Constructorul, martie 1963 (Anul 15, nr. 686-690)

1963-03-02 / nr. 686

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNITIVÁ­ ORGAN AL COMITETULUI DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURĂ ȘI SISTEMATI­ZARE ȘI AL C.C. AL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALE­LOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII ANUL XV­­ nr. 686­4 pagini 25 iani martie 1963 sîmbătă Pemanent în m­ilotul oamenilor Fără să exagerez, consider că în conducerea producției cheia succe­sului constă în statornicirea unor relații strînse, dar principiale, în­tre maistru și oamenii care lucrea­ză în sectorul său. Dacă reușești să te apropii de ei, dacă reușești să le cîștigi încrederea, izbutești cu ușurință să le stimulezi interesul pentru a munci repede, bine și economic. In mod obișnuit, eu lucrez cu formații mici. Chiar atunci cînd am de-a face cu brigăzi mari, le împart în echipe de cite 2—3 oa­meni, ceea ce ușurează organizarea locurilor de muncă și a întrecerii socialiste. Se întîmplă, de pildă, ca la un bloc de locuințe o echipă de zidari să efectueze aceeași ope­rație pe o scară, la toate nivele construcției. Executînd același pe­rete, să zicem de 10—15 ori, zi­darii respectivi ajung să cunoască, fără să mai urmărească pe planuri, dimensiunile acestuia și ale golu­rilor. Urmarea : productivitate mai mare, cîștig sporit. Și încă ceva foarte important , întrecerea socia­listă se înfiripă aproape spontan. Nu o dată mi-a fost dat să asist la unele scene cînd formația care termina operația încredințată, îna­intea alteia cu aceeași sarcină, îi lua la rost pe codași, aducindu-le aminte de prețul timpului pierdut (cu glumele, sau plimbările fără rost prin șantier). Zilele trecute, la întreprinderea noastră a avut loc o ședință in cadrul căreia s-a analizat bilanțul activității pe anul 1962. Cu acest prilej, blocul nr. 16 de pe bd. 1 Mai (cu 44 de aparta­mente, în sistem fagure), executat sub conducerea mea, a fost citat ca exemplu bun în privința cali­tății și a prețului de cost. Intr-ade­văr, aceste două obiective au stat permanent în cen­trul atenției noa­stre. In privința re­ducerii prețului de cost, o influență h­otărîtoare au avut-o raționala folosire a materia­lelor, reducerea consumurilor spe­cifice. In carnetul de maistru — primit de la întreprindere — am păstrat zilnic evidența materiale­lor vitrate sau ieșite, cunoscînd în felul acesta în mod permanent cantitățile folosite, stocurile exis­tente, putind face oricînd o com­parație între ceea ce s-a consumat și ceea ce prevede normativul. Pro­­cedînd astfel, colectivul de la blo­cul nr. 16 a economisit: 13.000 kg ciment, 9400 kg oțel-beton, 24,5 mc lemn ecarisat, 382 kg cuie, 26.000 cărămizi, 90 mp carton asfaltat, 47 mp parchet, 257 kg vopsea de ulei ș.a. Valoarea materialelor eco­nomisite este echivalentă cu cos­tul unui apartament. Cum am obținut aceste economii? Simplu. Să luăm, de exemplu, cimentul. Acesta, ca și alte mate­riale, este păstrat sub cheie, distri­buirea — pentru tinei și mozaicuri — făcîndu-se echipelor în cutii dozatoare, pentru fiecare lucrare în parte. Dimineața vine, să zicem, șeful echipei de mozaicuri : — Tovarășe maistru, astăzi am front de lucru pentru 6 bucătării cu hol. Cunoscînd dinainte suprafața bucătăriei cu hol cu tot, știu­­ la fel ca șeful echipei — cu­ material i se cuvine pentru ziua respectivă, calculînd după consumurile nor­mate. Dar, cu buna știință a mo­zaicurilor, ei primesc o cantitate mai mică, și anume o cantitate care să corespundă cu angajamentul lor de reducere a pierderilor admisi­bile prin buna gospodărire. Redu­cerea consumului de material lem­nos s-a realizat prin balotarea dulapilor și carbolinizarea lor, mărindu-li-se astfel rezistența ; de­­cofrarea betoanelor