Constructorul, mai 1964 (Anul 16, nr. 747-751)

1964-05-01 / nr. 747

Proletari din toate țările, uniți-va / a­mshudbnttp * * pazeta editata de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare ți Comitetul Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de construcții și din întreprinderile de construcții Anul XVI — nr. 747 4 pagini 25 bani Vineri 1 Mai 1964 un minimal iminițiom a ! CELOR DE MARCESE Sînt aproap afreî sfarturi de veac ide cînd reprezen­tanții primelor partide ale mun­citorilor, în frunte cu Friederich En­gels,­­ tovarășul de luptă și continua­torul operei lui Marx, întruniți în primul Congres al celei de a doua Internaționale, au hotărît ca ziua de 1 Mai sa devină ziua puternicei exprimări a unității și solidarității celor ce muncesc de pretutindeni. De atunci, an de an, în ziua de 1 Mai, cînd natura se înnoiește, cînd plaiurile îmbracă frumoase haine de sărbătoare, pe străzile tuturor ora­șelor, mari sau mici, se revarsă ca apele învolburate mase impună­toare de oameni, făuritori de bunuri materiale și spirituale, care-și afirmă hotărîrea neclintită de a lupta pentru unitate, pentru triumful libertății so­ciale și naționale, pentru pace, de­mocrație și socialism. Pe o treime a globului, cei ce mun­cesc își manifestă acum, de 1 Mai, bucuria de a trăi liberi, scăpați­ de sub robia capitalistă, mîndri de isto­ricele succese obținute în întrecerea cu capitalismul, spre victoria defini­tivă a socialismului și comunismului. Pe celelalte două treimi ale globu­lui, cei ce muncesc manifestează, de 1 Mai, cu hotărîrea de a scutura și ei jugu­l odioasei exploatări capita­liste, de a păși pe drumul socialis­mului, drumul cel mai luminos din frămîntata istorie a omenirii. Credincios atot biruitoarei învăță­turi marxist-leniniste, internaționalis­mului proletar, poporul nostru mun­citor întîmpină măreața sărbătoare a celor ce muncesc cu victorii de în­semnătate istorică, în lupta pentru făurirea mărețului program al desă­vârșirii construcției socialiste, elabo­rată de Congresul al lll-lea al P.M.R. Înfăptuind înțeleaptă politică partidului, mobilizați de sindicate în­­ întrecerea socialistă, oamenii muncii înscriu în cartea istoriei patriei file de adevărat eroism pe frontul muncii pașnice. Astăzi, producția industrială globală a Romîniei, altădată țară „eminamente agricolă", este de­ 7,4 ori mai mare decât în anul 1938. Rit­mul de creștere a industriei noastre socialiste a întrecut chiar prevederile Directivelor Congresului al lll-lea al P.M.R. în primii 4 ani ai sesenalului, ritmul mediu anual de creștere a pro­ducției industriale este de 15 la sută, față de 13 la sută, cît se prevede în planul desenal. Au fost create noi și­ puternice ramuri industriale, ale căror produse au devenit cunoscute și apreciate peste hotare. Dispunînd de o­ bază materială puternică (tractoare, mașini agricole perfecționate, îngrășăminte chimice, cu specialiști bine pregătiți), se dez­voltă în ritm accelerat agricultura noastră pe care statul a înzestrat-o cu 65 000 de tractoare, 62 000 de se­mănători, 32 000 de combine și alte zeci de mii de mașini agricole. Cot la cot cu, întreaga noastră clasă­­ muncitoare, constructorii, lu­crătorii din fabricile de materiale de construcții, din institutele de proiec­tare și cercetare, contribuie cu abne­­afie la marile înfăptuiri ale patriei, ăspunzînd chemării partidului: ei prefac cu entuziasm, prin muncă eroică, orașele de pe întreg cuprinsul țării, înalță cetăți ale industriei, orașe noi și mărețe edificii social­­culturale. Prin hărnicie și avînt creator, con­structorii au înălțat și dat în folo­sință, în anii 1960—1963, aproape 80 de întreprinderi, 170 de secții noi. În patru ani, cîți au trecut din pla­nul de 6 ani, au fost construite, din fondurile statului, 162.000 de aparta­mente confortabi­­e, în