Constructorul, februarie 1968 (Anul 20, nr. 5-8)

1968-02-03 / nr. 5

11W0 § (tpk ‘W* 1­­943) ma B ■némv 3 februarie • m . a Redacția­ți ad­ministrația : Bucu­rești 46, str. Gră­dina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin. Telefon : 15.19.21 - 15.10.92. j n­u se poate spune că nu s-a prevăzut totul din vreme. Pe traseul minister-între­­prindere-șantier, mecanismul scrip­tic a funcționat impecabil: încă din iunie 1967, M.C.I.C.R. a emis instrucțiunile privind asigurarea continuității lucrărilor pe timp friguros­­ la I.C.M.B. și la șanti­erul nr.1-fabrica de articole din sticlă — București, au fost în­tocmite, corespunzător sarcinilor din această perioadă, proiectele de organizare, planurile de mă­suri. Cuprinzătoare, de altfel: S-au stabilit și modul de închide­re a diverselor obiecte — în so­luții provizorii sau definitive, și sistemul de încălzire, și necesa­rul de agregate și ciment pentru stațiile de betoane. Au fost pre­cizate condițiile ce se cer res­pectate la punerea în operă a materialelor, în general, deci — lucruri discutate, lămurite, cunos­cute. Cel puțin «șa­ura de presupus. Or, iată că —* iarna o dată in­stalată — la multe locuri de mun­că a apărut un fenomen cam curios. O neașteptată „amnezie“. Instrucțiuni, proiecte, planuri ? — uitate în sertarele birourilor. In schimb, pe șantier se găsesc din belșug (consemnarea a făcut-o, recent și Inspecția de Stat în construcții din G.S.G.A.S.) mostre ale modului cum NU ar trebui să se lucreze, în rezumat, se intîmplă cam așa. Pe principalul drum de ac­ces, accidentat, datorită unei proaste întrețineri, autobasculante neizolate și neacoperite aduc be­tonul și mortarul de la statia de preparare la punctele de lucru. Unde, cu toate că s-a programat un volum mare de betoane și de zidărie — ce presupun perioade mai îndelungate de execuție, deci, inevitabil, zile cu temperaturi sub 0 ° — lipsesc, la multe locuri, toc­mai... măsurile pentru conservarea căldurii și protecția elementelor din beton armat împotriva înghe- Periculoasă a amnezie*­ tului (deși sînt foarte clar indi­cate atît în normativul C.S.C.A.S., cît și în instrucțiunile M.C.I.C.R.­) în asemenea condiții s-a tur­nat, de pildă, betonul in peretele de pe axul „A*, de la depozitul de nisipuri, ca și la unele ele­mente ale silozurilor. Deoarece nu se poate pretinde că problema a fost rezolvată, doar pentru că s-a injectat abur viu în unul sau două puncte, pe una din fețele laterale ale cofrajului, direct în atmosferă, fără cofraj dublu sau altă protecție. De aici, și rezulta­tul unui sondaj făcut în planșeul de beton armat B200, turnat la —9 ° C. La cele două probe de be­ton extrase și supuse încălzirii în apă pînă la circa 60 ° C, betonul a început să se dezagrege sau să se fărîmițeze la simpla apăsare cu mîna. Și trebuie subliniat că nu numai că nu s-a făcut un cal­cul termotehnic pentru a se sta­bili modul și durata de protecție a elementelor din beton armat, grosimea straturilor termoizolante în funcție de materialul utilizat, dar nici măcar controlul tempe­raturii și al rezistențelor nu se efectuează. Să nu se fi gîndit ni­meni, pe șantierul nr. 1 al I.C.M.B. că nerespectarea acestei condiții — asigurarea permanentă a unei temperaturi peste 0 ° C a betonu­lui, pînă la atingerea rezistențe­lor minime necesare — poate a­­vea consecințe dăunătoare asu­pra stabilității și construcției respective a durabilității . Sintem­, reamintim, în plină iarnă, și este cazul ca de toate acestea și de alte aspecte ce s-au mai ivit pe parcurs (lucrări de zidărie neprotejate, îmbrăcăminți din beton de ciment, executate la unele drumuri uzinale, în zile cu temperaturi mult sub 0 ° C, agre­gate necorespunzătoare pentru prepararea betonului etc.), să se ocupe de urgență cineva. Chiar conducerea șantierului, a