Constructorul, februarie 1967 (Anul 19, nr. 5-8)

1967-02-04 / nr. 5

BILANȚ ELOCVENT și Comitetul de Stat al Planificării Direcția Centrală de Statistica au dat publicității Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei na­ționale a Republicii Socialiste Româ­nia pe anul 1966 — bilanț elocvent al realizărilor obținute în dezvolta­rea bazei tehnico-materiale, în creș­terea producției și a productivității muncii, în îmbunătățirea condițiilor de viață ale poporului, care con­firmă realismul programului stabilit de Congresul al IX-lea al partidului, soliditatea și dinamismul economiei noastre și constituie, în același timp, o bază trainică pentru îndeplinirea sarcinilor de plan din anii următori ai cincinalului: în 1966, comparativ cu anul pre­cedent, produsul social a crescut cu 8,91/1), iar­ venitul național cu 7,9%. Planul producției globale industriale a fost îndeplinit în proporție de 102,1//o, realizările marcînd o creș­tere de 11,7% față de 1965 - creș­­tere ce echivalează ea singură cu mai mult decît întreaga producție industrială a României din 1938. A­­gricultura a dat o producție glo­bală cu 7,2% mai mare decît pre­vedea planul, la cereale și alte pro­duse vegetale principale depășin­­du-se orice realizări anterioare din istoria țării. Volumul total al inves­tițiilor din fondurile centralizate ale statului a fost de 44,4 miliarde lei­­ cu 10,2% mai mare decît cel rea­lizat în 1965. Creșterea veniturilor bănești ale populației, reducerea in­dicelui general al prețurilor cu a­­ur,anunțul, cheltuielile de la­ bugetul statului pentru acțiunile social-cultu­­rale au contribuit la ridicarea nive­lului de trai al poporului. Producția de construcții-montaj a sporit cu 12,3% față de 1965. Anul trecut au intrat în funcțiune peste 300 de capacități și obiective in­dustriale, printre care centrala­ hidro­electrică „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de pe Argeș, laminorul de tablă groasă de la Combinatul siderurgic din Galați (parțial), al doilea furnal de 1000 mc de la Hunedoara, Com­binatul de celuloză și hîrtie din ora­șul Dej. Au fost date în folosința oamenilor muncii peste 50 000 de apartamente convenționale construite din fondurile statului, un număr în­semnat de clădiri social-culturale. In ramura construcțiilor s-au realizat investiții în valoare de 2 miliarde de lei. La organizațiile de con­­strucții-montaj în antrepriză produc­tivitatea muncii a sporit cu 4 °/% față de 1965, iar prețul de cost efectiv al producției a fost redus cu 0,4% față de prețul de cost planificat. Producția globală industrială a Ministerului Industriei Construcțiilor a depășit cu 1,9% prevederile pla­nului și cu 11,6 °/a nivelul din 1965. Au intrat în funcțiune noi capacități în industria materialelor de con­strucții. Producția de ciment a fost de 5336 mii tone, cu 9%> mea­ mare decît în anul trecut. Dezvoltînd succesele din 1966, în­­lăturînd lipsurile care încă s-au ma­nifestat, oamenii muncii din con­strucții și din industria materialelor de construcții vor aduce, în al doi­lea an al cincinalului, o și mai largă contribuție la progresul Româ­niei socialiste. m m PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Folosind o tehnică înaintată, șantierul lll-Palas, al Trustului nr. î construcții montaj-București, a pus în funcțiune, la 31 decembrie, ultimul obiectiv — hala de spălătorie și pieptănătorie in cadrul Fabricii integrate de lină de la Constanța. Cu mult elan a atacat colectivul și lucrările noii etape a importantei investiții. In prezent, in ciuda temperaturii scăzute, se lucrează intens la săpături, la fundații. Foto : O. PLECAN Cuptorul 3 au primit șarja de oțel în primele ore ale zilei de 23 ia­nuarie, cuptorul 3 al oțelăriei Sie­mens Martin II — căruia i-a fost mărită capacitatea de la 185 de tone, la 400 de tone - a dat prima șarjă de oțel. Intrarea în exploatare a acestui agregat cu 3 zile înainte de