mediul să­tesc construindu­­se, în aceeași perioadă, 383 000 de locuințe. Manifestîndu-și bucuria de a trăi și munci într-o­­ ară liberă, de a fi stăpîni pe roadele muncii și pe des­tinele lor, acum, de 1 Mai —Ziua so­lidarității internaționale a celor ce muncesc de pretutindeni — construc­torii, alături de întreg poporul munci­tor, cu flori în mînă și cu insigne stră­lucitoare pe piepturile puternice, semn al înaltului titlu de fruntaș în între­cerea socialistă pe anul 1963, vor raporta cu mîndrie partidului că și-au respectat cuvîntul dat, întrecîndu-și propriile angajamente. In întrecerea socialistă, cimentiștii de la Bicaz, Turda, Medgidia, Fieni, Brașov, Comarnic, au înscris peste angajamentele luate mii de tone de ciment. Cărămidarii de la Jimbolia, Roman, Feldioara, sticlarii de la Mediaș, Tîrnăveni și Scăeni, lucră­torii din fabricile de prefabricate „Progresul"-București, I.P.E.C.-Brașov, au înscris și ei mii de cărămizi și țigle, metri pătrați de geam și metri cubi de beton prefabricat, dați peste plan și peste angajamente. Și con­structorii de la Hunedoara, Reșița, Timișoara, Brăila, Brașov, Cluj, Iași și alții, și-au realizat planul pe pri­mul trimestru și pe luna aprilie, îna­inte de termen, dînd în folosință sute de apartamente, pentru probele de rodaj, sau în exploatare zeci de în­treprinderi și secții noi. Puternic și liber, stăpîn pe soarta sa, poporul nostru muncitor își ma­nifestă, de 1 Mai, voința și hotărî­rea nestrămutată de a lupta neclintit pentru întărirea unității de nezdrun­cinat a lagărului socialist, a mișcării muncitorești internaționale, exprimîn­­du-și solidaritatea deplină cu po­poarele care luptă pentru eliberarea socială și națională. Alături de cele­lalte țări socialiste, Republica Popu­lară Romînă militează activ pentru soluționarea pe cale pașnică a pro­blemelor internaționale litigioase, pentru colaborarea politică, econo­mică și culturală cu toate statele, în numele menținerii și consolidării păcii. „Militînd pentru salvgardarea păcii, țările socialiste manifestă vigilență neslăbită, întăresc capacitatea lor de apărare pentru a putea da ri­posta cuvenită oricărui agresor; în această privință, o uriașă însemnă­tate are existența giganticei forțe racheto-nucleare făurită de Uniunea Sovietică și pusă în slujba securității țărilor socialiste și a păcii“, cum se arată în Declarația cu privire la po­ziția Partidului Muncitoresc Romîn în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale, adoptată de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din aprilie 1964. Partidul și guvernul nostru promo­vează cu consecvență politica de în­tărire a unității și frăției marii fa­milii a țărilor socialiste, a coeziunii mișcării comuniste și muncitorești in­ternaționale sub steagul marxism­­leninismului — chezășia­­ victoriei luptei pentru cauza socialismului și păcii. Constructori, succesele obținute în cinstea zilei de 1 Mai să ne fie un imbold­ în muncă ,perrtru realizări și mai însemnate în întrecerea pentru întîmpinarea celei de a XX-a aniver­sări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist­ MIHAIL PENESCU președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de con­strucții și din întreprinderile de construcții 3m mai ION BRAD Aici, în mai, sunt eu cu-adevărat Trn­ strop în oceanul străzii, O floare din cireșul înstelat, Pas de cristal în vuietul parăzii. Sunt cîntecul și cei ce l-au creat, Plătind cu sînge cald, muncitorește, Cam tot ce e de măreție beat, De veacuri, omenirea scump plătește, Ca un copil pe umeri sunt purtat. Ca o mare e soarele mă bate. E chipul meu de vis incendiat Sau chipul țârii desprimăvărate ?! încă o victorie a­ constructorilor Com­­­­­­binatului chimic din Turnu­-Măgurele; de­pozitul de pirită, cu o capacitate de 1 300 vagoane, a a­­juns un stadiu de­ finisaj. Cele