Constructorul, august 1965 (Anul 17, nr. 813-816)

1965-08-07 / nr. 813

PROLETARI DIN VOITE TARILE, UNITI VÁ t GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATE­RIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Anul XVII — nr. 813­4 pagini 25 bani Simbătă 7 august 1965 SUCCESE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Stația de 220/110 kV de la Peștiș Linia electrică Luduș-Peștiș,­­dată în exploatare anul trecut la tensiu­nea de H0 KV, a început să func­ționeze la tensiunea proiectată, de 220 k­V. Aceasta s-a realizat prin punerea în funcțiune, la începutul acestei săptămîni, a stației de transformare de 220/110 kV de la Peștiș, regiunea Hunedoara, dotată cu un transfor­mator de 220 MWA fabricat la „Elect­roputere"-Craiova. Stația, proiectată de I.S.P.E., a fost executată de un colectiv de la Între­prinderea de construcții și montaje energetice nr. 5-Sibiu a T.C.M.E. In cinstea zilei de 23 August Antrenat într-o vie întrecere so­cialistă, colectivul întreprinderii de materiale de construcții „1 Mai"­­Bucov a obținut în primul semestru al anului realizări meritorii : la va­loarea producției globale planul a fost îndeplinit în proporție de 119,56%, la producția marfă — 115,22%, productivitatea muncii — 114,14%. In această perioadă s-au obținut, de asemenea, 269 000 lei economii la prețul de cost și 465 000 lei beneficii. Rezultate deosebit de frumoase au înregistrat secțiile conduse­­ de Dragoș Burcescu și Gheorghe Rășină, brigada lui Cristian Pană, muncitorii Stelian Vasile, Ion Călin, Gheorghe Neacșu, Ghiță Paraschiv și multi alții. Stelian BUCUR corespondent Șantier evidențiat Colectivul șantierului 2 al Intre­­prinderii-șantier de construcții-mon­­taj­ Brăila a întîmpinat Congresul al IX-lea al P.C.R. cu deosebite succese în muncă. La recenta consfătuire de produc­ție, în care s-a analizat activitatea depusă de harnicul colectiv în tri­mestrul II, s-a arătat că principalii indicatori de plan au fost depășiți —■ la producția globală cu 6%, la productivitatea muncii cu 2%, iar prețul de cost a fost redus cu 5,06% peste sarcina planificată. Pentru aceste frumoase rezultate, comitetul sindicatului a acordat co­lectivului șantierului nr. 2 Steagul roșu de evidențiat în întrecerea so­cialistă. C­­RTȘNEXEANU corespondent Progrese în tehnologie Datorită unei mai bune organi­zări, valorificării rezervelor interne și elanului cu care a muncit colec­tivul Fabricii de geamuri­ Mediaș, principalii indicatori ai planului pe 6 luni au fost îndepliniți în propor­ție de 109,97% la valoarea produc­ției globale și 110,83% la cea a producției marfă. Succese deosebite, în această pe­rioadă, au avut uzina de tras geam nr. 2 și secția de geam armat, care au primit — pentru a doua oară în acest an — Steagul roșu de secție evidențiată. In bună măsură a contribuit la obținerea acestor rezultate și apli­carea unor măsuri din planul mr.t.o., cu scopul îmbunătățirii tehnologiei, a calității produselor, avînd tot­odată și o ridicată eficiență econo­mică : 716 000 lei. Pe această linie se înscriu reparare­a cuptorului și a halei de la uzina nr. 1, mărirea lățimii de bandă la mașina de tras geam de la uzina nr. 2, introduce­rea la ambalaje a plăcilor fibrolem­­noase în locul cherestelei de răși­­noase ș.a. Foarte curînd, alte prevederi ale planului de măsuri tehnico-organiza­­torice vor fi puse în practică : auto­matizarea și alimentarea în funcție de nivel a cuptorului de la uzina nr. 1, instalarea nivelmetrelor cu izotopi radioactivi — lucrare deja începută de specialiști din cadrul Institutului de fizică atomică. Dumitru DIMA corespondent Vom obține, la recepție, calificativul „excepțional” — așa sună unul din an­gajamentele pe care și le-au luat, in întrecerea socialistă, constructorii ho­telului turistic din Piatra Neamț. Echi­pele lui Imre Pop și Kalman Tordai — zidari, Ion Orghidan — zugravi (care și-au însușit, cu acest prilej, și specia­litatea de tapetar), Nicolae Ciucă — ip­­sosari, Ștefan Belcu și Eugen Maria — faianțari, Alexandru Bănică — mozai­curi, împreună cu maiștrii și cadrele­­ tehnice de la acest lot al șantierului nr. din cadrul I.S.C.M.-orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, confirmă cu fiecare lu­crare executată hotârîrea de a-și înde­plini angajamentul. Proiectat de un colectiv de la I.S.C.A.S., condus de arh. Alexandru Iotzu, hotelul va avea o capacitate de 284 locuri. Clă­direa, cu parter și 13 etaje (avînd pe terasă un bar), constituie un element do­minant în arhitectura nouă a orașului. In fața și pe laturile ei, o construcție parter va cuprinde un restaurant, o co­fetărie, o braserie, ateliere de frizerie și coafură etc. Dimensionarea încăperilor, a spațiilor anexe și a circulațiilor, finisajul, mobi­lierul și echipamentul vor asigura un grad ridicat de confort. Camerele vor avea pardoseala din mochetă pe o struc­tură fonoizolantă alcătuită din poli­­stiren expandat, carton, plasă de rabhit, șapă ; pereții vor fi imbracați cu lam­briuri din PAL melaminat și tapete la­­vabile pe suport textil (produse de Fa­brica de carton asfaltat-Turda, de o ca­litate îmbunătățită) ; iluminatul se va face cu aplice, lămpi cu picior, veieuze. In băi — finisate cu faianță specială și cu plăci de gresie de 5x5 cm la pardo­seli, realizate de fabrica din Urnăreni — se folosesc obiecte sanitare moderne (lavoar cu picior, wc cu rezervorul mon­tat pe vas, biden) livrate de F.O.S.P., cu frumoasele armături FANEM. Hote­lul este deservit de ascensoare cu acțio­nare automatizată prin instalații electro­nice. La finisarea fațadelor se execută, de către întreprinderea „Marmura”—Bu­curești, placaje de marmură. In fotografie : clădirea hotelului, în­cadrată de frumoase blocuri de locuințe. Ridicarea la o nouă putere Dintr-un anume punct de vedere, ceea ce poate fi consemnat pe agen­da actualității la Întreprinderea de aparataje electrice pentru construc­ții din București nu este foarte nou. Deoarece între activitatea din ulti­mele luni și cea din aceste zile, marcate de însuflețitorul start spre viitor pe care Congresul al IX-lea al P.C.R. l-a declanșat în rîndurile fiecărui colectiv, a existat aici con­tinuitatea ridicării la o altă putere a priceperii, hotărîrii, entuziasmu­lui. Punînd la inimă sarcinile trasate de istoricele documente, muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii s-au angajat tot mai mult în între­cerea cu timpul, în strădania de a obține un plus de calitate. Materia­lizarea acestei afirmații se află în cele 689 de panouri pentru tablouri de distribuție de joasă tensiune, exe­cutate — în cinstea Congresului — ireproșabil și la termenul planificat sau chiar mai devreme, cu desti­nația , marile șantiere industriale. Combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“-Galați, complexul industrial­ Mărgineni, fabrica de cii­ment­ Tîrgu-Jiu... Și, pînă la fi­nele anului, lista beneficiarilor se îmbogățește: alte aproape 650 de instalații asemănătoare vor spori imperiul electricității. La amănunt, aceasta se reflectă atît în confecționarea, pe lună, a circa 130 panouri și dulapuri com­plet echipate — deci, cu mai mult de 20 în plus față de anul trecut, cit și în faptul că se lucrează acum în contul celei de a doua jumătăți a lui august. Pe