termen, constituie cel dintîi succes din acest an al Întreprinderii de construcții siderurgice de la Hune­doara. La executarea lucrărilor, șantierul, condus de ing. A. Leonard și Tr. Sechel, a folosit ansamble mari pre­­montate. Camerele regeneratoare și camerele de zgură, de exemplu, au fost constituite în elemente de cite 110 t; cuptorul, preasamblat în în­tregime la sol, în greutate de 540 t, a fost montat cu ajutorul a două macarale. (Horia ANTIM, corespon­dent). Recenta consfătuire cu cadre­­le din domeniul proiectării con­strucțiilor a trezit un larg ecou în rîndurile creatorilor de la planșetă, însuflețiți de îndemnul tovarășului Nicolae Ceaușescu: „Trebuie să fie un titlu de mîn­­drie pentru fiecare proiectant de a elabora lucrări care să asigure o valorificare maximă a mijloacelor de care dispune țara noastră, să aducă o con­tribuție cît mai mare la crește­rea avuției naționale, a bună­stării întregului popor". Pe proiectanții de la IPRAN i-am găsit într-o efervescență de lucru, stimulată și orientată în realizarea noilor obiective pre­văzute în cincinal pentru industria chimică. Institutului de proiectări pentru industria chimică anorga­nică îi revine o mare răspundere, materializată în alcătuirea docu­mentațiilor pentru un volum de investiții de peste 7 miliarde de lei. Discutînd împreună cu conduce­rea institutului, am încercat să con­turăm principalele coordonate pe care se desfășoară activitatea co­lectivului, în vederea recuperării rămînerilor în urmă, asigurării do­cumentației în timp util. Punctînd, dintru-nceput, faptul că la 1 ia­nuarie volumul lucrărilor pentru anul în curs era acoperit cu docu­mentație doar în proporție de circa 55%, că acum este stabilit ca pînă la 31 martie ponderea proiectelor predate să sporească cu cel puțin încă 30 de procente, iar în tri­­mestul al IIea să se încheie, prac­tic, proiectarea obiectivelor ce vor intra în funcțiune în 1968 (capaci­tăți noi la combinatele chimice de la Tr. Măgurele, Craiova, Tg. Mu­reș șa.) — ing. Gh. MANOLESCU, directorul institutului, a precizat: — Este o dinamică ce poate fi pe deplin respectată. Deoarece — pe baza prețioaselor indicații pri­mite în ultima vreme din partea conducerii de partid și de stat — fixarea noilor termene este rezul­tatul unor analize profunde ale ne­ajunsurilor întîmpinate anul trecut, ca și ale posibilităților noastre rea­le. Ținînd seama de graficul coor­donator de eșalonare a lucrărilor, întocmit în această lună de comun acord cu constructorul și beneficia­rul, am și trecut la traducerea în viață a principalelor prevederi. — Și anume ? — Aș menționa, în primul rînd, tendința de a elimina din ce în ce mai mult anumite condiționări, ce mai apar din contractele înche­iate cu furnizorii. Apoi, ne-am pro­pus ca, pe baza datelor existente în institut, să atacăm cu forțe pro­prii și unele documentații, la ca­re furnizorii străini nu ne pot asi­gura temele de proiectare la timp. Aplicînd acest sistem pentru proiec­tele cîtorva utilaje, la fabricile de amoniac și azotat de amoniu din cadrul combinatelor de la Craiova și Tr. Măgurele, am cîștigat 5 luni; acum, elaborarea în insti­tut a proiectului pentru unele re­țele de apă și canalizare la a­­celeași unități, de pildă, va putea scurta termenul de predare cu mi­nimum 90 de zile. Pe lângă aceasta, vom continua — în compartimen­tele unde se ridică probleme mai complicate — să trimitem brigăzi complexe de proiectanți, de spe­cialiști, care să lucreze în directă legătură cu furnizorii la stabilirea soluțiilor tehnice optime, la defi­nitivarea și urgentarea unor proiec­te. Aceste măsuri, accelerarea în­cheierii contractelor pentru 1968 ș.a., corelate bineînțeles cu organi­zarea și urmărirea fluxului firesc de proiectare (pe baza unei metode ce reprezintă o expresie simplifi­cată a „drumului critic“), vor în­lesni executarea obligațiilor ce ne revin, asigurînd intrarea în func­țiune a