Constructorul, mai 1964 (Anul 16, nr. 747-751)
1964-05-01 / nr. 747
Proletari din toate țările, uniți-va / amshudbnttp * * pazeta editata de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare ți Comitetul Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de construcții și din întreprinderile de construcții Anul XVI — nr. 747 4 pagini 25 bani Vineri 1 Mai 1964 un minimal iminițiom a ! CELOR DE MARCESE Sînt aproap afreî sfarturi de veac ide cînd reprezentanții primelor partide ale muncitorilor, în frunte cu Friederich Engels, tovarășul de luptă și continuatorul operei lui Marx, întruniți în primul Congres al celei de a doua Internaționale, au hotărît ca ziua de 1 Mai sa devină ziua puternicei exprimări a unității și solidarității celor ce muncesc de pretutindeni. De atunci, an de an, în ziua de 1 Mai, cînd natura se înnoiește, cînd plaiurile îmbracă frumoase haine de sărbătoare, pe străzile tuturor orașelor, mari sau mici, se revarsă ca apele învolburate mase impunătoare de oameni, făuritori de bunuri materiale și spirituale, care-și afirmă hotărîrea neclintită de a lupta pentru unitate, pentru triumful libertății sociale și naționale, pentru pace, democrație și socialism. Pe o treime a globului, cei ce muncesc își manifestă acum, de 1 Mai, bucuria de a trăi liberi, scăpați de sub robia capitalistă, mîndri de istoricele succese obținute în întrecerea cu capitalismul, spre victoria definitivă a socialismului și comunismului. Pe celelalte două treimi ale globului, cei ce muncesc manifestează, de 1 Mai, cu hotărîrea de a scutura și ei jugul odioasei exploatări capitaliste, de a păși pe drumul socialismului, drumul cel mai luminos din frămîntata istorie a omenirii. Credincios atot biruitoarei învățături marxist-leniniste, internaționalismului proletar, poporul nostru muncitor întîmpină măreața sărbătoare a celor ce muncesc cu victorii de însemnătate istorică, în lupta pentru făurirea mărețului program al desăvârșirii construcției socialiste, elaborată de Congresul al lll-lea al P.M.R. Înfăptuind înțeleaptă politică partidului, mobilizați de sindicate în întrecerea socialistă, oamenii muncii înscriu în cartea istoriei patriei file de adevărat eroism pe frontul muncii pașnice. Astăzi, producția industrială globală a Romîniei, altădată țară „eminamente agricolă", este de 7,4 ori mai mare decât în anul 1938. Ritmul de creștere a industriei noastre socialiste a întrecut chiar prevederile Directivelor Congresului al lll-lea al P.M.R. în primii 4 ani ai sesenalului, ritmul mediu anual de creștere a producției industriale este de 15 la sută, față de 13 la sută, cît se prevede în planul desenal. Au fost create noi și puternice ramuri industriale, ale căror produse au devenit cunoscute și apreciate peste hotare. Dispunînd de o bază materială puternică (tractoare, mașini agricole perfecționate, îngrășăminte chimice, cu specialiști bine pregătiți), se dezvoltă în ritm accelerat agricultura noastră pe care statul a înzestrat-o cu 65 000 de tractoare, 62 000 de semănători, 32 000 de combine și alte zeci de mii de mașini agricole. Cot la cot cu, întreaga noastră clasă muncitoare, constructorii, lucrătorii din fabricile de materiale de construcții, din institutele de proiectare și cercetare, contribuie cu abneafie la marile înfăptuiri ale patriei, ăspunzînd chemării partidului: ei prefac cu entuziasm, prin muncă eroică, orașele de pe întreg cuprinsul țării, înalță cetăți ale industriei, orașe noi și mărețe edificii socialculturale. Prin hărnicie și avînt creator, constructorii au înălțat și dat în folosință, în anii 1960—1963, aproape 80 de întreprinderi, 170 de secții noi. În patru ani, cîți au trecut din planul de 6 ani, au fost construite, din fondurile statului, 162.000 de apartamente