urmele acestor re­zultate, i-am aflat aplecați asupra unor „situații“ pe Ion Zamfirescu, președintele comitetului sindicatu­lui, și pe Aurel Maier, șeful servi­ciului organizarea muncii, alăturau coloane de cifre și nume care ex­primau elocvent ecoul pe care che­marea partidului l-a găsit în con­știința fiecăruia — dintr-un total de 16 brigăzi, 15 sunt azi evidențiate in întrecerea socialistă! Firește că, într-un asemenea caz, nu poți să nu pomenești măcar câți­va dintre cei pe care munca ce o desfășoară îi recomandă cu priso­sință : membrii formațiilor conduse de Ion Iliuță, Victor Gheorghiu și Constantin Șfagău, ale căror lucrări — ce au prezentat și unele dificul­tăți, datorate noutății echipamentu­lui — au fost executate în termene strînse, purtînd totuși mențiunea „cea mai bună calitate”. Dar anii următori deschid per­spective și mai mari: in Directivele Congresului se fixează obiective în­semnate în ceea ce privește dezvol­tarea automatizării, extinderea in­stalațiilor electrice. La I.A.E.C., pre­gătirile au și început. In preajma omologării se găsesc prototipurile electrovibratorului de 300 W — des­tinat fabricilor de ciment, și al re­leului de nivel cu electrozi — pen­tru instalațiile de alimentare cu apă. In studiu : un releu de temporizare cu utilizări multiple. Cu pricepere, hotărîre, entuziasm se pregătește o nouă etapă. C. STRBU Iulian Rădulescu efectuează o ul­timă verificare la un panou electric pentru Combinatul siderurgic — Galați Pag. a 2-a p ---------------- -§§ Protecția muncii Documentare Pag. a 3-a p _______ ^ Consfătuire pe tema exploatării carierelor Pag. a 4-a Diviziunea muncii nu înseamnă fărîmițarea răspunderii! Construcțiile metalice p ( 5100 apartamente in execuție în capitală La un plan anual de punere în funcțiun­e de circa 12 000 apartamente, Direcția generală de constricții-montaj a Statului popular al Capitalei a predat in trimestrul I 1963 numai 457 apartamente (semestrul I — 2 246), iar în trimestrul 1 1964 — î 127 apartamente (semestrul I — 3 214). Această situație, cu efectele ei negative lesne de imaginat in ce privește folosirea integrală a capacității de producție și realizarea ritmică a planului, a fost in cea mai mare măsură determinată de insuficiența frontului de lucru: 3 821 apartamente in execuție la 1 ianuarie 1963 și 5 604 la 1 ianuarie 1964. lucru Începutul acestui an a găsit in 8 253 apartamente. Ținînd ——g— seama de specificul construcțiilor de locuințe din Capitală — în majori­tate blocuri cu un număr mare și foarte mare de apartamente și, deci, cu durate lungi de execuție (in medie — 12,5 luni) d­hn aceasta nu spune prin ea însăși mare lucru, dacă nu o raportăm și la stadiile fizice. Or, stadiile la 1 ianuarie 1965 erau nesatisfăcătoare: 3 890 apartamente — la infrastrctură, 3 111 — cu structura executată in proporție de pină la 50%, 787 — peste 50% și doar 465 în finisaj. Așa se și explică faptul că In primul trimestru au fost date in folosință doar 740 apartamente, iar pe semestru — 2 573. Am recurs la această introducere cu caracter statistic, pentru a sublinia cu ce ascuțime se pune problema frontu­lui de lucru la o organizație de construcții de talia D.G.C.M.­București, cu un mare volum de plan concentrat teritorial și repartizat pe o structură puțin variată de lucrări, cu zeci de mii de muncitori, cu un parc mecanic și o bază de producție destul de dezvoltate, care se cer folosite judi­cios. După cum rezultă din explicațiile pe care cu amabilitate ni le-a dat ing. C. BIRSAN, director tehnic al D.G.C.M.