Constructorul, ianuarie 1964 (Anul 16, nr. 730-733)
1964-01-04 / nr. 730
PROLETAM DIX TOATE TARTIE,UXTTIV'A7 Gazetă editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de construcții și din întreprinderile de construcții SPORIT( Anul XVI — nr. 7304 pagini 25 bani Sîmbătă 4 ianuarie 1964 Citiți în pag. 2-3: săronîT NOI a # • AVÎNT t In centrul atenției, termenele de punere în funcțiune . Potrivit Directivelor Congresului al lll-lea al Partidului Muncitoresc Român, la Turnu-Măgurele a început, in a doua jumătate a anului 1962, construcția unui mare combinat chimic în cadrul căruia vor intra în funcțiune, în prima etapă, fabrici de acid sulfuric și îngrășăminte, iar în a doua etapă — fabrici de amoniac, acid azotic, produse chimice suplimentare — în total 11 unități industriale, ocupînd o suprafață de 45 ha. Lucrările se execută de către Întreprinderea de construcțiimontaj București a M.I.P.C., iar proiectarea e coordonată de IPRAN. Intrucit combinatul este situat în lunca inundabilă a Dunării, proiectul prevede rambleerea unei suprafețe de cca. 50 ha, pentru a se obține o platformă ridicată cu 4—5 m deasupra terenului natural, în scopul de a se evita pericolul inundării amplasamentului. Această rambleere, care a necesitat milioane de metri cubi de terasamente, s-a făcut prin procedeul hidromecanizării, nisipul fiind scos cu drăgile din albia Dunării și refulat cu pompe puternice în incintele îndiguite ale viitoarei platforme. Această situație specială a amplasamentului a pus probleme deosebite de fundare; halele industriale și fundațiile utilajelor grele au fost fundate pe piloți drepți și înclinați, din beton armat. I Pina în prezent s-a lucrat în special ing. GH. VENIAMIN inginer-șef al grupului de șantiere Turnu—Măgurele al I.C.M.B. rea terasamentelor prin hidromecanizare, s-au bătut piloți și au fost atacate masiv obiectivele ce constituie linia tehnologică de acid sulfuric. Planul pe 1964 prevede un volum de lucrări de cca. 3 ori mai mare decît cel din anul trecut. El trebuie să asigure intrarea în probe tehnologice în trimestrul 11 a fabricii de acid sulfuric (adică la un an de la baterea primilor piloți) și aducerea aproape de stadiul final a construcției fabricii de îngrășăminte complexe, astfel ca aceasta să poată intra în probe tehnologice in ultimul trimestru. Pentru a răspunde la aceste sarcini, va trebui asigurată în primul rînd baterea a cca. 4000 de piloți (în 1963 au fost bătuți cca. 2300). La șantierul nostru s-a aplicat pe larg — pentru prima dată în țară — metoda baterii piloților cu ajutorul vibrosonetelor, utilizînd vibrosonetele VP-1, de fabricație sovietică. Acest procedeu a adus însemnate avantaje, prin productivitatea lui sporită. La piloții înclinați se utilizează procedeul clasic, de batere cu berbecul, prin adaptarea unui dispozitiv de înclinare a luminării, finind seama că pentru punerea in funcțiune a fabricii de acid sulfuric la termenul fixat, va trebui să se lucreze masiv în timpul iernii, s-au luat măsuri speciale pentru asigurarea lucrului pe timp friguros. Astfel, s-au construit centrale termice provizorii, rețele termice de distribuție a aburului și căldurii la punctele de lucru, unde s-au făcut închideri de protecție, cu folii de polietilenă și plăci fibrolemnoase. Cantitatea mare de betoane ce va trebui