confortabie, în mediul sătesc construinduse, în aceeași perioadă, 383 000 de locuințe. Manifestîndu-și bucuria de a trăi și munci într-o ară liberă, de a fi stăpîni pe roadele muncii și pe destinele lor, acum, de 1 Mai —Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc de pretutindeni — constructorii, alături de întreg poporul muncitor, cu flori în mînă și cu insigne strălucitoare pe piepturile puternice, semn al înaltului titlu de fruntaș în întrecerea socialistă pe anul 1963, vor raporta cu mîndrie partidului că și-au respectat cuvîntul dat, întrecîndu-și propriile angajamente. In întrecerea socialistă, cimentiștii de la Bicaz, Turda, Medgidia, Fieni, Brașov, Comarnic, au înscris peste angajamentele luate mii de tone de ciment. Cărămidarii de la Jimbolia, Roman, Feldioara, sticlarii de la Mediaș, Tîrnăveni și Scăeni, lucrătorii din fabricile de prefabricate „Progresul"-București, I.P.E.C.-Brașov, au înscris și ei mii de cărămizi și țigle, metri pătrați de geam și metri cubi de beton prefabricat, dați peste plan și peste angajamente. Și constructorii de la Hunedoara, Reșița, Timișoara, Brăila, Brașov, Cluj, Iași și alții, și-au realizat planul pe primul trimestru și pe luna aprilie, înainte de termen, dînd în folosință sute de apartamente, pentru probele de rodaj, sau în exploatare zeci de întreprinderi și secții noi. Puternic și liber, stăpîn pe soarta sa, poporul nostru muncitor își manifestă, de 1 Mai, voința și hotărîrea nestrămutată de a lupta neclintit pentru întărirea unității de nezdruncinat a lagărului socialist, a mișcării muncitorești internaționale, exprimîndu-și solidaritatea deplină cu popoarele care luptă pentru eliberarea socială și națională. Alături de celelalte țări socialiste, Republica Populară Romînă militează activ pentru soluționarea pe cale pașnică a problemelor internaționale litigioase, pentru colaborarea politică, economică și culturală cu toate statele, în numele menținerii și consolidării păcii. „Militînd pentru salvgardarea păcii, țările socialiste manifestă vigilență neslăbită, întăresc capacitatea lor de apărare pentru a putea da riposta cuvenită oricărui agresor; în această privință, o uriașă însemnătate are existența giganticei forțe racheto-nucleare făurită de Uniunea Sovietică și pusă în slujba securității țărilor socialiste și a păcii“, cum se arată în Declarația cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Romîn în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale, adoptată de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din aprilie 1964. Partidul și guvernul nostru promovează cu consecvență politica de întărire a unității și frăției marii familii a țărilor socialiste, a coeziunii mișcării comuniste și muncitorești internaționale sub steagul marxismleninismului — chezășia victoriei luptei pentru cauza socialismului și păcii. Constructori, succesele obținute în cinstea zilei de 1 Mai să ne fie un imbold în muncă ,perrtru realizări și mai însemnate în întrecerea pentru întîmpinarea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist MIHAIL PENESCU președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de construcții și din întreprinderile de construcții 3m mai ION BRAD Aici, în mai, sunt eu cu-adevărat Trn strop în oceanul străzii, O floare din cireșul înstelat, Pas de cristal în vuietul parăzii. Sunt cîntecul și cei ce l-au creat, Plătind cu sînge cald, muncitorește, Cam tot ce e de măreție beat, De veacuri, omenirea scump plătește, Ca un copil pe umeri sunt purtat. Ca o mare e soarele mă bate. E chipul meu de vis incendiat Sau chipul țârii desprimăvărate ?! încă o victorie a constructorilor Combinatului chimic din Turnu-Măgurele; depozitul de pirită, cu o capacitate de 1 300 vagoane, a ajuns un stadiu de