­București, iarna 1965—1966 va marca o netă îmbunătățire a situației. Măsurile luate de Comitetul exe­cutiv al S.P.C. și de institutul „Pro­­iect-București" au asigurat ritmici­tatea în elaborarea detaliilor de sis­tematizare și a proiectelor de an­samblu și, ca urmare, predarea din C. DORIAN (Continuare In pag. a 4-a) and se vor eliberă amplasamentele? Recuperînd rammerile în urmă din trimestrul I, colectivul întreprinderii de construcții orășenești­ Galați a Mi­nisterului Industriei Construcțiilor des­fășoară în prezent o intensă activitate pentru a-și îndeplini sarcinile fizice a­­miale. In această perioadă, se pregătește darea în folosință a 857 apartamente în microraioanele 7 și 8 din cartierul Țiglina II. Peste 660 apartamente se află deja într-o fază înaintată de fini­saj ; la restul a fost terminată struc­tura de rezistență, se montează tîmplă­­ria, se execută tencuieli. Frontul de lucru pentru racordarea activității din acest an cu cea din 1966 a fost stabilit la un nivel satisfăcător. Au fost atacate recent 5 blocuri (356 apartamente) ; peste cîtva timp vor în­cepe lucrările la alte două blocuri (320 apartamente). Ponderea principală a frontului de lucru la construcțiile de locuințe o vor constitui cele 15 blocuri (cu o supra­față locuibilă de 30 600 mp) din noul microraion 16 A—Țiglina III. Se fac pregătirile necesare pentru ca o parte dintre lucrările de bază să poată fi atacate chiar in trimestrul în curs. Pen­tru buna lor desfășurare, se cere din partea Sfatului popular orășenesc­ Galați un sprijin mai substanțial în eliberarea amplasamentului. Demolările in această zonă se efectuează încă încet. Urgentarea executării acestor lucrări a devenit imperioasă ; altfel, există pe­ricolul să se repete situația din prima­ parte a acestui an, când constructorul, din cauza neeliberării amplasamente­lor, nu a putut ataca la timp o serie de obiective importante. Nici acum — ne-a relatat conducerea întreprinderii — nu s-au efectuat demolările pe am­plasamentul conductei de termoficare din cartierul Mazepa. Firește că in ast­fel de condiții e greu să se realizeze sarcinile fizice de plan și, ceea ce nu este mai puțin grav, se influențează negativ situația financiară, din cauza folosirii cu randament scăzut a mijloa­celor tehnice și a forței de muncă. în acest trimestru a mai fost atacată organizarea de­ șantier pentru o însem­nată lucrare edilitară: alimentarea cu apă a orașului Galați, la care se va realiza un înalt nivel de mecanizare. Pînă la sfîrșitul anului se vor poza cca. 7 km de conductă cu diametrul de 800 mm și va începe construirea a două rezervoare cu o capacitate de 15 000 mc fiecare. In perspectivă de a fi atacate — cu condiția ca beneficiarii să pună la dis­poziție cât mai grabnic documentația de execuție — mai sunt și alte lucrări industriale, civile și edilitare, printre care și noua întreprindere de prefabri­cate de la Brăila. La I. C. Or. se stu­diază în prezent măsuri pentru o mai rațională întrebuințare a utilajelor și a efectivelor de muncitori, ca și pentru întărirea asistenței tehnice la fiecare loc de muncă, cu cadre medii bine pregă­tite profesional. S. ALBU Frontul de lucru 1965—1966 Siluete noi în cartierul Steagul Roșu III — etapa A : acesta este numele noului microralomn a cărui execuție a început-o, în aprilie, co­lectivul șantierului 501 al Trustului de construcții-montaj nr. 5-Brașov. Expe­riența acumulată în decurs de 6 ani în înălțarea blocurilor de locuințe din panouri mari a ajutat brigăzile ca pînă în prezent să termine montarea a peste 200 de apartamente. In fotogra­fia din dreapta : montarea unei cornișe prefabricate. In prezent se realizează, pe șantierul Steagul Roșu, și primul