Constructorul, februarie 1967 (Anul 19, nr. 5-8)
1967-02-04 / nr. 5
BILANȚ ELOCVENT și Comitetul de Stat al Planificării Direcția Centrală de Statistica au dat publicității Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale a Republicii Socialiste România pe anul 1966 — bilanț elocvent al realizărilor obținute în dezvoltarea bazei tehnico-materiale, în creșterea producției și a productivității muncii, în îmbunătățirea condițiilor de viață ale poporului, care confirmă realismul programului stabilit de Congresul al IX-lea al partidului, soliditatea și dinamismul economiei noastre și constituie, în același timp, o bază trainică pentru îndeplinirea sarcinilor de plan din anii următori ai cincinalului: în 1966, comparativ cu anul precedent, produsul social a crescut cu 8,91/1), iar venitul național cu 7,9%. Planul producției globale industriale a fost îndeplinit în proporție de 102,1//o, realizările marcînd o creștere de 11,7% față de 1965 - creștere ce echivalează ea singură cu mai mult decît întreaga producție industrială a României din 1938. Agricultura a dat o producție globală cu 7,2% mai mare decît prevedea planul, la cereale și alte produse vegetale principale depășindu-se orice realizări anterioare din istoria țării. Volumul total al investițiilor din fondurile centralizate ale statului a fost de 44,4 miliarde lei cu 10,2% mai mare decît cel realizat în 1965. Creșterea veniturilor bănești ale populației, reducerea indicelui general al prețurilor cu aur,anunțul, cheltuielile de la bugetul statului pentru acțiunile social-culturale au contribuit la ridicarea nivelului de trai al poporului. Producția de construcții-montaj a sporit cu 12,3% față de 1965. Anul trecut au intrat în funcțiune peste 300 de capacități și obiective industriale, printre care centrala hidroelectrică „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de pe Argeș, laminorul de tablă groasă de la Combinatul siderurgic din Galați (parțial), al doilea furnal de 1000 mc de la Hunedoara, Combinatul de celuloză și hîrtie din orașul Dej. Au fost date în folosința oamenilor muncii peste 50 000 de apartamente convenționale construite din fondurile statului, un număr însemnat de clădiri social-culturale. In ramura construcțiilor s-au realizat investiții în valoare de 2 miliarde de lei. La organizațiile de construcții-montaj în antrepriză productivitatea muncii a sporit cu 4 °/% față de 1965, iar prețul de cost efectiv al producției a fost redus cu 0,4% față de prețul de cost planificat. Producția globală industrială a Ministerului Industriei Construcțiilor a depășit cu 1,9% prevederile planului și cu 11,6 °/a nivelul din 1965. Au intrat în funcțiune noi capacități în industria materialelor de construcții. Producția de ciment a fost de 5336 mii tone, cu 9%> mea mare decît în anul trecut. Dezvoltînd succesele din 1966, înlăturînd lipsurile care încă s-au manifestat, oamenii muncii din construcții și din industria materialelor de construcții vor aduce, în al doilea an al cincinalului, o și mai largă contribuție la progresul României socialiste. m m PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Folosind o tehnică înaintată, șantierul lll-Palas, al Trustului nr. î construcții montaj-București, a pus în funcțiune, la 31 decembrie, ultimul obiectiv — hala de spălătorie și pieptănătorie in cadrul Fabricii integrate de lină de la Constanța. Cu mult elan a atacat colectivul și lucrările noii etape a importantei investiții. In prezent, in ciuda temperaturii scăzute, se lucrează intens la săpături, la fundații. Foto : O. PLECAN Cuptorul 3 au primit șarja de oțel în primele ore ale zilei de 23 ianuarie, cuptorul 3 al oțelăriei Siemens Martin II — căruia i-a fost mărită capacitatea de la 185 de tone, la 400 de tone - a dat prima șarjă de oțel. Intrarea în exploatare a acestui agregat cu 3 zile înainte de