obiectivelor la datele pre­văzute. Un alt imperativ pentru execu­tarea unor lucrări ireproșabile, la termen, asigurîndu-se creșterea efi­cienței economice a investițiilor, este calitatea inaltă a proiectelor, ceea ce implică renunțarea la ideea greșită de a urmări în mod exclu­siv aspectul cantitativ, îndeplini­rea planului de proiectare. — Preocuparea în acest sens — ne-a relatat ing. C. ROȘU, inginer consilier — a căpătat noi valori și în institutul nostru. Iar una din ho­­tărîrile luate de curând — de a se alcătui­­ așa-numitele colective pre­­contractuale, care să examineze te­mele de proiectare înaintea înche­ierii contractelor de proiectare cu beneficiarii — cred că va contri­bui în bună măsură la lărgirea vi­ziunii economice a proiectanților. Aprecierea eficienței economice ge­nerale (întemeiată pe sinteza tutu­ror indicatorilor­­ și soluțiilor tehni­ce), înainte ca lucrarea să fie lan­sată — și nu după terminarea ei, cum se obișnuia pînă acum, ne va ajuta să chibzuim mai bine. — Vă referiți, probabil, la re­surse ce stau la­ ndemînă pentru creșterea gradului de ocupare a te­renurilor, la micșorarea ponderii lucrărilor de construcții-montaj, la evitarea supradimensionării clădiri­lor industriale... — La toate acestea, pentru că — recunoaștem deschis — experiența ne-a arătat că nu o dată am greșit și că există încă destule căi pentru a avea rezultate mai bune. Am ob­ținut astfel de rezultate prin re­vizuirea proiectelor inițiale, coma­­sînd unele obiecte sau funcțiuni, cuplînd anumite utilaje, scoțînd în aer liber un număr cît mai mare de instalații, bunăoară la combina­tul de la Tr. Măgurele, la cel de la Craiova etc. De asemenea, ana­­lizînd exagerările ce s-au înregis­trat în ceea ce privește gabaritele unor hale (cea a instalațiilor de separare a aerului de la Craiova), modul de rezolvare arhitectonică (suprafețele vitrate ale atelierului mecanic și blocului de prelucrare umedă de la Uzina de alumină din Oradea), utilizarea unor finisaje neadecvate și scumpe (vinarom) — am început să restudiem acum so­luții ce mai păcătuiau din aceste puncte de vedere (un pavilion ad­ministrativ și baza auto de la com­binatul din Craiova), să apelăm la finisaje simple, dar estetice (zidă­rie aparentă, betoane aparente sau netencuite). Insistînd în aceste di­recții, și împreună cu grija sporită pentru, introducerea, prin proiect, a celor mai moderne tehnologii, desigur că vom ridica pe o treaptă superioară calitatea documentații­lor. In proiectarea sistemelor cons­tructive, o sarcină primordială este reducerea consumului de materiale principale, în special de oțel. Despre felul cum răspunde acestei cerințe actuale colectivul de la IPRAN, ne-a vorbit ing. L. SCHIP, inginer-șef. — Este drept că, în urmă cu un an­ doi, ne-am lăsat și noi tentați să prevedem în unele LTE-uri can­tități destul de importante de cons­trucții metalice. Dar pot spune că am reușit să depășim această fază , indicațiile primite, și chiar o luptă de opinii desfășurată în institut, ne-au determinat ca încă din 1966 să restudiem mai toate soluțiile, să insistăm în discuțiile cu furni­zorii, pentru a putea obține cît mai însemnate reduceri ale consumului de metal. Un exemplu ? Pentru o serie de capacități la combinatele de la Craiova și Tr. Măgurele, necesa­rul de metal a fost micșorat cu circa 7500 tone. — Proiectele din anul acesta reflectă și alte eforturi ? — Pornind de la aceleași consi­derente, în documentațiile pentru 1967 s-a prevăzut, chiar la unele lucrări mai pretențioase, folosirea materialelor ușoare, eficiente, aco­perișuri (circa 35 000 mp) și pereți (peste 300 mp) din plăci de azbo­ciment ondulat, plăci din poliesteri armați cu fibre de sticlă la panouri de pereți, iar la una din estacade — pereți din PVC ondulat. Mobili­zați de indicațiile primite la con­sfătuire, sîntem deciși să continuăm această acțiune, care aduce econo­mii simțitoare de metal. Criza