turnată anul acesta necesită o organizare specială a tehnologiei de confecționare a lor. Astfel, s-au organizat sau sînt în curs de organizare stații de descărcare și transport pneumatic al cimentului, stații automate de dozare și sortare. De asemenea, se prevede punerea în funcțiune, în trimestrul 1, a unei stații de transport pneumatic al betonului. Dezvoltarea micii mecanizări stă, de asemenea, în preocupările noastre, in acest sens vom utiliza lopeți mecanice, macarale de fereastră, stingătoare de var mecanice, încărcarea mecanizată a varului pastă etc., ceea ce ne va ajuta să sporim productivitatea muncii. Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni al grupului de șantiere ce construiește combinatul chimic de la Turnu-Măgurele, aplicînd măsurile organizatorice propuse și introducînd metodele tehnice avansate, pășește cu încredere la îndeplinirea sarcinilor ce i-au fost trasate de partid și guvern pentru anul 1964. La organizarea șantierului, va executa fibrosoneta sovietică VP—1, lucrînd la bateria piloților , pentru fundarea unei clădiri. Montarea arcelor prefabricate la depozitul de pirită, cu ajutorul macaralei „Rapier“. Avind scopul de a face tot mai larg cunoscute inițiativele și succesele obținute în introducerea noului pe șantiere și în fabrici, concursul pentru corespondenții voluntari a mobilizat mulți muncitori, ingineri și tehnicieni din sectoarele noastre de activitate în a populariza, în toate colțurile tării, tot ceea ce a fost nou și folositor în marea operă a construcției socialismului. Ultima etapă a luat sfîrșit. Cu această ocazie e necesară o vedere de ansamblu, o evidențiere a eforturilor participanților la concurs de a trimite redacției cu mai multe informații, articole de analiză, reportaje, cu un conținut mereu mai cuprinzător, căutind totodată și o îmbunătățire a stilului de redactare a materialelor. Interesul stîrnit de tema propusă s „Promovarea noului pe șantiere și în fabrici“ s-a concretizat în străduințele corespondenților voluntari de a ne informa — și, prin coloanele gazetei, miile de cititori — cil mai operativ și mai documentat, sesizînd și răspîndind, astfel, noul în toate colectivele de muncă. De la Iași, Arad, Galați și Cluj, de la Suceava și Medgidia — de pretutindeni — au sosit nenumărate scrisori, care au arătat, concret, experiența unor șantiere, fabrici de materiale de construcții sau institute de proiectare în aplicarea metodelor sau materialelor noi, mijloacele care au înlesnit introducerea lor. Concursul a prilejuit, pe lîngă dezbaterea unei probleme de importanță majoră în economia socialistă a țării noastre, și recrutarea de noi corespondenți, din partea cărora am primit un sprijin susținut. Trebuie menționată, de asemenea, contribuția posturilor de corespondenți voluntari, a subredacțiilor noastre voluntare, care au desfășurat o activitate rodnică. S-a încheiat, tot acum, și concursul de fotografii. Dintre cele primite, multe au fost publicate, oglindind, sub aspect ilustrativ, realizările obținute de oamenii muncii, sub conducerea partidului, în înfăptuirea planului de șase ani. Apreciind rezultatele bune din perioada concursului, redacția gazetei „Constructorul“ acordă următoarele premii și mențiuni : Concursul „PROMOVAREA NOULUI PE ȘANTIERE SI IN FABRICI“ PREMIUL I: Florian Hotopan — T.R.C.L.