termen, constituie cel dintîi succes din acest an al Întreprinderii de construcții siderurgice de la Hunedoara. La executarea lucrărilor, șantierul, condus de ing. A. Leonard și Tr. Sechel, a folosit ansamble mari premontate. Camerele regeneratoare și camerele de zgură, de exemplu, au fost constituite în elemente de cite 110 t; cuptorul, preasamblat în întregime la sol, în greutate de 540 t, a fost montat cu ajutorul a două macarale. (Horia ANTIM, corespondent). Recenta consfătuire cu cadrele din domeniul proiectării construcțiilor a trezit un larg ecou în rîndurile creatorilor de la planșetă, însuflețiți de îndemnul tovarășului Nicolae Ceaușescu: „Trebuie să fie un titlu de mîndrie pentru fiecare proiectant de a elabora lucrări care să asigure o valorificare maximă a mijloacelor de care dispune țara noastră, să aducă o contribuție cît mai mare la creșterea avuției naționale, a bunăstării întregului popor". Pe proiectanții de la IPRAN i-am găsit într-o efervescență de lucru, stimulată și orientată în realizarea noilor obiective prevăzute în cincinal pentru industria chimică. Institutului de proiectări pentru industria chimică anorganică îi revine o mare răspundere, materializată în alcătuirea documentațiilor pentru un volum de investiții de peste 7 miliarde de lei. Discutînd împreună cu conducerea institutului, am încercat să conturăm principalele coordonate pe care se desfășoară activitatea colectivului, în vederea recuperării rămînerilor în urmă, asigurării documentației în timp util. Punctînd, dintru-nceput, faptul că la 1 ianuarie volumul lucrărilor pentru anul în curs era acoperit cu documentație doar în proporție de circa 55%, că acum este stabilit ca pînă la 31 martie ponderea proiectelor predate să sporească cu cel puțin încă 30 de procente, iar în trimestul al IIea să se încheie, practic, proiectarea obiectivelor ce vor intra în funcțiune în 1968 (capacități noi la combinatele chimice de la Tr. Măgurele, Craiova, Tg. Mureș șa.) — ing. Gh. MANOLESCU, directorul institutului, a precizat: — Este o dinamică ce poate fi pe deplin respectată. Deoarece — pe baza prețioaselor indicații primite în ultima vreme din partea conducerii de partid și de stat — fixarea noilor termene este rezultatul unor analize profunde ale neajunsurilor întîmpinate anul trecut, ca și ale posibilităților noastre reale. Ținînd seama de graficul coordonator de eșalonare a lucrărilor, întocmit în această lună de comun acord cu constructorul și beneficiarul, am și trecut la traducerea în viață a principalelor prevederi. — Și anume ? — Aș menționa, în primul rînd, tendința de a elimina din ce în ce mai mult anumite condiționări, ce mai apar din contractele încheiate cu furnizorii. Apoi, ne-am propus ca, pe baza datelor existente în institut, să atacăm cu forțe proprii și unele documentații, la care furnizorii străini nu ne pot asigura temele de proiectare la timp. Aplicînd acest sistem pentru proiectele cîtorva utilaje, la fabricile de amoniac și azotat de amoniu din cadrul combinatelor de la Craiova și Tr. Măgurele, am cîștigat 5 luni; acum, elaborarea în institut a proiectului pentru unele rețele de apă și canalizare la aceleași unități, de pildă, va putea scurta termenul de predare cu minimum 90 de zile. Pe lângă aceasta, vom continua — în compartimentele unde se ridică probleme mai complicate — să trimitem brigăzi complexe de proiectanți, de specialiști, care să lucreze în directă legătură cu furnizorii la stabilirea soluțiilor tehnice optime, la definitivarea și urgentarea unor proiecte. Aceste măsuri, accelerarea încheierii contractelor pentru 1968 ș.a., corelate bineînțeles cu organizarea și urmărirea fluxului firesc de proiectare (pe baza unei metode ce reprezintă o expresie simplificată a „drumului critic“), vor înlesni executarea obligațiilor ce ne revin, asigurînd intrarea în funcțiune