finisaj. Cele două poduri rulante (vi1 fotografic) asigură, mecanizarea operațiilor de transport. Citiți în pagina a 11 - a articolul „UN,DEVA, ÎN BĂRĂGAN“ Succese în întrecerea socialistă iiiiiiiitiiuiiiiiiiUlijiiiniuiniiiiiiitiiiiiíiiiiiíiHiHtiiuiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiifíiiiiiiiiiiiiiiiiiíiiiiuiiiiiiiiuiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiíiiiiimiiuiiiiiiniiiiiiiiíiiiiiiiiiiiiiiuüii iijiniiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiuiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiuiuiiuiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiuiiiitiiiiHiHiMiüiiiii SC înalță Cufrajele glisante Cu planul la zi îndeplinit și depășit Vești din fabricile noastre Pregătirile au fost făcute minuțios. Andrei Fischer și dulgherii săi au verificat în amănunt cofrajele montate, au completat seturile de rame pentru goluri; echipa de mecanică a instalat verdiete și pompele, a pus în funcțiune cele două macarale-turn; electricienii conduși de Mihai Folbert au pus la punct instalația de forță și cea de flu oresc florile constructorilor în acest an, colectivul șantierului din Lupeni al T.K.C.L.Hunedoara va da în folosință 290 de apartamente. Dintre ele, 90 au ajuns în stadiul de finisaj; în prezent, constructorii și-ai concentrat activitatea la blocul B1 (P——9), cu . 200 de apartamente — cea mai mare clădire de locuit executată pina acum în Valea Jiului. Dulgherii conduși de Gh. Catrinoiu, I. Călina, N. Popescu lucrează la cofrajele pentru subsol. Aplicând metoda în lanț, ei reușesc să-și depășească zilnic sarcinile de plan era 10—15%. Depășiri asemănătoare obțin și fierar-betoniștii conduși de C. Alexandru. Brigada de instalatori sanitariști a lui Vintilă Istodor a început să confecționeze, în atelierul de prefabricate, derivațiile pentru apă rece și caldă la bucătării și băi. VALENTIN CIRSTOIU instalator minat de 24 V. Ing. Eduard Neagu și maistrul principal Ioachim Ardeleanu au instruit echipele de betoniști ale lui Gheorghe Ilinca și Dumitru Vlăduț, precum și celelalte formații de lucru. Iar in dimineața zilei de 18 aprilie, inginerul-șef al șantierului 5 al T.R.C.L.Banat, Vasile Costea, a dat dispoziția de începere a turnării betoanelor in pereții blocului tip D, cu 10 nivele (120 apartamente) — primul bloc executat cu cofraje glisante in regiunea Banat. Astăzi, în cinstea zilei de 1 Mai, glisarea s-a terminat. ing. GH. GEORGESCU corespondent Un nou bloc, cu parter și 8 etaje —al doilea din seria de 6, prevăzute a fi realizate prin glisare in acest an — a fost înălțat recent, pină la cota finală, în ansamblul de locuințe din nordul orașului Ploiești. ing. N. BALUT inginer-șef adjunct al T.R.O.L.-Ploiești în 7 luni, în loc de 13 S-a dovedit statistic că prin punctul aflat la sudul orașului Constanța, unde șoseaua ce pornește spre stațiunile de pe litoral intersectează calea ferată, au trecut în 1961 — medie zilnică — cu 475% mai multe vehicule decât în 1956. Firesc, atracția estivală, dezvoltarea economică a zonei, pe care lucrările de modernizare a portului Constanța — aflate în plină desfășurare — o vor accelera și mai mult. In aceste condiții, întreruperile în circulația rutieră, cauzate de intersecția la același nivel cu calea ferată, deveniseră supărătoare. Problema va rezolvată însă zilele acestea, prin înfr cheierea lucrărilor unui frumos pasaj superior pentru șosea. 