lotu­rilor — după părerea noastră, Crina SÎRBU PROLETARI DIN TOATE TARILE, VIITȚI-VA! Gazeta editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniu­nii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Adunări generale ale salariaților pentru DEZBATEREA PLANULUI PE 1968 întreprinderea „Energoconstrucția" Sarcinile valorice pe 1967 — de­pășite cu 1,4 °/o, toate obiectivele preconizate — puse în funcțiune, productivitatea muncii — depășită, prețul de cost — sub nivelul plani­ficat — iată numai cîteva dintre succesele dobîndite anul trecut de întreprinderea „Energoconstrucția". De pe „platforma" acestor remar­cabile realizări, constructorii de obiective termoenergetice pășesc în noul an. Hotărîri, optimiști. Dar, de ce n-am spune-o ?, și puțin îngrijo­rați... Participanții la adunarea generală a reprezentanților au apreciat că noile sarcini, chiar dacă valoric cresc cu 10%, sunt pe deplin rea­lizabile. Punerea­ în funcțiune a obiectivelor aflate în execuție la centralele electrice de termoficare București-Sud, Borzești și Galați, ca și a stațiilor de transformare de la Gura Ialomiței și București-Nord — citîndu-le doar pe cele mai impor­tante — nu ridică nici ele greutăți de nebiruit. Griji stîrnesc doar doi indicatori­­gem­eni: productivitatea muncii și Aurel ZELINSCHI (Continuare în pag. a 3-a) A­nul trecut, întreprin­derea de construcții industriale și monta­­je-Brașov și-a depășit sar­cinile valorice de plan cu 9%, realizînd o producție suplimentară de 30 mili­oane de lei. Au fost paste în funcțiune noi și impor­tante capacități de produc­ție cum sînt: complexul livrări de la uzina „Stea­gul roșu“-Brașov, hala tratament rectificare mon­taj (,,Rulmentul“-Brașov), extinderea halei tractor tip greu (,,Tractorul“-Bra­­șov), hala carburatoare și hala așchiere (Uzina nr. 2-Brașov), hala sculărie („Electroprecizia“ - Săcele), hala sculărie cu anexă (U­­zina mecanică-Cugir), hala mecanică grea (Uzina de strunguri-Arad) Fabrica de micromotoare electrice-Pi­­tești ș.a. Pentru anul 1968, deși planul valoric nu prezintă creșteri față de 1967, sar­cinile sînt mai grele. O bună parte din obiective vor intra în finisaje, avînd termene de punere în funcțiune. Din rîndul a­­cestora se numără hala mecanică generală — la Uzina de strunguri-Arad, halele tratament termic, sculărie, parțial hala for­je („Tractorul “-Brașov), primele capacități de pro­ducție la hala tratamente termice și de suprafață la „Steagul roșu“, secțiile de roți dințate, cutii de vi­teză și tratament termic — la Uzina de piese auto- Colibași, fabrica de mo­toare electrice în carcase de aluminiu-Pitești, prin răspun­derea punerilor în funcțiune unele capacități de produc­ție la uzina de autoturis­me Pitești ș.a. Premisele acestor realizări au fost create. Planul de produc­ție este acoperit cu do­cumentație de execuție în proporție de circa 80 m/m. întreprinderea își va de­finitiva baza de produc­ție proprie. Vor fi puse în funcțiune ateliere cen­trale pentru confecții me­talice și fasonarea oțelu­­lui-beton ; balastiera de pe Timișul Sec va fi dota­tă cu agregate de sortare, spălare și clasor de ni­sip; se va organiza o nouă balastieră pe Olt; v<­ continua lucrările la sta­ția automată de betoane, în vederea atingerii capa­cității de 60 000 mc an ; va fi pus în funcțiune a­­telierul de reparat utilaje de construcții etc. Compartimentele de con­cepție și pregătire își vor orienta activitatea spre mecanizarea la maxi­mum a lucrărilor, în spe­cial prin mecanizarea com­plexă și a transporturilor pe orizontală și verticală, studierea eficienței organi­zării de șantier la obiect. Pentru sporirea efecti­velor în cele 3 școli din cadrul întreprinderii vor fi calificați 500 lucrători și 200 ucenici în diverse specialități de construcții­­montaj. Se vor asigura, de asemenea, condiții mai bune de trai prin punerea în funcțiune a cantinei și a căminului din carti­erul Noua, ing. Mihai BACIU din M.I.C.M.