a obiectivelor la datele prevăzute. Un alt imperativ pentru executarea unor lucrări ireproșabile, la termen, asigurîndu-se creșterea eficienței economice a investițiilor, este calitatea inaltă a proiectelor, ceea ce implică renunțarea la ideea greșită de a urmări în mod exclusiv aspectul cantitativ, îndeplinirea planului de proiectare. — Preocuparea în acest sens — ne-a relatat ing. C. ROȘU, inginer consilier — a căpătat noi valori și în institutul nostru. Iar una din hotărîrile luate de curând — de a se alcătui așa-numitele colective precontractuale, care să examineze temele de proiectare înaintea încheierii contractelor de proiectare cu beneficiarii — cred că va contribui în bună măsură la lărgirea viziunii economice a proiectanților. Aprecierea eficienței economice generale (întemeiată pe sinteza tuturor indicatorilor și soluțiilor tehnice), înainte ca lucrarea să fie lansată — și nu după terminarea ei, cum se obișnuia pînă acum, ne va ajuta să chibzuim mai bine. — Vă referiți, probabil, la resurse ce stau la ndemînă pentru creșterea gradului de ocupare a terenurilor, la micșorarea ponderii lucrărilor de construcții-montaj, la evitarea supradimensionării clădirilor industriale... — La toate acestea, pentru că — recunoaștem deschis — experiența ne-a arătat că nu o dată am greșit și că există încă destule căi pentru a avea rezultate mai bune. Am obținut astfel de rezultate prin revizuirea proiectelor inițiale, comasînd unele obiecte sau funcțiuni, cuplînd anumite utilaje, scoțînd în aer liber un număr cît mai mare de instalații, bunăoară la combinatul de la Tr. Măgurele, la cel de la Craiova etc. De asemenea, analizînd exagerările ce s-au înregistrat în ceea ce privește gabaritele unor hale (cea a instalațiilor de separare a aerului de la Craiova), modul de rezolvare arhitectonică (suprafețele vitrate ale atelierului mecanic și blocului de prelucrare umedă de la Uzina de alumină din Oradea), utilizarea unor finisaje neadecvate și scumpe (vinarom) — am început să restudiem acum soluții ce mai păcătuiau din aceste puncte de vedere (un pavilion administrativ și baza auto de la combinatul din Craiova), să apelăm la finisaje simple, dar estetice (zidărie aparentă, betoane aparente sau netencuite). Insistînd în aceste direcții, și împreună cu grija sporită pentru, introducerea, prin proiect, a celor mai moderne tehnologii, desigur că vom ridica pe o treaptă superioară calitatea documentațiilor. In proiectarea sistemelor constructive, o sarcină primordială este reducerea consumului de materiale principale, în special de oțel. Despre felul cum răspunde acestei cerințe actuale colectivul de la IPRAN, ne-a vorbit ing. L. SCHIP, inginer-șef. — Este drept că, în urmă cu un an doi, ne-am lăsat și noi tentați să prevedem în unele LTE-uri cantități destul de importante de construcții metalice. Dar pot spune că am reușit să depășim această fază , indicațiile primite, și chiar o luptă de opinii desfășurată în institut, ne-au determinat ca încă din 1966 să restudiem mai toate soluțiile, să insistăm în discuțiile cu furnizorii, pentru a putea obține cît mai însemnate reduceri ale consumului de metal. Un exemplu ? Pentru o serie de capacități la combinatele de la Craiova și Tr. Măgurele, necesarul de metal a fost micșorat cu circa 7500 tone. — Proiectele din anul acesta reflectă și alte eforturi ? — Pornind de la aceleași considerente, în documentațiile pentru 1967 s-a prevăzut, chiar la unele lucrări mai pretențioase, folosirea materialelor ușoare, eficiente, acoperișuri (circa 35 000 mp) și pereți (peste 300 mp) din plăci de azbociment ondulat, plăci din poliesteri armați cu fibre de sticlă la panouri de pereți, iar la una din estacade — pereți din PVC ondulat. Mobilizați de indicațiile primite la consfătuire, sîntem deciși să continuăm această acțiune, care aduce economii simțitoare