SIRBU de indicațiile concrete din ma­ PARAMETRII ECONOMICI terialele consfătuirii. AI CREAȚIEI GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURĂ ȘI SIS­TEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDI­CATELOR DIN CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Costul abonamentului: 3 luni — 3,25 lei, 6 luni — 6,50 lei, un an — 13 lei. Redacția ți administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telefon : 15.19.21 - 15.10.92 Plenara Comitetului Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Luni 30 ianuarie s-au desfășurat lucrările plenarei Comitetului Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții. La plenară au luat parte membrii și membrii supleanți ai comitetului. Au participat ca invitați activiști cu munci de răspundere la C.C. al P.C.R. și la Consiliul Central al U.G.S.R., Dumitru Mosora, ministrul industriei construcțiilor și Nicolae Bădescu, președintele Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare. Plenara a dezbătut, pe baza raportului prezentat de tovarășul Mircea Georgescu, președintele Uniunii, activitatea desfășurată de sindicatele din construcții și industria materialelor de construcții in mobilizarea oame­nilor muncii la îndeplinirea planului de stat pe anul 1966 și sarcinile ce le revin pe baza hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966 in înfăptuirea planului de stat pe anul 1967. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Ion Preoteasa, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. SARCINI ACTUALE­LE SINDICATELOR NOASTRE (Textul prescurtat al raportului prezentat la plenara Comi­tetului Uniunii Sindicatelor din construcții și industria ma­terialelor de construcții, asupra activității desfășurate de sin­dicatele din construcții și industria materialelor de construcții pentru mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea planu­lui pe anul 1966 și cu privire la sarcinile ce le revin, pe baza hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966, in înfăptuirea planului de stat pe anul 1967) Plenara din decembrie 1966 a Comitetului Central al P.C.R. a făcut o analiză profundă și multi­laterală a problemelor de mare ac­tualitate ale construcției socialiste în țara noastră și a definit, cu deo­sebită claritate, sarcinile spre re­zolvarea cărora trebuie concentrate forțele în vederea ridicării eficienței întregii activități, astfel incit să se asigure progresul rapid al economiei noastre naționale. Organele și orga­nizațiile sindicale, activul sindical, toți oamenii muncii găsesc în ana­liza făcută de Plenara C.C. al P.C.R.. In indicațiile cuprinse în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, un prețios îndreptar pentru orientarea întregii activități, puse în slujba mă­­reței cauze a desăvîrșirii construc­ției socialiste în patria noastră: în lumina indicațiilor Plenarei din decembrie a C.C. al P.C.R., în cen­trul preocupării sindicatelor trebuie să stea creșterea contribuției lor la ridicarea eficienței întregii activități economice — condiție hotărâtoare pentru dezvoltarea în ritm susținut a economiei și ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Sporirea eficienței economice cere din partea tuturor colectivelor de muncă mo­bilizarea largă a inițiativei și ca­pacității lor creatoare, găsirea căilor și mijloacelor corespunzătoare pen­tru ridicarea calitativă a întregii ac­tivități. Este bine cunoscut faptul că în unele întreprinderi și la unele pro­duse, cheltuielile de producție sunt prea mari. Se depășesc consumurile specifice, se irosesc încă materiale, grevînd asupra eficienței economice a producției și asupra rentabilității. La Fabrica de geamuri­ Scăeni, de pildă, în cursul anului trecut s-au înregistrat cheltuieli neproductive de peste 1,7 milioane de lei, iar la Fa­brica de ciment­ Turda, cheltuielile ne­­economicoase, ca rezultat al neres­­pectării disciplinei de producție, s-au ridicat la circa 2,8 milioane de lei. Tot astfel, datorită nerespectării proceselor tehnologice, la T.R.C.