două poduri rulante (vi1 fotografic) asigură, mecanizarea opera­­­țiilor de transport. Citiți în pagina a 11 - a articolul „UN­,­DEVA, ÎN BĂRĂ­GAN“ Succese în întrecerea socialistă iiiiiiiitiiuiiiiiiiUlijiiiniuiniiiiiiitiiiiiíiiiiiíiHiHtiiuiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiifíiiiiiiiiiiiiiiiiiíiiiiuiiiiiiiiuiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiíiiiiimiiuiiiiiiniiiiiiiiíiiiiiiiiiiiiiiuüii iijiniiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiuiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiuiuiiuiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiuiiiitiiiiHiHiMiüiiiii SC înalță Cufrajele glisante Cu planul la zi îndeplinit și depășit Vești din fabricile noastre Pregătirile au fost făcute minuțios. Andrei Fischer și dulgherii săi au ve­rificat în amănunt cofrajele montate, au completat seturile de rame pentru goluri; echipa de mecanică a instalat verdiete și pompele, a pus în funcțiune cele două macarale-turn; electricienii conduși de Mihai Folbert au pus la punct instalația de forță și cea de flu­­ oresc florile constructorilor în acest an, colectivul șantierului din Lupeni al T.K.C.L.­Hunedoara va da în folosință 290 de apartamente. Dintre ele, 90 au ajuns în stadiul de finisaj; în prezent, constructorii și-ai­ con­centrat activitatea la blocul B1 (P—­—9), cu . 2­00 de a­partamente — cea mai mare clădire de locuit executată pina­ acum în Valea Jiului. Dulgherii con­duși­­ de Gh.­ Catrinoiu, I. Călina, N. Popescu lucrează la cofrajele pentru subsol. Aplicând metoda în lanț, ei reușesc să-și depășească zilnic sarci­nile de plan era 10—15%. Depășiri ase­mănătoare obțin și fierar-betoniștii con­duși de C. Alexandru. Brigada de insta­latori sanitariști a lui Vintilă Istodor a început să confecționeze, în atelie­rul de prefabricate, derivațiile pentru apă rece și caldă la bucătării și băi. VALENTIN CI­RSTOIU instalator minat de 24 V. Ing. Eduard Neagu și maistrul principal Ioachim Ardeleanu au instruit echipele de betoniști ale lui Gheorghe Ilinca și Dumitru Vlăduț, precum și celelalte formații de lucru. Iar in dimineața zilei de 18 aprilie, inginerul-șef al șantierului 5 al T.R.C.L.­Banat, Vasile Costea, a dat dispoziția de începere a turnării be­­toanelor in pereții blocului tip D, cu 10 nivele (120 apartamente) — pri­mul bloc executat cu cofraje glisante in regiunea Banat. Astăzi, în cinstea zilei de 1 Mai, glisarea s-a terminat. ing. GH. GEORGESCU corespondent Un nou bloc, cu parter și 8 etaje —­­al doilea din seria de 6, prevăzute a fi realizate prin glisare in acest an — a fost înălțat recent, pină la cota fi­nală, în ansamblul de locuințe din nordul orașului Ploiești. ing. N. BALUT inginer-șef adjunct al T.R.O.L.-Ploiești în 7 luni, în loc de 13 S-a dovedit statistic că prin punctul aflat la sudul orașului Constanța, unde șoseaua ce pornește spre stațiunile de pe litoral intersectează calea ferată, au trecut în 1961 — medie zilnică — cu 475% mai multe vehicule decât în 1956. Firesc, atracția estivală, dezvoltarea economică a zonei, pe care lucrările de modernizare a­ portului Constanța — aflate în plină desfășurare — o vor ac­celera și mai mult. In­ aceste condiții, întreruperile în cir­culația rutieră, cauzate de intersecția la același n­ivel cu calea ferată, de­veniseră supărătoare. Problema va rezolvată însă zilele acestea, prin­­ în­fr­­ cheierea lucrărilor unui frumos pasaj superior pentru șosea. 