se face cu multă grijă, ceea ce a permis ca numărul de refolosiri al panouri­lor de scîndură să ajungă la 17-18. Cărămida a fost stivuită și adăpostită, iar manipularea ei aten­tă a făcut ca procentul de pierderi să fie minim. Zidarii au fost in­struiți să folosească la zidurile groase toate cioturile. Cu­ privește consumul de mano­peră, la blocul nr. 16 s-au realizat OPREA MARINACHE șantierul Pajura-Scînteia al I.C.M. nr. 5-București PE SCENA Printre manifestările ce au loc în per­manență pe­­ scena clubului „Constructo­rul“ din Capitală, de curînd s-a pre­zentat un program de varietăți inter­pretat de Ștefan Floresc, Emil Bărăgan, Nelu Uricaru, Artemiza Bejan și alții. . Spectacolul a fost prezentat în cin­stea alegerilor de deputați, ce au loc la 3 martie a.c. Programul a conținut unele­ CLUBULUI dii de muzică ușoară și populară româ­­nească și momente satirice pe tema ale­gerilor din trecut. Programul s-a bucu­rat de succes. Cei peste 300 de con­structori de pe șantierele bucureștene i-au aplaudat îndelung pe artiști. VASILE DUMITRU corespondent CONTIN­U­A­R­E UN­­ M³/. Citiți în acest număr: • Pentru pregătirea campaniei de fabricație (pag. 2-a). • Ce e nou la I.P.C.M.C. (pag.2- a). • Macaraua de fereastră (pag. 3- a). • Căi eficace spre o înaltă pro­ductivitate (pag. 3-a). • La nivelul sarcinilor actuale (pag. 4-a). în fața alegătorilor La începutul lunii trecute, cu spri­jinul comitetului sindicatului, la în­treprinderea de gospodărie raională din Sînnicolau­ Mare a luat ființă o brigadă artistică de agitație. Majori­tatea membrilor brigăzii fac parte din sectorul de construcție a­ între­prinderii. Pînă acum, brigada și-a desfășurat activitatea în cadrul campaniei elec­torale. Tînăra brigadă artistică a sus­ținut, cu programul întitulat „Votămi pentru pace“, numeroase spectacole în circumscripțiile electorale din oraș și din comunele raionului. Calculatoarea de devize Maria Jura, instalatorul Gheorghe Avram, zidarul Petru Fiaton, tehnicianul Ioan Jung, au fost viu aplaudați. ȘTEFAN GULEȘ corespondent Primele măsuri, primele rezultate într-o singură lună, colectivul în­treprinderii de prefabricate — Roman, antrenat într-o însuflețită întrecere socialistă, a livrat șantierelor de locuințe din orașele Iași și Bacău panouri mari pentru 80 de aparta­mente, 6 200 mp fîșii cu goluri, pre­cum și alte piese prefabricate. Un accent deosebit se pune pe îm­bunătățirea calității elementelor pre­fabricate. în acest scop s-au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice ca: revizuirea și înlocuirea tipare­lor uzate, îmbunătățirea sistemului de basculare a matrițelor, repararea instalațiilor de aburire etc. De ase­menea, s-au efectuat instructaje pe­riodice cu lucrătorii, la locul de muncă. Aceste măsuri au contribuit la reducerea rebuturilor de la 1,96*/» la numai 0,93’/«­ CONSTANTIN BUTE corespondent In vecinătatea noului Institut de inframicrobiologie al Academiei R.P.R., la intersecția șos. Mihai Bravu cu str. Dristorului, constructorii de la I.C.M. nr. 1 — București au înălțat un modern , bloc-tum și un complex comercial. Proiectele au fost elaborate de institutul „Proiect-București . „Foarte bine“ la recepție Recent, constructorii de la T.R C.