-Cluj PREMIUL III S. Sonntag — Suceava PREMIUL III: Ion Ilie — Fabrica de ciment Medgidia MENȚIUNI: G. A. Bera — șantienul Arad al I.C.I.M.; Ilie Belevi — întreprinderea „Proletarul“-Turda ; Șt. Barbălată — întreprinderea de construcții nr. 1-Galați; Ion Crăciun — T.R.C.L.-Dobrogea; D. Comănescu — I.S.C.M.-Brazi; Z. Demeny — I.C.M.Cluj; C. Enescu — T.R.C.E.-Argeș; P. Haltenwanger — grupul de șantiere Bistrița-aval al I.C.H.; Iulian Ionașcu — întreprinderea de construcții nr. 3 a T.R.C.L.-Brașov ; Ion Isaiu — Oradea ; N. Mitachin— fabrica „Ideal" Cernavodă; ing. C. Oprișiu — I.C.T.Gluj; D. Roșca — Centrul școlar de construcții Mihai Bravu-București; ing. Oprea Segărceanu — Trustul de construcții nr. 5-Brașov; I. Vartan — Trustul de instalații montaje nr. 21- București. Concursul de fotografii «SESENALUL II ACȚIUNE“ PREMIUL II : ing. Ion Neagu —• D.S.A.P.C.-Oltenia. PREMIUL III : Traian Stegaru — I.S.M.I.-București: Ion Ofrim— grupul 8 Băiut al T.R.C.L.-Maramureș. Gazeta „Constructorul“ felicită pe participanții la concurs, dorindu-le noi succese în munca profesională și în activitatea de corespondent ficfal tot ale concursurilor organizate in 1903 fie gazeta noastră Modernizarea drumului național Brașov-Sighișoara In ziua de 28 decembrie s-a tăiat panglica pe un pod terminat cu 5 luni înainte de termen, dîndu-se astfel în exploatare întregul traseu modernizat al drumului național nr. 13 Brașov-Sighișoara, executat de întreprinderea de construcții pentru transporturi București. Modernizarea drumului a comportat construirea într-un singur an a 10 poduri noi de beton armat cu deschideri de 12—63 m, ziduri de sprijin masive de 10—14 m înălțime, mișcarea a peste 400 000 mc terasamente și stîncă. Drumul scurtează cu 35 km distanța între Brașov și Teiuș, descongestionînd traseul aglomerat al vechiului drum național. Totodată, el prezintă un interes turistic deosebit, traversînd regiuni de o rară frumusețe. La aceste lucrări s-au evidențiat asfaltatorii Florea Stelea și Dumitru Pătru, electricianul Pavel Țerbea, betonistul Ioan Constantin, dulgherii Ignat Pali, Iuliu Buga și Alfred Homner, sub conducerea maiștrilor Constantin Simon, Cristea Stoica, A. Balaban ș.a. ing. FL. TOPA din I.C.T.-București Cu 4 zile mai devreme După 56 de zile, vîlvătăile albastre-roșietice ale flăcărilor au apărut din nou, jucăușe, în cuptorul nr. 3 al Fabricii de geamuri Scăeni. Agregatul a fost oprit în ziua de 16 octombrie. Se impunea executarea unor lucrări deosebite, într-un timp scurt. Cuptorul trebuia complet refăcut și, în plus, aduse unele modificări constructive. Un colectiv din fabrică, format din ing. Mircea Nestor, ing. Marius Harșia, Gheorghe Voicu, Pompiliu Alexandrescu Richard Teutsch, a întocmit proiectul și de refacere a cuptorului și a fundațiilor lui. Concomitent, s-au luat măsuri pentru pregătirea lucrărilor, asigurarea materialelor, întrucît reparația se execută în regie proprie. Nu se răcise încă bine cuptorul și lucrătorii au intrat în el, începînd demolarea. Se cerea acționat repede și bine. Experiența nu lipsea, hotărîrea și puterea de muncă de asemenea. După numai cîteva zile s-a ajuns la temelie. Modificarea fundației, așezarea zonei de lucru a cuptorului pe platelaj metalic, cu răcire naturală, depărtarea zidului frontal de primul arzător, în