-D.G.L.C.M. La combinatul siderurgic - Galați Depozitul de produse finite al Întreprinderii de prefabricate din beton Bucur­ești-Militari La „Proiect- București“ Sesiune jubiliară de comunicări tehnico-științifice In zilele de 8—10 februarie va avea loc sesiunea jubiliară de comunicări tehnico­­științifice, organizată de institutul „Pro­­iect-București” cu ocazia împlinirii a 15 ani de la înființare. In cadrul lucrărilor ce se vor desfă­șura pe secții vor fi prezentate nume­roase referate dintre care cităm : Sec­ția arhitectură — „Evoluția partiturilor de locuințe în vederea industrializării construcțiilor“ — arhiecții n. Țepeș, C. Gherghiceanu; „Concepția rezolvării ansamblului Drumul Taberei, microraioa­­nele 4, 5, 6, 7, 7­« — arhitecții N. Ne­­delescu, Gh. Colea; „Considerațiuni a­­supra evoluției proiectării la ansamblul de locuințe Colentina“ — arhitecții C. Teodorescu, P. Iliescu ; „Mobilierul și concepția aplicată în institutul «Proiect- București» pentru lucrările de masă“ — arh. P. Focșa ; „Un nou tip de spă­lătorie“ — arhitecții c. Teodorescu, V. Simionescu, P. Frunză ; „Circulația, pro­blemă a urbanismului modern, în aten­ția proiectării privind dezvoltarea ora­șului București” — ing. P. Frunză. ția Secția structuri de rezistență: „Evolu­gindirii inginerești în proiectarea clădirilor de locuit« — inginerii A. Fier­­linger și N. Ardare; „O nouă tehnolo­gie de execuție a construcțiilor de lo­cuințe" — inginerii M. Neicu, M. Bal­­giu și I. Filimon ; „Industrializarea exe­cutării construcțiilor de locuințe prin metoda cofrajelor spațiale“ — inginerii M. Năvodaru și I. Filimon ; „Confor­marea construcțiilor amplasate pe tere­nuri macropolice sensibile la înmuiere“ — ing. M. Radu; „Observații asupra comportării în timp a construcțiilor din zidărie portantă“ — ing. V. Vasilache ; „Structuri din beton precomprimat, pro­iectate la institutul „Proiect-București“ — inginerii Gr. Eliescu și Tr. Popp ; „Aspecte din realizările construcțiilor social-culturale, rezultat al colaborării complexe“ — ing. E. Săftoiu. Secția instalații: „Progrese realizate în proiectarea sistemelor de răcire folosite la instalațiile de condiționare a aeru­lui“ — ing. V­. Munteanu , „Stațiile de racordare a consumatorilor la sistemul de termoficare urban. Realizări și pers­pective” — ing. R. Hămbășan , „Centra­lizarea alimentării cu apă rece și caldă în ansamblurile de clădiri de locuit“ — inginerii I. Benghius și I. Rappaport ; „Probleme ale iluminatului spațiilor co­merciale“ — ing. Al. Băilescu. Secția lucrări edilitare: „Evoluția con­cepțiilor tehnice în proiectarea rețelelor edilitare“ — inginerii Al. Ghederim, G. Abduraim, V. Lepelev, V. Ciobanu, V. Brăteanu ; „Considerații tehnico-econo­­mice privind proiectarea canalelor de secțiune mare în orașul București“ — ing. H. Krestel ; „Preocupări privind creșterea gradului de industrializare și mecanizare a executării canalelor de termoficare« — ing. G. Liess. Primele tone de minereu pentru sectorul furnale Sectorul furnale din cadrul Combinatul­ siderurgie­ Galițîi se pregătește pentru iminenta premieră. Încă din ziua de 25 ianuarie, pe fluxul nr. 1 de la groapa de descărcare din ca­drul gospodăriei de materii prime­­ ne informează cores­pondentul nostru ing. CON­STANTIN ISTRATE,­­ de la I.C.M.S.