­Oltenia au predat, în ansamblul de pe Calea București din orașul Craiova, două noi blocuri cu cîte 60 de apartamente. La recep­ție, ele au primit calificativul „foarte bine“. Cu grijă deosebită­ pentru calitate au lucrat echipele conduse de zidarii Tr. Vasilescu, C. Cristea și T. Jitovici, de zugrav-vopsitorii H. Mărgărit, T. Cioacă, I. Dumitru, Al. Antonescu, de parchetarii T. Chirculete, I. Sucală, echipa mozai­carului M. Zamfira ș.a. S-a evidențiat, de asemenea, maistrul Aurel Colțescu. GH. PĂUN corespondent Expoziție de proiecte în In sala „Tehnica nouă" din Bucu­rești, bd. Magheru nr. 36, s-a des­chis ieri expoziția lucrărilor prezen­tate la concursul organizat de Comi­tetul de Stat pentru Construcții, Ar­hitectură și Sistematizare, privind hale universale cu un singur nivel, exclusiv anexele social-culturale. Expoziția poate fi vizitată zilnic, între orele 9—15, pînă la 15 martie a. c. PfSIHff îmbunătățirea tehnologiei f­artei de producere a fișiilor cu goluri Intr-o acțiune de strinsă colaborare tehnico-științifică, ÎNCERC și între­prinderea de prefabricate de b­etnii­ Turda au realizat o tehnologie mo­dernă de producere a fișiilor cu go­luri pentru planșee. Noua tehnologie, concepută pe principiul lanțului de agregate, se caracterizează prin : for­marea fișiilor în poziție orizontală pe funduri metalice rigide, cu aju­torul unor instalații de formare me­canice, compactarea betonului fă­cîndu-se pe masă vibrantă, iar fi­nisarea feței superioare a fișiilor cu ajutorul unui finisar mecanic; acce­lerarea întăririi betonului prin trata­re termică pe funduri metalice în­călzitoare (agentul încălzitor fiind aburul de joasă presiune) cu men­ținerea fișiilor pe fundul metalic in poziția de formare. La elaborarea noii tehnologii s-a ținut seama ca fîșiile să corespundă cataloagelor în vigoare: fîșii cu go­luri rotunde, avînd lungimea pînă la 5 m și lățimi de 0,40, 0,60 și 1,20 m. Dată fiind cererea încă mare de fîșii de 40 și 60 cm lățime, noua teh­nologie permite formarea simultană a 3 fîșii de 40 cm sau 2 fîșii de 60 cm. In viitor, cînd șantierele vor fi dotate cu macarale corespunzătoare, se vor putea produce fîșii de 120 cm lățime, fără vreo modificare esen­țială a utilajelor tehnologice. Alcătu­irea în detaliu a agregatelor postu­lui de formare depinde de alcătuirea fundului metalic încălzitor, cercetările și experimentările s-au concentrat — într-o primă fază — asupra rezol­vării tratamentului termic. In acest scop au fost făcute o serie de expe­rimentări, încercînd diferite cicluri termice pe 150 de probe (cuburi, pris­me și fîșii cu goluri), confecționate cu betonul folosit curent în fabrică, de marcă B250 și avînd următoarea rețetă : ciment RIM 200, în dozaj de LA ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE DE BETON - TURDA 300 kg/mc, agregate sortate și raport apă-ciment mai mic de 0,5. Rezultatele acestor experimentări au arătat că cel mai bun ciclu de tratare termică a produselor in stive de funduri metalice încălzitoare, în condițiile unui beton, avind rețeta arătată mai sus, este: 2 ore ridi­carea temperaturii, 2 ore palier ter­mic la 95—985C și 2 ore răcirea pie­selor in stivă. dii Rezistențele me­probe obținute pe încercare imediat rectuarea după e­­trata­mentului recomandat termic (2+ 2-1-2) au fost : com­presiune — 232 kg/cmp ; întindere din incovoiere — 31,6 kg/cmp ; coefi­cient de siguranță la rupere pe fîșii — 360X60X14 cm = 2,5. In cursul acestor experimen­tări s-a examinat și comportarea fundurilor metalice încălzitoare, con­cluziile fiind : a nu se depăși presiu­nea aburului în saltea peste 0,5 at. S-a dovedit, de asemenea, că sim­pla așezare a unui fund peste celălalt creează camere de tratament ter­mic pentru elemen­tul prefabricat, suficient de etanșe, nefiind necesare garnituri speciale de etanșare. Fiind definitivat atît tratamentul termic, cît și alcătuirea fundului me­talic încălzitor, s-a putut trece la proiectarea, executarea și experimen­tarea utilajelor de formare a fișiilor de planșeu. Folosind mijloacele existente, la fabrica din Turda, utilajele au fost executate în bune condiții, iar experimentările tehnologice s-au efec­tuat la linia a II-a tehnologică. Formarea fișiilor cu goluri se face într-o instalație complexă (fig. 1) com­pusă din : masă vibrantă, dis­pozitiv