­­Bacău, la 6 blocuri de lo­cuințe din ansamblul Cornișa Bis­triței s-a înregistrat o depășire de 86 tone la consumurile specifice de ciment, iar la T.R.C.­Galați, la 3 blocuri din ansamblul Hipodrom- Brăila, depășirea consumului specific la beton a fost de 645 mc. La fa­bricile de ciment de la Bicaz, Turcia, Medgidia, consumurile specifice de combustibil și energie au depășit a­­proape în toate trimestrele normele planificate. Pe unele șantiere, ca urmare a sla­bei preocupări pentru îmbunătățirea calității, se mai execută remedieri și refaceri de lucrări, cu consum supli­mentar de materiale și manoperă ; din aceste cauze, în primele 10 luni din 1966, la întreprinderile de construcții ale Sfatului popular al orașului Bucu­rești s-au înregistrat pierderi de peste 2 milioane de lei­ în multe întreprinderi din indus­tria materialelor de construcții se (Continuare In pag. a 3-a) Trimestrul I — hotăritor? Constructorii de la Grupul de șantiere nr. 2 al întreprin­derii de construcții și montaje siderurgice-Galați au de exe­cutat în acest an un volum de lucrări cu 10 la sută mai mare decît cel realizat în 1966. Zonele I, II și III ale sălii de mașini și gospodăria de apă din cadrul laminorului Klebing, secția de elaborare nr. 1 de la oțelărie, fabrica de oxigen nr. 2, stația racord de adînc nr. 7 de la Combinatul side­rurgic „Gheorghe Gheorghiu- Dej" sunt principalele obiective la înfăptuirea cărora își aduc contribuția cele trei șantiere ale grupului. Avînd în vedere importanța ce o prezintă pentru combi­natul siderurgic realizarea în timp util a acestor lucrări, ne-am interesat ce măsuri s-au luat în vederea executării rit­mice a sarcinilor planificate, încă din prima lună. Problema ne-a fost, în parte, elucidată de­ inginerul Octav Gavrileț, șeful serviciului producție .­­ După cum era și normal, cea mai mare parte a măsuri­lor menite să asigure desfășu­rarea nestingheri­tă a tății au fost luate încă activi­din ultima parte a anului trecut. La slebing, la oțelărie precum­­ și la celelalte obiective s-au făcut pregătirile necesare. Ele au constat în terminarea unor lucrări exterioare și închideri pentru a se putea munci în interior. De asemenea, o se­rie de săpături și alte lucrări de acest fel, care nu mai pu­teau fi executate iarna, au fost realizate din vreme. In esență, s-a procedat de așa manieră încît, încă din pri­mele zile ale lui 1967, să a­­vem pentru toate meseriile front corespunzător de lucru. Eficiența acestor măsuri nu a întîrziat să se manifeste, acolo unde ele au fost luate din vreme și realizate cu con­secvență. De exemplu, la gos­podăria de apă a laminorului Klebing, eforturile constructo­rilor șantierului 23 s-au con­cretizat în 15 zile avans față de grafic. Aici au fost cobo­­rîte chesoanele la cola mi­nus 32 metri ; urmează să se execute în continuare celelalte lucrări la ciclonul decantor, la predecantor și bazinul de ape reziduale. Există, de asemenea, și alte lucrări care sînt în gra­fic , însă sînt și unele care nu se află într-o astfel de situație. Datorită acestora din urmă, grupul nu realizase în prima decadă a lunii ianuarie decît 60 la sută­ din planul perioadei respective. Ulterior situația s-a mai ameliorat, dar sînt încă rămîneri în urmă. Dacă aceasta este situația, se mai poate oare vorbi de o prevedere eficientă ? De vină este oare numai vremea friguroasă ? Ce-i drept, nu trebuie trecut cu vederea acest factor, dar, în același timp, nu poți să nu fii seama de o serie de deficiențe de care se fac răspunzătoare atît con­ducerea grupului, cît și cea a întreprinderii. Proiectul de organizare activității în perioada de iarnă a s-a definitivat cu întîrziere, nu a fost urmărită cu perseve­rență înfăptuirea lui și, de a­ceea, la sfîrșitul anului trecut nu se încheiaseră toate lucră­rile pregătitoare, care