan 4933 tone clincher și obținînd 161.056 lei economii la prețul de cost. Și la ce­lelalte obiective ale întrecerii brigada fruntașă a dobîndit frumoase succese: clincherul a fost de bună calitate, productivitatea pe muncitor a fost depășită cu 95 tone de clincher. A­­ceasta se datorește faptului că aproape întregul efectiv al secției a fost an­­­trenat în întrecerea pe profesii între brigăzi și schimburi precum și fap­tului că toți muncitorii au participat, la cursurile de minim tehnic. S-au mai evidențiat în întrecere, cariera de calcar Săndulești (care și-a depășit planul pe trimestrul II cu 4872 tone de calcar, fără impuri­tăți) și secția mori brute printr-o de­­­pășire­ de plan cu 7011 tone de pastă,­ îndeplinind și indicile calitativ. Răspundem prin fapte în dimineața zilei de 28 iulie, la secția de var a fabricii de ciment „Victoria socialistă“-Turda muncitorii erau strînși în jurul arzătorului Va­sile Mureșan. Se purtau discuții în­suflețite pe marginea recentei Hotărîri a partidului și guvernului cu privire­ la majorarea salariilor și reducerea prețurilor la unele bunuri de consum. Fața fiecărui lucrător exprima voioșie, bună dispoziție. Discuțiile ar mai fi continuat dacă sirenă n-ar fi anunțat ora începerii lucrului. Locurile de muncă au fost deîndată ocupate. Chiar din primele ore de lucru s-a remarcat un avînt deosebit. Fiecare căuta să răspundă printr-o muncă cit mai rod­nică noii măsuri privind creșterea ni­­­velului de trai. Acest entuziasm s-a manifestat și la celelalte schimburi. In dimineața zilei următoare, cînd ing. Ștefan Bruja, șeful secției, a încheiat raportul de producție pentru ziua precedentă, nu-i venea să creadă ochilor rezultatele obținute: 39 de tone iar calitatea I peste plan! S-au evidențiat: arzătorul Vasile Mureșan, membru de partid, manipu­­lantul Alexandru Ignat, încărcătorul Zaharia Farcaș precum și muncitorii Gheorghe Munteanu, Gheorghe Turcu și alții, NICOLAE NICOLIN corespondent Telu­l pentru pace, viața Programul P.C.U.S., cel mai de seamă document al epocii O pildă luminoasă încă de la prima citire, Proiectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice m-a uimit prin grandoarea sa și mi-a stirnit în ace­lași timp și o nespusă bucurie. Cu deosebită­­ atenție m-am oprit asupra „Sarcinilor partidului in do­meniul ridicării bunăstării materiale a poporului“. Vastul program de con­strucții de locuințe, care va asigura condiții de trai confortabile pentru fiecare familie sovietică, demonstrează izvorul inepuizabil al potențialului economic al societății­ socialiste. Ast­fel de țeluri nu-și poate propune de­cit o orînduire in care a dispărut exploatarea omului de către om,­­și pot fi realizate numai în țara unde se crează bazele tehnico-materiale ale societății comuniste. Invățînd mereu din experiența bo­gată a constructorilor sovietici și in fabrica noast­ă tehnica înaintată este în continuă dezvoltare, permițind ob­ținerea de succese din ce în ce mai mari în construirea locuințelor din elemente prefabricate. In acest fel, noi ne putem îndeplini și chiar de­păși sarcinile pe linie de construcții trasate de Congresul al lll-lea al Partidului Muncitoresc Ratlin, de a da oamenilor muncii locuințe confor­tabile și ieftine. Ce poate fi mai măreț pentru noi, constructorii romîni, urmînd pilda fra­ților noștri sovietici, decit să contri­buim din toată inima la desăvirșirea construirii socialismului în patria noastră, etapă premergătoare comunis­mului­­ ION VASILESCU director al întreprinderii de prefabricate „Progresul“-București i\ fericirea