fasonator de goluri, buncăr alimentator și finisor. Procesul tehnologic se desfășoară astfel : Fondul metalic, curățat și uns, este așezat, cu ajutorul podului ru­lant, pe masa vibrantă. După închi­derea lateralelor și frontalelor tipa­rului, se așază armătura fișiei și prin comandă electrică centralizată, se pune în mișcare fasonatorul de go­luri (care circulă pe o cale proprie),, miezurile pătrunzînd în tipar prin găurile anume prevăzute in piesele de capăt. La capetele fîșiilor, între miezuri, armătura specială pentru mustăți se așază în poziția de pro­iect. După terminarea acestor ope­rații se trece la turnarea betonului cu ajutorul buncărului alimentator, comandat, de asemenea, electric de la pupitrul de comandă. Asigurarea debitării constante a be­tonului se realizează cu ajutorul vi­bratorului de pe buncăr, a cărui ac­ționare se face, de asemenea, cen­tralizat. Compactarea betonului se face cu ajutorul mesei vibrante, iar compac­tarea și finisarea feței superioare a piesei se realizează cu placa vibrantă finisoare, montată pe cadrul buncă­rului alimentator. Una, pînă la două curse dus-întors, asigură un element corect format, după care se comandă extragerea mie­zurilor, decofrarea lateralelor și fron­talelor, piesa rămînînd gata forma­tă pe fundul metalic. Cu ajutorul podului rulant, se transportă fundul metalic, avind fișia gata formată pe el la postul de tra­tare termică. Pe pardoseala halei, în locul anu­me rezervat și amenajat pentru tra­tamentul termic, se așază stive de cîte 7 funduri. Primele funduri sunt active, adică au pe ele fîșiile for­mate, iar ultimul servește drept ca­pac. După completarea stivei, se des­chid robinetele pentru admisia abu­rului în camerele fundurilor metalice, creîndu-se astfel salteaua de abur a fundului metalic. Pentru a nu se depăși presiunea admisibilă de 0,5 at­ ing. D. STATE și ing. V. PISLARU de la ÎNCERC Fig. 1 Centru de consultații tehnice in construcții In curind, la clubul din str. Azilul de noapte nr. 8, din București, se va des­chide un centru de consultații tehnice in construcții, organizat de Consiliul sindicatelor întreprinderilor D G.C.M.B. și Direcția generală de constructii-mon­­taj a Sfatului popular al capitalei. Cen­trul va fi dotat cu exponate in legătură cu materiale, utilaje și procedee tehno­logice noi, folosite in construcții. Diver­se grafice, panouri pliante vor înlesni documentarea constructorilor, pentru ge­neralizarea și extinderea noului. Se pre­conizează ca la acest centru să se organi­zeze periodic inttlniri și convorbiri între muncitori, șefi de echipă, maiștri, teh­nicieni, ingineri și alte cadre de specia­litate. l­ lcmisin Piculina Scoro­­șcamu, de la atelierele „9 Mai“ din Capitală, are nu­mai 19 ani PU să mai ieri muncitoare, astăzi­ lucrează u­n tehnician,­ un sectorul metalurgic, achitindu-se cu cinste de sarcinile încre­dințate. Paralel cu activi­tatea profesională, Nicu­­lina Scoroșeanu desfă­șoară o intensă muncă ob­ștească in organizația de tineret. In cadrul lotului Grivița roșie al șantierului nr. 1 București, aparținând I.C.S.I.M., uterhista Rădică Vîlsan și-a câștigat încre­derea tovarășilor. Lucrînd ca sudoriță în echipa de montări a lui Marin Ne­gri­lă, ea aduce un aport sub­stanțial la îndeplinirea sar­cinilor de plan, fiind de­clarată lună de lună frun­tașă In întrecerea soclării-Zilele trecute, in sala I.I.M.I. din strada Azilul de noapte, a avut loc un spectacol de es­tradă dat in cinstea zilei de 8 Martie. La acest specta­col, care s-a bucu­rat de un mare suc­ces, și-au dat con­cursul printre alții: Dorina Drăghici, ar­tistă emerită, Nicu Lulescu, Mihai du­că, Mircea Crișan, Eugenia Frunză (cea din fotografie) și alții. Sunt mai mult de 6 ani de ctnoi Veronica Malău lu­crează în calitate de mo­delier la turnătoria fa­bricii de ciment „Ilie Pin­­tilie“ din Fieni. Ajutată de tovărășii ei de muncă, de întreg colectivul fabricii, ea a urcat treaptă cu treap­tă pe drumul calificării, al pregătirii sale profesionale Comunista Veronica Mă­­lău este de mult timp frun­tași­, nu întrecere. " Printre muncitoarele fruntașe de la I.C.M. nr.1 din cadrul D.G.C.M.