vederea evitării prăfuirii primei perechi de ampilaje, coborîrea ecranului pînă la 40 cm de nivelul sticlei, lățirea canalelor în vederea măririi benzii utile de geam cu 20 cm — iată o parte din lucrările de executat. Volumul mare de muncă nu putea fi acoperit numai cu lucrătorii din întreprindere. De aceea, s-a apelat la fabricile de ciment, care au trimis meseriași pricepuți, în special șamotori. Echipa de muncitori metaliști, condusă de I. Stîrceanu, sudorul Gh. Drăghici au pregătit confecțiile metalice. Șamotorii Gheorghe Lazăr, Mircea Lazăr, I. Barbu, Gogu Voicu, I. N. Diaconu și ceilalți, conduși de Efrim Șara, au început lucrările de zidărie. Activitatea era bine organizată. Sub mîinile îndemînatice ale muncitorilor lucrările înaintau în ritm rapid. Maistrul mecanic Ion Ștefănescu, maistrul de fabricație Minai Köpe, R. Teutsch, M. Rusu ajutau și ei cu experiența lor. Munceau cu toții neobosiți, nu precupețeau timpul și eforturile. Graficul prevedea executarea lucrării în 85 de zile, inclusiv perioada de temperare. Reparația propriuzisă a cuptorului a durat cu 4 zile mai puțin decît era preconizat. La 12 decembrie a fost aprins iarăși focul în cuptor. Și perioada de temperare va fi scurtată, astfel că cuptorul va începe să producă cu 10 zile mai devreme decît prevedea graficul. Peste cîteva zile benzile de geam vor urca printre valsurile mașinii de tras, sus la rupători. Cîte speranțe nu se leagă de această lucrare 1 Indicii realizați în anii precedenți, la acest cuptor, vor fi depășiți cu 8% la producție și cu 20% la calitatea sa. Speranțe care, printr-o muncă asiduă, vor putea fi transformate în realitate. E. TUTOVEANU REVELION ALĂTURI DE TOVARĂȘII DE MUNCĂ Cu vin de Lechința, cu muzică bună și, mai ales, cu bucuria hotarului dintre succesele trecute și cele încă mai mari care au să vină, revelionul constructorilor clujeni, de la întreprinderea nr. 1 a T.R.C.L., a fost vesel și plăcut. S-au străduit cei de la sindicat să facă în așa fel, ca să nu lipsească nimic. Cele două săli de cantină au fost frumos împodobite, gospodarii s-au îngrijit de un meniu bogat și gustos, amatorii programului de televiziune și-au putut satisface și ei dorința. O surpriză plăcută a oferit formația de artiști amatori , un program în cinstea constructorilor evidențiați în întrecerea socialistă. Mulți dintre cei cărora le-au fost dedicate cîntecele, versurile, uralele se aflau în sală, veniseră, cu soțiile, instalatorul Ion Oltean, mecanicul auto Augustin Bunea, tinichigiul Francisc Pataki, șoferul Ion Suciu, parchetarul Văllean Chira, zugravul Ludovic Kadar, mozaicarul Paul Graef... Reprezentanții organelor de partid și sindicale, ing. Aurel Ianceu — vicepreședinte al sfatului popular regional, ing. Ion Găvozdea — directorul trustului, ing. St. Benedek — directorul întreprinderii i-au felicitat călduros pe constructori și le-au urat ca 1964 să le aducă împlinirea tuturor năzuințelor de prosperitate în muncă și în viață. Sarcini mobilizatoare Planul pe 1964 al Trustului regional de construcții locale Cluj cuprinde obiective mobilizatoare. Vor trebui date în folosință 1800 apartamente, extinderi ale rețelelor edilitare în orașele Cluj, Turda, Dej și Gherla, complexe comerciale și de deservire etc. Printre lucrările industriale se numără extinderi la uzinele „Industria