trebuiau terminate încă de la jumăta­tea lunii noiembrie. Neajun­suri a provocat și neasigura­­rea din timp a drumurilor de acces la punctele de lucru, și aceasta din cauză că necesa­rul de date prefabricate a fost stabilit, de asemenea, cu întîrziere. Pe toate șantierele grupului, lucrările de betoane sînt răma­se în urma față de grafice, din cauza neamenajării punctelor de turnare și funcționării de­fectuoase a fabricilor de be­toane. Deficiențe s-au consta­tat și în planificarea utilaje­lor, iar deseori, chiar cînd ele nu lipsesc de pe șantiere, nu sînt utilizate la întreaga lor capacitate. La toate acestea se mai adaugă și un număr însemnat de ore ele lucru pierdute din program, datorită organizării necorespunzătoare a transpor­tului muncitorilor. Un exemplu în această privință­­ îl consti­tuie zilele de 17 și 18 ianua­rie ; în jurul orei 8 dimineața, cînd, în condiții normale tre­buiau să fi intrat la lucru de o oră, sute de constructori aș­teptau autobuzele care să le asigure deplasarea pe șantier. Asemenea situații s-au mai întîlnit și în alte zile. Există posibilitatea ca prin­­tr-o mai bună organizare, de­ficiențele să fie lichidate, res­tanțele să fie recuperate. Este necesar să se intensifice rit­mul de turnare a betonului, pentru a nu se îngusta ulte­rior frontul de montaj, atît de important în acest an. Se im­pune, de asemenea, un mai activ spirit de colaborare din partea furnizorilor și a bene­ficiarului, care­­ să sporească eficiența eforturilor depuse de constructor. Astfel, la cuptoarelor adînci slebing hala unde fundațiile sînt pregătite­­­­ livrarea ritmică și la timp a tablei groase contractate va permite să se treacă la con­fecționarea stîlpi­lor, creînd constructorului posibilitatea să continue lucrările în ritm sus­ținut, să-și depășească planul trimestrial în acest sector. De De asemenea, ar fi bine să adopte și unele măsuri care să vădească prevedere de bun gospodar. De exemplu, în prezent — cînd terenul este înghețat — este necesar să se sol­icite­­ mărirea ritmului de confecționare a dalelor, pen­tru a se asigura din timp dru­murile de acces în perioada de dezgheț. Toate aceste măsuri vor con­duce la valorificarea supe­rioară a prețiosului potențial pe care îl reprezintă colecti­vele celor trei șantiere ale gru­pului. În alcătuirea lor intră muncitori bine pregătiți, cum sînt cei din brigăzile de dul­gheri, fierar-betoniști, betoniști și zidari conduse de Martin Ciobort, Ion Gheorghe, Ion Crăciun și Radu Ailincăi. De asemenea, pe șantierele grupu­lui lucrează maiștri cum sînt Constantin Truță, Viorel An­­dreșel și Aristide Ciobanu, care au acumulat o bogată expe­riență in organizarea și con­ducerea producției. Capacitatea colectivelor de constructori s-a manifestat din plin anul tre­cut, cînd grupul a putut ra­porta depășirea cu 400 000 de lei, a sarcinii planificate, ma­­jorate pe parcurs. Și în acest an existe posi­bilitatea ca încă din primul trimestru, prin crearea tuturor condițiilor ca munca să se desfășoare ritmic, să se afirme din plin capacitatea construc­torilor grupului, care în pe­rioada trimestrelor IV—1967 și 1-1968 urmează să dea în ex­ploatare noi obiective de bază ale combinatului gălățean. Ion CENUȘA corespondent și Tr. MUSTACESCU Cind ianuarie trage ponoasele lui noiembrie în construcții, nerealizarea planului tributul plătit pentru lacunele existente în tribut l-a dat și grupul de șantiere nr. 2 siderurgice-Galați. Situația poate fi recice cu un bilanț pozitiv. In acest scop este care să accelereze ritmul de execuție, să să îmbunătățească organizarea lucrului zorii și beneficiarul, în luna ianuarie constituie, în general, pregătirea lucrului pe timp friguros. Acest al întreprinderii de construcții și montaje sată, astfel ca trimestrul I să se încheie necesar să se adopte o serie de măsuri preîntîmpine ivirea unor noi dificultăți, pe șantiere, ca și colaborarea cu funii­

Next