­­București este și zugră­vită Profira Burlacu. Ea se achită in mod con­știincios de toate sarci­nile și dă lucru de bună calitate.­­ Un neobosit căutător al­­ noului — așa, e caracteri­­­­za­tă ing. Liliana Ionescu­­ de la ÎNCERC, în 1962, ea a proiectat și pus la punct un aparat de slua) și relaxare pentru firme S.P.C., care dă bune re­zultate. De curind, ing. Liliana Ionescu a inițiat un curs de minim tehnic pentru muncitorii de la B.A.C. Maria Ionescu, arzătoare la cuptoarele abrazive de la întreprinderea de ma­teriale de construcție „Granitul"-București, își depășește cu regularitate norma cu 20—25%. Des­­fășurând o intensă activi­tate in munca sindicală, ea se bucură de aprecie­rea tuturor muncitorilor. Munca intensă desfășu­rată de comisia de femei din cadrul comitetului sindicatului de la fabrica „Izolatorul"-București, in fruntea căreia se află harnica muncitoare Va­­silica Răducanu, a con­tribuit la afirmarea fe­meii in producție și in activitatea social-cultu­­rali. C­O­NTINUAR­E ,% 2 în Oradea, la blocul D10 (120 a­­partamente) din piața București, vo­lumul producției realizate este cu mult inferior celui stabilit prin pla­nul operativ, dar acest plan prevă­zuse lucrări exterioare la structura de rezistență a primului etaj , deși blocul nu era cuprins în planul de măsuri pentru iarnă al trustului și, deci, nu se făcuseră amenajările ne­cesare. La blocul C (48 apartamen­te), din același ansamblu, nu s-a putut avansa normal la finisajele interioare, deoarece au lipsit ușile necesare închiderii spațiilor (furni­zorul , fabrica de binale din orașul dr. Petru Groza — n-a respectat ter­menul de livrare , trim. I( 1962), de asemenea, I.R.I.L. — Luduș n-a tri­mis la timp plăcile de fibrobeton pentru suportul de pardoseli. Ritmul turnării betoanelor la cele două blocuri din piața Lenin a fost scă­zut, pentru că nu s-au aplicat mă­surile de protejare indicate de trust; pe de altă parte, betoniera este in­stalată sub cerul liber, fără amena­jări de încălzire a apei și agregate­lor. La blocul cu 40 apartamente de la Pădurea Neagră, tîmplăria ex­terioară — sosită cu întîrziere — a început să fie montată abia la sfîr­șitul lunii ianuarie ; la fel s-a întîm­­plat la complexul de deservire de la Sebiș. Eliminarea treptată a acestor defi­ciențe și greutăți a făcut ca în luna trecută, situația să se îmbunătățească, de pildă, la blocurile din cvartalul Rogerius (300 apartamente) s-a lu­crat aproape normal. Rămîn, totuși, de recuperat importante rămîneri în urmă. ■ Conducerea trustului­ orădean a stabilit și a început să aplice, în acest scop, o serie de măsuri. La principalele șantiere (locuințele­­ și alimentarea cu apă din Oradea, lo­cuințele de la Ineu, Pădurea Neagră) se va organiza lucrul în două schim­buri. Se va face redistribuirea ma­terialelor existente și se va urgenta aprovizionarea șantierelor noi. Re­parațiile utilajelor fiind în cea mai mare parte terminate, se va putea intensifica mecanizarea. Se fac pre­gătiri pentru atacarea lucrărilor la construcțiile agrozootehnice. Au fost încheiate, d­e toți beneficiarii mai importanți, minute privind predarea documentațiilor restante. Urmărirea punerii în practică a acestor măsuri, ca și rezolvarea mai operativă a problemelor curente ce se ivesc pe șantiere vor permite ca, în scurt timp, producția să se înca­dreze în planul la zi, îmbunătățin­­du-se totodată și îndeplinirea celor­lalți indicatori economici. ION ISAIU de la sucursala regională Crișana a Băncii de investiții Cel mai actual obiectiv la T.R.C.