9 rînduri de pile, cu deschideri de 14 m, susțin grinzile Matarov și supra­structura, a cărei lărgime a permis a­­menajarea a 4 fire de circulație. Termenul de realizare a investiției, proiectată de I.P.T.Tc.,­ era de 13 luni, dar elanul constructorilor, sprijinit de măsuri tehnico-organizatorice eficace pentru lucrul in timpul iernii, a asi­gurat un ritm mult mai rapid. După numai 6 luni, la 1 aprilie anul acesta, pasajul fusese cuplat la pantele de ac­ces, iar în cinstea zilei de 1­ Mai, lu­crarea va fi predată „la panglică“. Este un remarcabil succes al colec­tivului șantierului nr. 2 — drumuri al­­ întreprinderii de construcții, hidrotehni­­ce-Constanța (șef­ de șantier ing. So­lomon Diestelfeld, șef de fot i­ng. Sorin Stroie), din rîndurile căruia s-au re­­­marcat echipele betoniștilor Gh. Gri­­gore și Gh. Dumitru, dulgherilor Gh. Babuțchi și Gh. Ursoi, fierar­ betonistu­­lui Gh. Manea, macaragiul Costache Moldoveanu,, maiștrii comuniști Victor Stoica și Zamfir­ Popescu. D­ DIMA economist întrecerea socialistă în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării pa­triei ia, din ce în ce, un mare avînt. In ultimele zile am primit prin te­lefon, de la corespondenții noștri, vești despre îndeplinirea planului , pe 4 luni de către colectivele unor în­treprinderi din construcții și indus­tria materialelor de construcție. , BACĂU. De la 24 aprilie, Trustul regional de construcții locale lucrează în contul lunii mai. Acest succes se adaugă la realizările din primul tri­mestru, cînd planul valoric a fost de­pășit cu 14%, obținîndu-se — în com­parație cu perioada corespunzătoare din anul trenat — un plus de pro­ducție de peste 10 milioane lei și creștere­a productivității muncii pe sa­c lariat de 1 763 lei. Peste sarcina de reducere a pre­țului de cost s-au economisit 160000 lei, m­ai cu seamă prin reducerea con­sumurilor de materiale (cu 94 mc ma­terial lemnos, 147­­ ciment, 11 t oțel­­beton, 143 000 cărămizi ș.a.). Au fost predate, în orașul Bacău, cu 80 apar­tamente mai mult decât prevedea sar­cina fizică. Șefii de echipă Constantin Belea și Marin Cringea ■— zidari, Gheorghe Victor și Vasile Vasile — mozaicari, Gheorghe Apostol și Du­mitru Enache — zugravi, Nicolaie Po­pescu și Dumitru Nu­ică — instalatori sunt în fruntea listei evidențiaților în întrecerea socialistă. Ing. CONSTANTIN ACIOBAN1ȚE1 ! COMARNIC. La 25 aprilie, colectivul Fabricii de ciment își realizase planul pe 4 luni în proporție de 106,7% la producția globală, 103,4% la producția marfă și 105,3% la productivitatea muncii. Datorită îmbunătățirii indicilor intensivi de exploatare la cuptoare și mori, ca și reducerii duratei de re­parare a cuptorului de var nr. 1 de la Sinaia, planul la zi a fost depășit cu 243 t ciment, 1­050 t clincher și 740 t var. GHEORGHE COTEI­­ CLUJ. Realizarea sarcinilor lunare la 24 aprilie a dat posibilitatea ca grupul de șantiere nr. 1 al T.R.C.L. să-și îndeplinească, la 27 aprilie, planul pe 4 luni. Pe primul loc în în­trecerea socialistă s-a situat șantierul 1-microraionul Grigorescu. In cinstea zilei de 1 Mai au fost date in folo­sință 130 de apartamente. FLORIAN HOTUPAN Finisaje la clădirea unui nou cinematograf In ’1 centrul Capitalei, pe bd. Anul 1848, o parte din colectivul șantierului 4 al I.C.M. nr. 2 — Di G.C.M.B. con­struiește un cinematograf modern, cu 800 de locuri. Noul așezământ cultural, in formă de amfiteatru, va oferi con­diții optime de vizionare a spectacole­lor : ecran lat, sunet stereofonic, aer­­ condiționat. Holul cuprinde o suprafață de 650 mp, unde spectatorii vor­ avea la dispoziție bufet și garderobă. Constructorii au avut de rezolvat o serie de probleme dificile, la­ tur­narea grinzilor precomprimate și la montarea chesoanelor prefabricate­ in­tr-un spațiu limitat. Ei și-au dovedit iscusința și la consolidarea stupilor de susținere, la montarea utilajelor din subsolul și podul tehnic, precum și a aparatajului de pe scenă. In prezent,­ Cinematograful se află în faza de fini­­­­saj: se execută mozaicuri, se mon­tează ușile metalice, se­ gletuiesc pe­reții, se finisează­­ gr­adenele pentru scaune etc. Antrenați intr-o însuflețită întrecere­­ socialistă, constructorii s-au angajat să dea în folosință