sîrmei"— Câmpia Turzii, „Carbochim", „Metalul roșu“, „Unirea" și „Tehnofrig"-Cluj. In gospodăriile agricole de stat vor fi executate 3 complexe de grajduri. Cu prilejul dezbaterii noilor sarcini, s-au făcut prețioase propuneri pentru măsuri tehnico-organizatorice, pentru înlăturarea unor lipsuri ce s-au manifestat în trecut. Participanții la discuții și-au luat angajamente avîntate pentru realizarea planului, la fiecare subunitate. FLORIAN HOȚOPAN ,activist sindical - 1 Bilanțul zilei de 1 ianuarie Bicazc (prin telefon de la ing. ION OLARU, directorul Fabricii de ciment) Proverbul spune că ziua bună se cunoaște de dimineață. Și cimentiștii de la Bicaz au pornit hotărîți la lucru chiar din prima zi a noului an. Bilanțul zilei de î ianuarie consemnează însemnate depășiri ale sarcinilor de plan : 503 tone clincher, 300 tone ciment, 1000 tone pastă. Autorii acestor realizări sînt membrii brigăzilor conduse de comuniștii Constantin Leonte, cocător, Gheorghe Pădure și Ion Amăriuței, morari. La obținerea acestor realizări și-a adus contribuția și comunistul Ștefan Ghimpe, maistru. Medgidia (prin telefon de la ing. DAN CONSTANTINESCU, șeful laboratorului Fabricii de ciment) Cimentiștii de la Medgidia și-au început activitatea în anul 1964 cu însemnate depășiri ale sarcinilor de plan. In ziua de 1 ianuarie echipele de la carieră, conduse de D. Vișan și V. Pandrea, au realizat peste plan 161 tone de calcar. La secția mori de pastă, turele conduse de D. Hampu, M. Saud și M. Alexandru au depășit indicele intensiv planificat cu 2,7 t/oră. S-au produs, de asemenea, peste plan 408 t clincher și 3351 de ciment, evidențiindu-se echipele conduse de D. Fătu, M. Cherim, A. Popa, A. Costrat. Fieni Despre succesele obținute în prima zi de lucru de către colectivul Fabricii de ciment de la Fieni ne-a transmis o știre telefonică și ing. Mihai Mosor, șeful serviciului producție. Secția mori brute își depășește sarcina de producție planificată cu 940 de tone, secția cuptoare de clincher — 120 tone, iar secția mori de ciment cu 200 tone. în această zi s-au evidențiat punct deosebite rezultate în producție muncitorii din schimbul I : Constantin Teodor, Ion Nedelea și Nistor Popescu (mori brute) ; Ion lancu, Vasile Mănoiu și Ion Iordănoiu (cuptoare de clincher) ; Ștefan Pîra — șef de tură ; Gheorghe Simion și Avram Dogănele de la morile de ciment. Mediaș Tot printr-o notă telefonică ne aduce la cunoștință și ing. O. Podaru, șeful serviciului tehnic de la Fabrica de geamuri din Mediaș, că în prima zi a noului an de muncă s-a evidențiat schimbul condus de brigadierul Ion Condurache — uzina nr. 2 de tras-geam — printr-o depășire a sarcinilor de plan cu 8,9%, iar de la secția de geam armat a fost în fruntea realizărilor schimbul condus de brigadierul Gheorghe Bursuc, cu o depășire de 19,07%. Foto: C. BUTE Oneștiul • HI I ail— azi III r Uzina metalurgică din Iași produce La Iași a intrat în funcțiune, in prima etapă, o nouă unitate industrială —■ Uzina metalurgică. Lucrările, bazate pe soluțiile elaborate de Institutul de proiectări pentru laminoare din București ,au fost executate în mai puțin de doi ani de către Întreprinderea de construcții-montaj Iași a M.I.C., ca antreprenor general, avind ca subantreprenor Trustul de instalații-montaje nr. 21. . Uzina va produce țevi sudate