­Crișana: Recuperarea rămînerii în urmă Pe o serie de șantiere ale T.R.C. — Crișana, reali­zările obținute de la începutul anului și pină acum, în ce privește producția și productivitatea muncii, sunt nesatisfăcătoare ; totodată, s-au înregistrat pierderi din cauza stagnărilor. Este adevărat că în regiune, ca șii în restul țării, lama a fost destul de grea, ceea ce a stînjenit mult lucrările. Cu toate acestea, puteau fi create condiții pentru o desfășurare mai largă a producției. Cauzele pentru care nu s-a făcut acest lucru constau în defi­­cențe de ordin intern și în greutățile întimpinate din partea unor furnizori de materiale. împotriva rebuturilor Colectivul fabricii de produse refractare „Pro­letarul“­Turda a obținut rezultate frumoase in pro­ducție: în ianuarie, planul valoric a fost depășit cu 10,3%, productivitatea muncii a crescut cu 3,8%, fată de sarcina planificată, iar rebuturile au fost re­duse cu 0,42%, sub limita admisă. Chiar din prima lună, harnicul nostru co­lectiv a reușit să realizeze cca. 60 000 lei economii, precum și 305.000 lei bene­ficii peste plan. în această perioadă, lu­crătorii fabricii au inițiat o interesantă acțiune in cadrul întrecerii socialiste: lupta împotriva rebuturilor. Rezultatele dobîndite pînă acum arată că muncitorii noștri sunt pe calea cea bună. Numai in 45 de zile, datorita­ reducerii rebutu­­rilor, s-au economisit 17,9 tone de materii prime. Cum s-a ajuns la acest rezultat ? In primul rind prin aplicarea măsurilor tehnico-or­ganizat­orice pre­conizate și prin ridicarea nivelului profesional al muncitorilor, îndeosebi al cucătorilor. Pentru ca pro­dusele să fie bine pregă­tite au fost puse în func­ție moara tubular­a, pre­cum și stația de granulare. Aceste utilaje asigură pre­pararea materiei prime, con­form rețetelor de fabrica­ție stabilite. Este de remar­cat aportul tovarășilor Tra­­ian Sturza, Vasile Burau și Dumitru Dîmbean ln pre­pararea unei paste de bună calitate. Ei respectă în­tocmai prescripțiile tehnice și nu admit introducerea în­ amestec a unei granu­lații necorespunzătoare și a lianților neomogeni. La prese, muncitorii nu precupețesc nici un efort pentru a întreține utilajele în bună stare de funcțio­nare și a fasona cît mai corect produsele. Nici o casetă metalică (matriță) nu se montează la presă pînă nu este verificată ri­guros de serviciul mecani­c­­șef și apoi de către contro­lul tehnic de calitate. A­­ceastă măsură a înlăturat­ deosebirile calitative ale produselor, de la un lot la altul. In această privin­ță merită a fi evidențiați comuniștii Viorel Mihai și Emeric Farkaș. De aseme­nea, star­ea tehnică a pre­selor este controlată cu a­­tenție, înainte de intrarea schimibului în­ producție, de către o echipă formată dintre cei mai buni meca­­nici. Astfel, se remediază din vreme micile defecțiuni și se evită stagnările producție. La buna func­ți­ționare a preselor contri­buie mecanicii Ion Pop Farcaș, Ion Vîtcă, Ștefan Pecsy și alții. Lupta împotriva turilor se desfășoară releu­cu succes și la sectorul de uscare. Aici lucrează mun­citori de­ nădejde, printre care: comunistul Constan­tin Petria, Mihai Pop și Vasile Paul. Ei au suprave­gheat cu simț de răspun­dere procesul de uscare a produselor, neper­mițând variații de temperatură in tunel și au verificat umi­ditatea produselor pe loturit, cu ajutorul laboratorului. Desigur că n-au fost încă epuizate toate resur­sele. Mai există rezerve care ar putea contribui la o mai pronunțată scădere a re­buturilor. In această direc­ție își Îndreaptă In prezent atenția destoinicul nostru colectiv. ILIE BELCIN din subredactia noastră voluntară de la Turda

Next