noul cine­matograf la 30 iunie. , O­ prețioasă contribuție la realizarea lucrărilor de bună calitate aduc frun­tașii la întrecerea socialistă Constantin Iancu — zidar, Mihai Bretz — rachi­­țar, Tudorel Mircea — ipso­sar, Gheor­ghe Ganea — betonist, sub conducerea maistrului principal Andrei T. Covacu, și­ el purtător al insignei de fruntaș. Colectivul acordă o deosebită atenție și economisirii de materiale. Astfel, până acum­­­ s-au economisit peste ■20 000 cărămizi, 5 t ciment, cca. 6 mc mater­ial lemnos, înainte de termen Colectivul secției vată de sticlă de la Fabrica de geamuri — Scăeni și-a în­deplinit sarcinile de producție pe luna aprilie cu 10 zile mai devreme. La obținerea acestui succes și-au adus contribuția, îndeosebi, Traian Tu­­dorache, Gheorghe­.Oprea, Ion Stan, Maria Vasile, Atena Șandru, Maria, Stî­a. (A. O. COVAR, economist). Fabrica de p­roduse refractare „Pro­letárial“ din Turda și-a îndeplinit sar­cinile ce-i reveneau, pe primele 4 luni ale anului, cu 6 zile înainte de ter­men. In această perioadă s-au produs peste plan 52 tone de produse re­fractare. Colectivul de muncă al fabricii de carton asfaltat și vată minerală „Te­­leajen“-Berce­ni a hotărît să-și majo­reze angajamentele inițiale luate in­­ cinstea zilei de 23 August. Astfel, va­loarea producției globale ce se va rea­liza peste plan a fost majorată cu 5 milioane lei, iar producția marfă cu peste 3 milioane; angajamentele fizice au fost majorate cu 600 000 mp car­ton asfaltat, 185 000 mp pînză asfal­tată, 90 t carton celulozic. (N. GHEORGHIU, planificator) ★ In primul trimestru al anului cimen­­tiștii de la fabrica „Ideal“-Cernavodă au predat peste prevederi 222 tone fier vechi. In cadrul acestei acțiuni s-au evidențiat secția carieră, atelie­rele mecanic și de întreținere. (ION MARTIN și NICOLAE MITACHI, co­respondenți ) ★ La Fabrica de țigle și cărămizi Țăn­­dărei, care a obținut însemnate suc­cese în primul trim­­estru al anului, se desfășoară o intensă activitate patrio­tică. Sub îndrumarea organizației de partid, comitetul sindicatului a mobi­lizat ceramiștii la plantarea de pomi, la amenajarea și insămințarea spații­lor verzi din curtea fabricii. Vremea frumoasă permite intrarea în funcțiune a poligonului 11, pentru fa­bricarea cărămizilor in aer liber. Dar, din păcate, lucrările privind amenaja­rea terenului și instalarea agregatelor, sunt intirziate. (ION TUDOR, cores­pondent) ★ Recent, la Fabrica de teracotă­ Bis­­trița a fost dat in folosință un cuptor­­tunel cu 8 canale de ardere. Capaci­tatea noului cuptor este de 2 500 pro­duse în 24 ore, adică de 3 ori mai mare decât a unui cuptor de tip vechi; productivitatea muncii va crește 25%, con­sumul de combustibil se va reduce cu cca. 40%. Intrarea în funcțiune a acestei noi capacități de producție va permite ce­­ramiștilor de la Bistrița să realizeze anul acesta cu 200 000 cabre mai mult, decit realizările înregistrate în 1963. (D. BÎRLEANU, corespondent) ★ Reparația capitală a celor trei eleva­toare de la secția cuptoare a Fabricii de ciment — Medgidia s-a terminat cu 12 ore mai devreme. La această ope­­­­rație — bine organizată de tinărul maistru I. Scarlat — o contribuție de seamă au adus comuniștii Șt. Simion, Gh. Bocioaga,, I. Iorcea, D. Davides­­cu, Fl..Moldoveanu. (ION RADU, lăcă­tuș) In secția mori a fabricii „Victoria socialistă“ din Turda, pentru trans­portul­­ cimentului au fost introduse pompe Fuller. La scurtă vreme s-a ob­servat însă că ele se defectau foarte repede. Pentru a preveni defecțiunile, un­ colectiv de ingineri și tehnicieni a propus turnarea bucșelor din fontă albă, în cochilie metalică. Lăcătușul Ion Bratu s-a preocupat, în continuare, de îmbunătățirea carac­teristicilor acestor pompe, perfecționind elementele de uzură prin încărcare in relief. (ILIE MOLDOVAN, turnător)

Next