de metal. Criza SIRBU de indicațiile concrete din ma PARAMETRII ECONOMICI terialele consfătuirii. AI CREAȚIEI GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURĂ ȘI SISTEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Costul abonamentului: 3 luni — 3,25 lei, 6 luni — 6,50 lei, un an — 13 lei. Redacția ți administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telefon : 15.19.21 - 15.10.92 Plenara Comitetului Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Luni 30 ianuarie s-au desfășurat lucrările plenarei Comitetului Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții. La plenară au luat parte membrii și membrii supleanți ai comitetului. Au participat ca invitați activiști cu munci de răspundere la C.C. al P.C.R. și la Consiliul Central al U.G.S.R., Dumitru Mosora, ministrul industriei construcțiilor și Nicolae Bădescu, președintele Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare. Plenara a dezbătut, pe baza raportului prezentat de tovarășul Mircea Georgescu, președintele Uniunii, activitatea desfășurată de sindicatele din construcții și industria materialelor de construcții in mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea planului de stat pe anul 1966 și sarcinile ce le revin pe baza hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966 in înfăptuirea planului de stat pe anul 1967. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Ion Preoteasa, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. SARCINI ACTUALELE SINDICATELOR NOASTRE (Textul prescurtat al raportului prezentat la plenara Comitetului Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții, asupra activității desfășurate de sindicatele din construcții și industria materialelor de construcții pentru mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea planului pe anul 1966 și cu privire la sarcinile ce le revin, pe baza hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966, in înfăptuirea planului de stat pe anul 1967) Plenara din decembrie 1966 a Comitetului Central al P.C.R. a făcut o analiză profundă și multilaterală a problemelor de mare actualitate ale construcției socialiste în țara noastră și a definit, cu deosebită claritate, sarcinile spre rezolvarea cărora trebuie concentrate forțele în vederea ridicării eficienței întregii activități, astfel incit să se asigure progresul rapid al economiei noastre naționale. Organele și organizațiile sindicale, activul sindical, toți oamenii muncii găsesc în analiza făcută de Plenara C.C. al P.C.R.. In indicațiile cuprinse în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, un prețios îndreptar pentru orientarea întregii activități, puse în slujba măreței cauze a desăvîrșirii construcției socialiste în patria noastră: în lumina indicațiilor Plenarei din decembrie a C.C. al P.C.R., în centrul preocupării sindicatelor trebuie să stea creșterea contribuției lor la ridicarea eficienței întregii activități economice — condiție hotărâtoare pentru dezvoltarea în ritm susținut a economiei și ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Sporirea eficienței economice cere din partea tuturor colectivelor de muncă mobilizarea largă a inițiativei și capacității lor creatoare, găsirea căilor și mijloacelor corespunzătoare pentru ridicarea calitativă a întregii activități. Este bine cunoscut faptul că în unele întreprinderi și la unele produse, cheltuielile de producție sunt prea mari. Se depășesc consumurile specifice, se irosesc încă materiale, grevînd asupra eficienței economice a producției și asupra rentabilității. La Fabrica de geamuri Scăeni, de pildă, în cursul anului trecut s-au înregistrat cheltuieli neproductive de peste 1,7 milioane de lei, iar la Fabrica de ciment Turda, cheltuielile neeconomicoase, ca rezultat al nerespectării disciplinei de producție, s-au ridicat la circa 2,8 milioane