bloc cu multe nivele al cartierului. El va avea 268 apartamente. Structura se execută prin glisarea pe tronsoane a pereților de beton armat și montarea ulterioară a pla­nșeelor prefabricate. Blocul are subsol tehnic, parter și 8 etaje (ultimul dintre ele fiind retras dinspre fațada posterioară). In fotografia de jos , pri­mele două tronsoane (din cele 4) glisate. Text și fotografii . Alexandru ROBESCU, corespondent brașovean Steagul Roșu Introducerea prin proiectare a oțelurilor speciale CITEVA PUNCTE DE VEDERE­­ ȘI O CONCLUZIE In lumina sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. în legă­tură cu reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, com­bustibili și energie în economia națională, articolul „Probleme actuale ale folosirii oțelurilor superioare PC și TOR pentru beton armat“ (de ing. Gh. Șerbănescu, din C.S.C.A.S.), publicat în nr. 805 — din 12 iunie a.c. — al ga­zetei noastre, a trezit un larg ecou. La redacție am primit răspunsuri din partea unei serii de institute de proiectare, criticate pentru rezerva manifes­tată în 1964 în introducerea acestor oțeluri. Răspunsurile arată, în general, măsurile luate pentru remedierea situației, fac propuneri interesante. Astfel, Institutul pentru proiectări de laminoare (sub semnătura directo­rului tehnic ing. N. Rusu și a șefului sectorului construcții, ing. S. Nicoles­­cu) — menționînd utilizarea oțelului PC 52 în proiectele structurilor de re­zistență la unele obiecte de la Combi­natul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu- Dej” din Galați și de la Uzina de sîr­­mă și produse din sîrmă din Buzău — arată că acest sortiment de oțel nu este justificat, din punct de vedere economic, la fundațiile masive din be­ton armat, care în general se armează constructiv. Considerăm că ar fi inte­resant ca și în astfel de cazuri — frecvente la I.P.L. — să se studieze dacă nu s-ar putea obține scăderi de cost și de consum prin reducerea dia­metrului barelor sau mărirea ochiuri­­­­lor plaselor, folosindu-se oțel superior. Notăm totodată, servindu-ne de un exemplu pe care ni-l citează I.P.L., că nu întotdeauna posibilitățile de apro­vizionare sunt bine cunoscute. De pildă, deși M.I.M. a livrat în trimestrul II toate cantitățile de otel PC 52, cu diametre începînd de la 10 mm, ce i-au fost comandate, Trustul de construcții­­montaj nr. 1 — București a cerut institutului avizul pentru înlocuirea cu OL 3S la un obiect de la U.S.P.S. — Buzău, sub motivul că „pînă acum (17 iunie a.c. — n. red.) nu au intrat în fabricație dimensiunile 0 12 și 0 14“. „S-au luat o serie de măsuri — ne înștiințează I.P.S. — printre care și excluderea de la premiile de calitate a proiectelor în care nu s-au folosit oțelurile superioare, în cazul cînd na­tură construcției permitea acest lu­cru”. Institutul de proiectări pentru in­dustria chimică organică și petrochi­mică (director tehnic ing. St. Kanelis, inginer-șef Fr. Iliescu), urmărind apli­carea dispoziției date pentru 1965 de către M.I.P.C., de a se folosi oțelurile speciale în toate construcțiile pentru care nu apar restricții, ține evidența clară a tuturor cantităților introduse în proiectele de execuție. Pînă la 30 mai s-au utilizat în total 1008 t PC și TOR, adică 45% din totalul oțelului prevăzut în PE-uri. Salutăm acest suc­ces — și ne exprimăm, în același timp, nedumerirea pentru faptul că IPRO­­CHIM insistă la C.S.C.A.S. ca sarcina de plan tehnic să fie numai de 20%. De ce ? Pentru ca procentul de depă­șire să fie mai impresionant ? Institutul pentru planuri de amena­jare și construcții hidrotehnice (în răspunsul semnat de directorul ing. I. Teodorescu și inginerul-șef ing. I. Mi­­hai) pune problema altfel . ..folosirea acestor oțeluri nu mai constituie de mult un element de tehnică nouă și, în consecință, nu mai trebuie să figureze în plănul tehnic transmis de C.S.C.A.S.