și profile îndoite din bandă. In hala cu o suprafață de 44 000 mp, procesul tehnologic este complet automatizat și are un inalt grad de mecanizare. Echipele de specialitate de la șantierul 214 al Trustului nr. 21 — dintre care s-au evidențiat cele conduse de Gheorghe Mihăilă, Iosif Costin, Alexandru Botezatu ș.a. — au executat, la Uzina metalurgică din Iași, lucrări de bună calitate. Printre acestea se numără stafia de 6 kW ; în fotografie: — un aspect din interiorul stafiei. (Fototext: IACOB VARTAN, economist) -a dat mie Ninge des și așezat. Pînă să apuce topometrul să-și regleze teodolitul, cite un fulg se așază drept pe mijlocul lentilei, lățind imaginea qa-ntr-o apă turburată. In cabina IB- ului, macaragiul Aurelian Petrescu pune deoparte gustarea abia începută și-și ațintește privirea spre silueta mentorului, împîelită de revărsarea pufului alb. — Ușor, în jos. Aurică — încă — gata ! Planșeul s-a așezat, cuminte, pe repere. Macaragiul întinde iar mina după felia de cozonac... Zăpada pare să fi așternut pe șantierul Drumul Taberei o plapumă de liniște. Puțină mișcare. Sosește primul treiler cu panouri pe ziua de azi — prima zi de lucru din 64’; un excavator scoate la iveală pămînt negru și încă afinat; se mai aude, ici și colo, soneria unei macarale. „Grosul“ lucrărilor e la interioare. Doar aici, la capătul șirului de blocuri, oamenii înfruntă iarna față-n față, zîmbitori, încrezători. — Biro ! De pe scărița metalică de montaj se ivește mai întîi vîrful unei căciuli îmblănite, apoi fața pleacă roșită de frig a lui Ștefan Biro. — Biro, frate, vezi pe partea cealaltă să dea jos plăcile de pe treiser. Eu dau o fugă pînă la „11“ ! — Bine, Hans — și dacă dai de Iordache, zi-s să pregătească tensorii. L-am prins pe drum pe Hans — Ion Fleischer. Și-a scos mina, dintr-o mănușă cu toate zilele, și mi-a întins-o, caldă. — La mulți ani ! Ați venit să ne vedeți din prima zi ? Iată-ne la datorie. Mai e o săptămînă pînă să se-ntoarcă din concediu Francisc Zipfel, șeful brigăzii de montori. Hans, care-i ține locul, vrea cu tot dinadinsul să nu se facă de rușine. — Front de lucru pe luna asta 6 berechet. Aici, la blocul 12, trei etaje. La „11“, un tronson întreg. Cum se termină fundațiile, trecem și la „13". Se oprește o clipă, șă-i dea bir«» $e unui nou venit: — Ehei, să trăiești, Costică, și la mulți ani ! Cum îi vremea pe la Roșiori ? Credeam că te-ai înzăpezit, dar văd că ți-ai pus plug la bocanci... Și către mine, să mă lămurească î — Pentru azi, i-am așezat în schimbul doi pe cei ce nu-s cu casa in București. Să aibă vreme de dormit după revelion. Iată-i c-au și-nceput să vină... Pe alături, prin perdeaua de fulgi,trece macaraua, cu un panou agățat în cîrlig. Se montează azi primele apartamente din planul pe 1964 al întreprinderii de construcții de locuințe-București. — Mi-a părut bine de revedere, tovarășe Fleischer. Rămas bun — și sper la lucru în noul an ! DAN CONDREA Iarna aceasta a adus la Suceava zăpadă și un ger sec, care-ți îngheață răsuflarea. Cvartalul de locuințe Ana Ipătescu pare amorțit. Dar macaralele, schuțind din încheieturi, se mișcă alene încoace și-ncolo, purtînd în cioc cînc prefabricate, cînd cărămizi, cînd mortar aburind. Activitatea șantierului n-a contenit. La blocul Bi, oamenii, încotoșmănați în pufoaice și cu căciuli trase pe