de lei. Tot astfel, datorită nerespectării proceselor tehnologice, la T.R.C.Bacău, la 6 blocuri de locuințe din ansamblul Cornișa Bistriței s-a înregistrat o depășire de 86 tone la consumurile specifice de ciment, iar la T.R.C.Galați, la 3 blocuri din ansamblul Hipodrom- Brăila, depășirea consumului specific la beton a fost de 645 mc. La fabricile de ciment de la Bicaz, Turcia, Medgidia, consumurile specifice de combustibil și energie au depășit aproape în toate trimestrele normele planificate. Pe unele șantiere, ca urmare a slabei preocupări pentru îmbunătățirea calității, se mai execută remedieri și refaceri de lucrări, cu consum suplimentar de materiale și manoperă ; din aceste cauze, în primele 10 luni din 1966, la întreprinderile de construcții ale Sfatului popular al orașului București s-au înregistrat pierderi de peste 2 milioane de lei în multe întreprinderi din industria materialelor de construcții se (Continuare In pag. a 3-a) Trimestrul I — hotăritor? Constructorii de la Grupul de șantiere nr. 2 al întreprinderii de construcții și montaje siderurgice-Galați au de executat în acest an un volum de lucrări cu 10 la sută mai mare decît cel realizat în 1966. Zonele I, II și III ale sălii de mașini și gospodăria de apă din cadrul laminorului Klebing, secția de elaborare nr. 1 de la oțelărie, fabrica de oxigen nr. 2, stația racord de adînc nr. 7 de la Combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu- Dej" sunt principalele obiective la înfăptuirea cărora își aduc contribuția cele trei șantiere ale grupului. Avînd în vedere importanța ce o prezintă pentru combinatul siderurgic realizarea în timp util a acestor lucrări, ne-am interesat ce măsuri s-au luat în vederea executării ritmice a sarcinilor planificate, încă din prima lună. Problema ne-a fost, în parte, elucidată de inginerul Octav Gavrileț, șeful serviciului producție . După cum era și normal, cea mai mare parte a măsurilor menite să asigure desfășurarea nestingherită a tății au fost luate încă actividin ultima parte a anului trecut. La slebing, la oțelărie precum și la celelalte obiective s-au făcut pregătirile necesare. Ele au constat în terminarea unor lucrări exterioare și închideri pentru a se putea munci în interior. De asemenea, o serie de săpături și alte lucrări de acest fel, care nu mai puteau fi executate iarna, au fost realizate din vreme. In esență, s-a procedat de așa manieră încît, încă din primele zile ale lui 1967, să avem pentru toate meseriile front corespunzător de lucru. Eficiența acestor măsuri nu a întîrziat să se manifeste, acolo unde ele au fost luate din vreme și realizate cu consecvență. De exemplu, la gospodăria de apă a laminorului Klebing, eforturile constructorilor șantierului 23 s-au concretizat în 15 zile avans față de grafic. Aici au fost coborîte chesoanele la cola minus 32 metri ; urmează să se execute în continuare celelalte lucrări la ciclonul decantor, la predecantor și bazinul de ape reziduale. Există, de asemenea, și alte lucrări care sînt în grafic , însă sînt și unele care nu se află într-o astfel de situație. Datorită acestora din urmă, grupul nu realizase în prima decadă a lunii ianuarie decît 60 la sută din planul perioadei respective. Ulterior situația s-a mai ameliorat, dar sînt încă rămîneri în urmă. Dacă aceasta este situația, se mai poate oare vorbi de o prevedere eficientă ? De vină este oare numai vremea friguroasă ? Ce-i drept, nu trebuie trecut cu vederea acest factor, dar, în același timp, nu poți să nu fii seama de o serie de deficiențe de care se fac răspunzătoare atît conducerea grupului, cît și cea a întreprinderii. Proiectul de organizare activității în perioada de iarnă a s-a definitivat cu întîrziere, nu a fost urmărită cu perseverență înfăptuirea lui și, de aceea, la sfîrșitul anului trecut nu se încheiaseră toate lucrările pregătitoare, care