omenirii! Perspective grandioase Proiectul de program al P.C.U.S., pe care l-am ci­­tit zilele­ trecute la zia­rul „Sein tei­a” m-a impre­sionat profund. Comunis­mul, altădată un vis, o năzuință, astăzi a devenit o apropiată , realitate pe care o f­ondese popoarele Uniunii Sovietice și spre care poporul nostru, ală­turi de celelalte popoare ale lagărului socialist, înaintează cu pași h­otă­­rîți. Planul măreț, uriaș, de dezvoltare a tuturor ramurilor economiei na­ționale al U.R.S.S. cere încercaților constructori so­vietici eforturi sporite. Cred în vrednicia lor și sînt convins că sub­ con­­ducerea gloriosului partid al lui Lenin îi vor da viață însufleți­t­ului pro­gram al comunismului. Proiectul de Program al P.C.U.S., manifestul vieții noi al omenirii, ne în­suflețește și pe noi, ne dă imbolduri noi în muncă. Brigada noastră de moni­tori de prefabricate, care lucrează la modernele blocuri de pe Calea Gri­viței din Capitală, va munci mai mult, mai bine. Ea este convinsă, la fel ca întregul nostru popor, că dînd viață sarcinilor tra­sate de Partidul Mun­citoresc Român contribuie la grăbirea desăvîrșirii construcției socialiste, la apropierea zilelor lumi­­n­oase ale comunismului. ȘTEFAN BIRO­m au­tor, șef de echipă pe șantierul de locuințe Calea Gri­viței din București Comunismul devine o realitate Ritmul impetuos de dezvoltare a tuturor ramurilor de producție a­l U.R.S.S., realizările științei și tehni­cii sovietice ne-au obișnuit cu cifre impresionante. Și totuși, Proiectul de Program al P.C.U.S., perspectivele dezvoltării bazei tehnico-materiale a comunismului stîrnește uimire. Acest uriaș Program însuflețește nu numai poporul sovietic ci și popoarele în­tregii lumi, care năzuiesc spre o via­ță pașnică și fericită. Construirea comunismului in U.R.S.S. permite ca, așa cum arată Programul, ritmul de dezvoltare a ță­rilor din lagărul socialist, prin cola­borarea lor frățească, să se accele­reze. Intr-ajutorarea, împărtășirea reciprocă a experienței in toate do­meniile de activitate au făcut ca și țara noastră să înregistreze uriașe progrese. La Onești, de pildă, la noul mare centru industrial al țării, rodul ajutorului sovietic se face simțit peste tot: la Combinatul de cauciuc, la Combinatul chimic, la Rafinăria nr. 10 — pretutindeni acolo unde con­structorii înfăptuiesc sarcinile trasate de partid. Programul P.C.U.S. însuflețește co­lectivul nostru de muncă, ne întărește convingerea că, urmînd luminoasa pildă a Uniunii Sovietice, deschiză­toare de drumuri, ne apropiem pași mari de visul de aur al omeni­ri­rii : comunismul, ing. GHEORGHE NICOLAU director tehnic al I.S.C.M.­Onești 285.000 LEI ECONOMII LA PREȚUL DE COST întreprinderea orășenească de ma­teriale de construcții din Timișoara a obținut în semestrul 1 frumoase rea­lizări. Planul producției globale a fost îndeplinit in proporție de 120,13%, iar cel al producției marfă — 129,44%. In această perioadă colec­tivul întreprinderii noastre a muncit cu mai mult spirit gospodăresc reu­șind să obțină 285.000 lei economii la preț de cost, dînd și beneficii spo­rite cu 190.000 lei. La un singur sortiment de produse ceramice am­inti imipinat greutăți și anume la cărămizile eficiente format 290x140x88 mm. Deși am realizat planul fizic­, produsul încă nu este rentabil. Acest fapt ne-a determinat să concentrăm pe cei mai buni mun­citori și tehnicieni ca să îmbunătă­țească situația Rezultatele pe luna iulie sunt mulțumitoare. Indicele de calitate se apropie de cel obținut de alte fabrici ceramice. Colectivul nos­tru insă, continuă lupta