9 rînduri de pile, cu deschideri de 14 m, susțin grinzile Matarov și suprastructura, a cărei lărgime a permis amenajarea a 4 fire de circulație. Termenul de realizare a investiției, proiectată de I.P.T.Tc., era de 13 luni, dar elanul constructorilor, sprijinit de măsuri tehnico-organizatorice eficace pentru lucrul in timpul iernii, a asigurat un ritm mult mai rapid. După numai 6 luni, la 1 aprilie anul acesta, pasajul fusese cuplat la pantele de acces, iar în cinstea zilei de 1 Mai, lucrarea va fi predată „la panglică“. Este un remarcabil succes al colectivului șantierului nr. 2 — drumuri al întreprinderii de construcții, hidrotehnice-Constanța (șef de șantier ing. Solomon Diestelfeld, șef de fot ing. Sorin Stroie), din rîndurile căruia s-au remarcat echipele betoniștilor Gh. Grigore și Gh. Dumitru, dulgherilor Gh. Babuțchi și Gh. Ursoi, fierar betonistului Gh. Manea, macaragiul Costache Moldoveanu,, maiștrii comuniști Victor Stoica și Zamfir Popescu. D DIMA economist întrecerea socialistă în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei ia, din ce în ce, un mare avînt. In ultimele zile am primit prin telefon, de la corespondenții noștri, vești despre îndeplinirea planului , pe 4 luni de către colectivele unor întreprinderi din construcții și industria materialelor de construcție. , BACĂU. De la 24 aprilie, Trustul regional de construcții locale lucrează în contul lunii mai. Acest succes se adaugă la realizările din primul trimestru, cînd planul valoric a fost depășit cu 14%, obținîndu-se — în comparație cu perioada corespunzătoare din anul trenat — un plus de producție de peste 10 milioane lei și creșterea productivității muncii pe sac lariat de 1 763 lei. Peste sarcina de reducere a prețului de cost s-au economisit 160000 lei, mai cu seamă prin reducerea consumurilor de materiale (cu 94 mc material lemnos, 147 ciment, 11 t oțelbeton, 143 000 cărămizi ș.a.). Au fost predate, în orașul Bacău, cu 80 apartamente mai mult decât prevedea sarcina fizică. Șefii de echipă Constantin Belea și Marin Cringea ■— zidari, Gheorghe Victor și Vasile Vasile — mozaicari, Gheorghe Apostol și Dumitru Enache — zugravi, Nicolaie Popescu și Dumitru Nuică — instalatori sunt în fruntea listei evidențiaților în întrecerea socialistă. Ing. CONSTANTIN ACIOBAN1ȚE1 ! COMARNIC. La 25 aprilie, colectivul Fabricii de ciment își realizase planul pe 4 luni în proporție de 106,7% la producția globală, 103,4% la producția marfă și 105,3% la productivitatea muncii. Datorită îmbunătățirii indicilor intensivi de exploatare la cuptoare și mori, ca și reducerii duratei de reparare a cuptorului de var nr. 1 de la Sinaia, planul la zi a fost depășit cu 243 t ciment, 1050 t clincher și 740 t var. GHEORGHE COTEI CLUJ. Realizarea sarcinilor lunare la 24 aprilie a dat posibilitatea ca grupul de șantiere nr. 1 al T.R.C.L. să-și îndeplinească, la 27 aprilie, planul pe 4 luni. Pe primul loc în întrecerea socialistă s-a situat șantierul 1-microraionul Grigorescu. In cinstea zilei de 1 Mai au fost date in folosință 130 de apartamente. FLORIAN HOTUPAN Finisaje la clădirea unui nou cinematograf In ’1 centrul Capitalei, pe bd. Anul 1848, o parte din colectivul șantierului 4 al I.C.M. nr. 2 — Di G.C.M.B. construiește un cinematograf modern, cu 800 de locuri. Noul așezământ cultural, in formă de amfiteatru, va oferi condiții optime de vizionare a spectacolelor : ecran lat, sunet stereofonic, aer condiționat. Holul cuprinde o suprafață de 650 mp, unde spectatorii vor avea la dispoziție bufet și garderobă. Constructorii au avut de rezolvat o serie de probleme dificile, la turnarea grinzilor precomprimate și la montarea chesoanelor prefabricate intr-un spațiu limitat. Ei și-au dovedit iscusința și la consolidarea stupilor de susținere, la montarea utilajelor din subsolul și podul tehnic, precum și a aparatajului de pe scenă. In prezent, Cinematograful se află în faza de finisaj: se execută mozaicuri, se montează ușile metalice, se gletuiesc pereții, se finisează gradenele pentru scaune etc. Antrenați intr-o însuflețită întrecere socialistă, constructorii s-au angajat să