trebuiau terminate încă de la jumătatea lunii noiembrie. Neajunsuri a provocat și neasigurarea din timp a drumurilor de acces la punctele de lucru, și aceasta din cauză că necesarul de date prefabricate a fost stabilit, de asemenea, cu întîrziere. Pe toate șantierele grupului, lucrările de betoane sînt rămase în urma față de grafice, din cauza neamenajării punctelor de turnare și funcționării defectuoase a fabricilor de betoane. Deficiențe s-au constatat și în planificarea utilajelor, iar deseori, chiar cînd ele nu lipsesc de pe șantiere, nu sînt utilizate la întreaga lor capacitate. La toate acestea se mai adaugă și un număr însemnat de ore ele lucru pierdute din program, datorită organizării necorespunzătoare a transportului muncitorilor. Un exemplu în această privință îl constituie zilele de 17 și 18 ianuarie ; în jurul orei 8 dimineața, cînd, în condiții normale trebuiau să fi intrat la lucru de o oră, sute de constructori așteptau autobuzele care să le asigure deplasarea pe șantier. Asemenea situații s-au mai întîlnit și în alte zile. Există posibilitatea ca printr-o mai bună organizare, deficiențele să fie lichidate, restanțele să fie recuperate. Este necesar să se intensifice ritmul de turnare a betonului, pentru a nu se îngusta ulterior frontul de montaj, atît de important în acest an. Se impune, de asemenea, un mai activ spirit de colaborare din partea furnizorilor și a beneficiarului, care să sporească eficiența eforturilor depuse de constructor. Astfel, la cuptoarelor adînci slebing hala unde fundațiile sînt pregătite livrarea ritmică și la timp a tablei groase contractate va permite să se treacă la confecționarea stîlpilor, creînd constructorului posibilitatea să continue lucrările în ritm susținut, să-și depășească planul trimestrial în acest sector. De De asemenea, ar fi bine să adopte și unele măsuri care să vădească prevedere de bun gospodar. De exemplu, în prezent — cînd terenul este înghețat — este necesar să se solicite mărirea ritmului de confecționare a dalelor, pentru a se asigura din timp drumurile de acces în perioada de dezgheț. Toate aceste măsuri vor conduce la valorificarea superioară a prețiosului potențial pe care îl reprezintă colectivele celor trei șantiere ale grupului. În alcătuirea lor intră muncitori bine pregătiți, cum sînt cei din brigăzile de dulgheri, fierar-betoniști, betoniști și zidari conduse de Martin Ciobort, Ion Gheorghe, Ion Crăciun și Radu Ailincăi. De asemenea, pe șantierele grupului lucrează maiștri cum sînt Constantin Truță, Viorel Andreșel și Aristide Ciobanu, care au acumulat o bogată experiență in organizarea și conducerea producției. Capacitatea colectivelor de constructori s-a manifestat din plin anul trecut, cînd grupul a putut raporta depășirea cu 400 000 de lei, a sarcinii planificate, majorate pe parcurs. Și în acest an existe posibilitatea ca încă din primul trimestru, prin crearea tuturor condițiilor ca munca să se desfășoare ritmic, să se afirme din plin capacitatea constructorilor grupului, care în perioada trimestrelor IV—1967 și 1-1968 urmează să dea în exploatare noi obiective de bază ale combinatului gălățean. Ion CENUȘA corespondent și Tr. MUSTACESCU Cind ianuarie trage ponoasele lui noiembrie în construcții, nerealizarea planului tributul plătit pentru lacunele existente în tribut l-a dat și grupul de șantiere nr. 2 siderurgice-Galați. Situația poate fi recice cu un bilanț pozitiv. In acest scop este care să accelereze ritmul de execuție, să să îmbunătățească organizarea lucrului zorii și beneficiarul, în luna ianuarie constituie, în general, pregătirea lucrului pe timp friguros. Acest al întreprinderii de construcții și montaje sată, astfel ca trimestrul I să se încheie necesar să se adopte o serie de măsuri preîntîmpine ivirea unor noi dificultăți, pe șantiere, ca și colaborarea cu funii