ca să reali­zeze cărămizi eficiente precum și alte produse de cea mai bună calitate. ing. ILIE BUCURE­CU corespondent Peisaj industrial la Pitești Piteștiul industrial se dezvoltă pe platoul Găvanei. Călătorului cu tre­nul spre Curtea de Argeș , i se ves­tește mai întii cilindrul m­ait al, cas­telului de apă, incă neterminat, de la întreprinderea textilă „11 Iunie"; în­dată apare și unduirea ședurilor ha­lei noi; in continuare se întinde, zvelt prin silueta macaralei-turn și a șirurilor de stâlpi, șantierul; defilarea o încheie masivul fabricii de tananți „Argeșul“, vlăstar de început al pri­mului cincinal. Pe măsură ce capătă viață planurile partidului, orașul e chemat la o viață economică tot mai înfloritoare. La figurat și la propriu, construc­torii de la Trustul nr. 1 — București pun și ei o cărămidă la această înfăp­tuire. Nu e de mirare că și-au ob­li­gat stima piteștenilor, dovadă — inte­resul cu care populația nu numai din cartier, ci din întregul oraș, urmă­rește mersul lucrărilor­ iar lucrările merg bine. In hala fi­laturii — unde condițiile de lucru sunt incomparabil mai bune decit în vechile clădiri ale întreprinderii tex­tile — beneficiarul a montat cea mai mare parte din ringuri, au început și probele. La secția de preparație, planșeul de lemn se înlocuiește cu unul de beton armat. Castelul de apă, turnat in cofraj alunecător, a­­­juns la cota -[­30 m, de unde începe rezervorul; se zotește și la celelalte obiecte ale gospodăriei de apă — re­zervoarele îngropate, casa de pompe. Linia de garaj e gata să fie dată in circulație, nici la drumurile exteri­oare nu mai e mult de lucru. Dacă la acest lot cofrajul mobil și cel alunecător au marcat industria­lizarea lucrărilor de beton monolit, la lotul 2 al șantierului își spune din plin cuvintul industrializarea bazată pe folosirea prefabricatelor și a me­canizării. La prima hală (7200 mp) au fost montați stilpii preturnați, a în­ceput asamblarea prin precomprima­­re a grinzilor-arc livrate de I.P.E.C.­­Brașov, se toarnă grinzile-­jug precom­­primate care permit mărirea deschi­derilor rețelei de stilpi. S-au intilnit pe șantier oameni pricepuți, care au adus în familia u­­nită a colectivului de muncă expe­riența acumulată la alte construcții socialiste. Inginerul Nicolae Ionescu a imprimat lucrărilor același ritm ra­pid pe care l-a realizat și la dezvol­tarea filaturii „C­ Ivănuș“-Brănești. Dulgherii din echipa lui Vasile Io­­nescu sunt „autorii“ cofrajului alune­cător cu ajutorul căruia s-a realizat, la turnarea castelului de apă, o vite­ză de 1,20 metri zilnic. La ședurile filaturii, dulgherii au refolosit cofra­­jul mobil care-și făcuse deja serviciul la Brănești și la Păulești, iar pină la urmă, din fermele ce depășiseră natal acoperișul grupului social al constructorilor. Echipa fierar-betonis­­tului Constantin Diaconu a introdus și respectă cu strictețe lucrul in lanț. Pe faze. Betoniștii conduși de Ion Truță au învățat Și montarea prefa­bricatelor­ iar la confecționarea cestora din urmă, maistrul Iosif But­a­­lia demonstrează bogata practică acu­mulată in anii de lucru pe șantierul de la Buftea. Platoul Găvanei se populează cu construcții impunătoare. Se făurește și aici o parte a industriei noastre tot mai puternice. Imagini de pe șantierul de la Gă­­vana-Pitești: In hala filaturii beneficiarul a mon­tat cea mai mare parte din ringuri (dreapta). Castelul de apă, turnat in cofraj alunecător, a ajuns la cota de 30 m (stingă jos). La lotul 2 își spune din plin cuvintul industrializarea con­strucțiilor (dreapta jos).

Next