urechi, lucrează cu mișcări repezi, ca să nu-i prindă frigul. Zidarul Ion Onofrei, om trecut de cincizeci de ani, muncește cot la cot cu cei tineri. Are obrajii, roșii ca para focului. Deodată, îi face semn șefului de echipă să vină cu el mai deoparte și se-ntorc amîndoi cu spatele, ca să nu-i audă ceilalți ce vorbesc. — Mircea, eu plec. Șeful de lot zice că el nu-i contra, dacă și tu... — Da’ ce-ți veni, așa deodată? — îi retează vorba, dojenitor, tînărul cu căciula brumărie. — Mi-e frig, măi băiete ! înțelege vorbă romînească. Ce eu sînt ca voi ?... — Te pomenești că acum vrei să te sui pe cuptor — îl necăjește, în glumă, șeful de echipă. — Ei, și tu... cuptor! Merg la Vasile. La el e altfel. Are mai mult front la interioare, și-i mai adăpost... — Du-te, dacă-i așa — „capitulează“, în cele din urmă, Mircea. Du-te, dar cum se mai încălzește pleacă, să vii îndărăt... Moș Ion Onofrei, tată a doi zidari șefi de echipă, lucrează de obicei cu Mircea, băiatul cel mai mic. Dar acum, cînd iarna e așa de năzuroasă, tîmplele-i cărunte îl îndeamnă spre locurile de muncă mai călduroase. Și feciorii se întrec în a-l ademeni cu condiții de muncă cît mai bune, fiindcă le este drag să-l știe alături de ei. In familia Onofrei, firul meseriei de zidar are tradiție. Moș Ion, bunăoară, își zice zidar de multă vreme. Cu ani în urmă, dacă se știica vreo sobă în satul Vlădeni, cine o dregea ? Ion Onofrei. Se repara o casă, se făcea una nouă — era și el prezent. Cerințele de atunci ale satului erau însă mici, iar a fi zidar nu însemna mare lucru. Cînd a fost să-i facă un rost lui Vasile, băiatul cel mare, l-a trimis la școala profesională. Avea Vasile dragoste pentru meseria lui taică-su, dar și ambiția de a-i afla toate tainele. Apoi, cu diploma de zidar la mînă, s-a perfecționat în meserie, lucrînd cot la cot cu mulți constructori experimentați. Pe cîte șantiere n-a umblat ? La Timișoara, la Hunedoara, Bicaz, Bucecea... Dar l-au atras locurile natale. De cîțiva ani e aici, la Suceava, ca șef de echipă. Absolventul școlii profesionale a devenit nu numai un foarte bun zidar, ci și un foarte bun „profesor“. Mulți dintre constructorii care au deprins meseria de la el, astăzi sînt șefi de echipă. Cei mai sîrguincioși „elevi?” i-au fost, însă, Mircea, fratele mai mic — ajuns și el șef de echipă, și bătrînul Ion Onofrei, acum zidar de-a 4-a. — Chiar așa a fost — povestește, cu vorba domoală de moldovean, tatăl celor doi frați. — Amu, cum s-ar zice, s-a întors roata , învață oul pe găină. Formațiile conduse de frații Vasile și Mircea Onofrei — primiți în aceeași zi în rîndul candidaților de partid — dețin de multă vreme titlul de evidențiare în întrecerea socialistă. Zidăriile și tencuielile executate de ele primesc numai calificativele „bine“ și ,,foarte bine“. Așa că elevii grupului școlar profesional tehnic, care își fac practica sub supravegherea lor, învață încă de pe acum ce înseamnă exigență față de calitate. P.S. Eroii reportajului au insistat să le facem o vizită acasă. Nu-i putem refuza. Locuințele noi, țuica fiartă și sarmalele sînt „argumente“ puternice. Am promis și am notat în carnet adresele: str. Ana Ipătescu, blocul A. Vasile Onofrei, la apartamentul 16, Mircea Onofrei, la apartamentul 9. Z. AURELIAN și S. SANDU corespondent Să facem cunoștință CEI TREI ONOFREI *