dea în folosință noul cinematograf la 30 iunie. , O prețioasă contribuție la realizarea lucrărilor de bună calitate aduc fruntașii la întrecerea socialistă Constantin Iancu — zidar, Mihai Bretz — rachițar, Tudorel Mircea — ipsosar, Gheorghe Ganea — betonist, sub conducerea maistrului principal Andrei T. Covacu, și el purtător al insignei de fruntaș. Colectivul acordă o deosebită atenție și economisirii de materiale. Astfel, până acum s-au economisit peste ■20 000 cărămizi, 5 t ciment, cca. 6 mc material lemnos, înainte de termen Colectivul secției vată de sticlă de la Fabrica de geamuri — Scăeni și-a îndeplinit sarcinile de producție pe luna aprilie cu 10 zile mai devreme. La obținerea acestui succes și-au adus contribuția, îndeosebi, Traian Tudorache, Gheorghe.Oprea, Ion Stan, Maria Vasile, Atena Șandru, Maria, Stîa. (A. O. COVAR, economist). Fabrica de produse refractare „Proletárial“ din Turda și-a îndeplinit sarcinile ce-i reveneau, pe primele 4 luni ale anului, cu 6 zile înainte de termen. In această perioadă s-au produs peste plan 52 tone de produse refractare. Colectivul de muncă al fabricii de carton asfaltat și vată minerală „Teleajen“-Berceni a hotărît să-și majoreze angajamentele inițiale luate in cinstea zilei de 23 August. Astfel, valoarea producției globale ce se va realiza peste plan a fost majorată cu 5 milioane lei, iar producția marfă cu peste 3 milioane; angajamentele fizice au fost majorate cu 600 000 mp carton asfaltat, 185 000 mp pînză asfaltată, 90 t carton celulozic. (N. GHEORGHIU, planificator) ★ In primul trimestru al anului cimentiștii de la fabrica „Ideal“-Cernavodă au predat peste prevederi 222 tone fier vechi. In cadrul acestei acțiuni s-au evidențiat secția carieră, atelierele mecanic și de întreținere. (ION MARTIN și NICOLAE MITACHI, corespondenți ) ★ La Fabrica de țigle și cărămizi Țăndărei, care a obținut însemnate succese în primul trimestru al anului, se desfășoară o intensă activitate patriotică. Sub îndrumarea organizației de partid, comitetul sindicatului a mobilizat ceramiștii la plantarea de pomi, la amenajarea și insămințarea spațiilor verzi din curtea fabricii. Vremea frumoasă permite intrarea în funcțiune a poligonului 11, pentru fabricarea cărămizilor in aer liber. Dar, din păcate, lucrările privind amenajarea terenului și instalarea agregatelor, sunt intirziate. (ION TUDOR, corespondent) ★ Recent, la Fabrica de teracotă Bistrița a fost dat in folosință un cuptortunel cu 8 canale de ardere. Capacitatea noului cuptor este de 2 500 produse în 24 ore, adică de 3 ori mai mare decât a unui cuptor de tip vechi; productivitatea muncii va crește 25%, consumul de combustibil se va reduce cu cca. 40%. Intrarea în funcțiune a acestei noi capacități de producție va permite ceramiștilor de la Bistrița să realizeze anul acesta cu 200 000 cabre mai mult, decit realizările înregistrate în 1963. (D. BÎRLEANU, corespondent) ★ Reparația capitală a celor trei elevatoare de la secția cuptoare a Fabricii de ciment — Medgidia s-a terminat cu 12 ore mai devreme. La această operație — bine organizată de tinărul maistru I. Scarlat — o contribuție de seamă au adus comuniștii Șt. Simion, Gh. Bocioaga,, I. Iorcea, D. Davidescu, Fl..Moldoveanu. (ION RADU, lăcătuș) In secția mori a fabricii „Victoria socialistă“ din Turda, pentru transportul cimentului au fost introduse pompe Fuller. La scurtă vreme s-a observat însă că ele se defectau foarte repede. Pentru a preveni defecțiunile, un colectiv de ingineri și tehnicieni a propus turnarea bucșelor din fontă albă, în cochilie metalică. Lăcătușul Ion Bratu s-a preocupat, în continuare, de îmbunătățirea caracteristicilor acestor pompe, perfecționind elementele de uzură prin încărcare in relief. (ILIE MOLDOVAN, turnător)