“ Desigur, în principiu așa este. Din pă­cate însă, de la principiu la practică e o cale, și actualmente practica po­zitivă mai trebuie încă impulsionată. După cum just observă I.P.A.C.H., faptul că oțelul TOR trebuie prevăzut în proiecte numai în acele structuri la care se cere sudarea prin puncte impune măsuri de dotare a unităților de execuție cu mașini de sudat plase. Ministerul Industriei Metalurgice va da în funcțiune, probabil în 1966— 1967, o secție de sudat plase late. La I.P.C.T. se află în curs de definitivare normativul pentru urmarea construc­țiilor cu plase, precum și un nomen­clator de plase, la a cărui completare poate contribui și I.P.A.C.H., propu­­nînd lățimi de plase livrabile în ru­louri, care să corespundă nevoilor construcțiilor hidrotehnice. Angajamente frumoase își ia, în răspunsul trimis redacției, institutul „Proiect — București” (director ing. S. Pop). La PE-urile pentru structurile de rezistență ale noului local al Iast­­(Continuare in pag. a 4-a) In ultimii ani, activitatea I.P.C.M.C. a fost axată, printre altele, pe în­tocmirea documentațiilor tehnice ale investițiilor destinate creșterii pro­ducției de ciment. Pe baza lor, au intrat in funcțiune noile linii de fa­bricație de mare capacitate de la Fieni, Bicaz, Turda și Medgidia. Acest fapt a permis ca numai prin instalarea a 6 linii de cîte 800 t clincher/zi, la fabricile de mai sus să se înregistreze o creștere a pro­ducției de 1 920 000 t ciment pe an, ajungîndu-se a se acoperi 52,5% din sporul de producție stabilit pentru anul 1965, față de 50%, cît era pre­văzut a se obține prin dezvoltări și îmbunătățirea utilizării agregate­lor și instalațiilor existente. Pentru acoperirea restului de pro­ducție planificat, recent a intrat în funcțiune etapa întîia la Fabrica de ciment­ Tg. Jiu, dotată tot cu linii de 800 t clincher/24 ore, dar cu pro­cedeu de fabricație uscat, avînd un consum de combustibil cu circa 50% mai mic decit la liniile de aceeași capacitate de producție, dar cu pro­cedeu umed. Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. privind dezvoltarea econo­miei naționale în perioada 1966— 1970 prevăd pentru sectorul mate­rialelor de construcții, printre altele, sarcina de a se reduce consumul de combustibil, în special în industria cimentului, varului și cărămizilor. Pe baza acestei sarcini, activitatea lu­crătorilor I.P.C.M.C. a fost orientată într-o primă etapă spre elaborarea documentațiilor tehnice necesare do­tării cuptoarelor de clincher cu pro­cedeul umed de fabricație cu noi zone de lanțuri, schimbătoare de căldură celulare și înzidirea cuptoarelor cu cărămizi izolatoare. Aceste măsuri urmăresc să se ajungă la un consum de combustibil de circa 1400—1450 kcal/kg de clincher, față de circa 1600 kcal/kg, cît se consumă în pre­zent la liniile de 800 t/zi. în prezent, la cuptorul de la Medgidia se mon­tează, sub supravegherea cercetăto­rilor din I.P.C.M.C., o nouă zonă de lanțuri, un schimbător de căldură celular și se înzidește, în mod expe­rimental, un tronson de circa 20 m lungime cu cărămizi izolatoare. Aceste lucrări vor permite obținerea unor concluzii valabile pentru toate cup­ ing. Lazăr GRIGORIU șeful atelierului tehnologia silicaților din I.P.C.M.C. (Continuare în pag. a 4-a) SURSA nr. 1 DE ECONOMII: REDUCEREA CONSUMURILOR SPECIFICE Studii în industria cimentului DE LA PROCEDEUL UMED, LA CEL USCAT

Next