­­ au început să so­sească primele vagoane de mi­nereu. Cu acest prilej, a fost pus în funcțiune complexul de instalații de transport și depozi­tare. Foto : Octavian STACESCU Creionul și hirtia pot aduce foloase, dar și pagube Lucrul neterminat, improvizațiile generează dureri de cap și indisciplină Despre conștiinciozitate, despre probitatea profesională pa­siunea de a lucra cu maximum de eficiență în toate compartimentele vieții s-a scris mult în ultimii ani în țara noastră. Această idee a înal­tei conștiințe a fiecărui­­­ a societății noastre socialiste străbate ca un fir roșu toate documentele de partid și de stat. Și nu întîmplător Conferința Națională a Partidului Comunist Român ne cere tuturor să Ion PREDA (Continuare în pag. a 3-a) UN AN RODNIC In anul care s-a încheiat, poporul nostru a înregistrat noi suc­cese în desăvîrșirea construcției socialiste. Față de 1966 produsul social a crescut cu 9.5%, venitul național — cu 7.5% , industria și-a mărit producția cu 15.5%, investițiile din fondurile centralizate ale statului au atins un volum cu 17,1% mai mare; veniturile bă­nești ale populației de la sectorul socialist au înregistrat un spor de 9,1%. Acești indicatori, cuprinși în recentul Comunicat al Comitetu­lui de Stat al Planificării și al Direcției Centrale de Statistică, confirmă o dată mai mult ritmurile înalte ce caracterizează dez­voltarea economiei noastre naționale, demonstrînd hotărîrea cu care oamenii muncii traduc în viață programul stabilit de Congresul al IX-lea al P.C.R., prevederile realiste ale planului cincinal. Producția industrială globală din anul trecut, cu 2,7% mai mare decât volumul prevăzut, a echivalat cu cea realizată în întreg cin­cinalul 1951—1955 ; ritmul mediu anual de creștere în primii doi ani ai actualului cincinal, de 12,6%, a depășit prevederile pentru această perioadă, în mod deosebit s-au dezvoltat ramurile de bază, care condiționează reproducția lărgită; totodată, s-a accelerat ritmul de creștere în industria ușoară. în agricultură, producția globală a fost cu 15,6% superioară celei din 1965. în proporții însemnate au sporit transportul de mărfuri și de călători, volumul comerțului in­terior și exterior. La realizarea unui volum de investiții economice și social-cul­­turale din fondurile centralizate ale statului, de 52,2 miliarde de lei — aproximativ egal cu realizările din cursul primului cincinal — au adus o contribuție însemnată oamenii muncii din construcții și din industria materialelor de construcții. Producția de construc­­ții-montaj a fost mai mare cu 1,8% decit prevederile planului și cu 20,6% decit cea din 1966. Au intrat în funcțiune circa 200 de capacități și obiective industriale importante ; au continuat în ritm susținut lucrările pe marile șantiere, unde se construiesc obiective însemnate ale cincinalului; au fost date în folosință circa 51000 de apartamente cu 1,6 milioane mp de suprafață locuibilă (la care se adaugă circa 69 000 de locuințe construite de populație din fon­duri proprii), școli, cămine și cantine pentru studenți, construcții pentru ocrotirea sănătății populației etc. ; s-au instalat circa 560 km de rețele comunale de apă, canalizare, gaze, termoficare. Investi­țiile de 2,3 miliarde de lei realizate în construcții (în principal pen­tru dotarea cu noi utilaje), mărirea gradului de mecanizare a lu­crărilor, creșterea volumului de prefabricate din beton utilizate cu 23,7% față de cel din 1966, progresul tehnic introdus prin proiec­tare și cercetare i-au ajutat pe constructori să întreacă, în ce pri­vește productivitatea muncii, cu 1,4% sarcina de plan și cu 9,1% realizările din anul precedent. Planul producției globale industriale a Ministerului Industriei Construcțiilor a fost depășit cu 3,3% ; producția de materiale de construcții a crescut cu 20% față de cea din 1965 și cu 12% față de cea din 1966, realizîndu-se — printre altele — 6339 mii tone de ciment și 27 435 mii mp de geamuri trase (în echivalent de 2 mm grosime). însuflețiți de măsurile stabilite de Conferința Națională­­ a partidului, pornind de la succesele dobîndite, oamenii muncii își exprimă, prin angajamentele privind depășirea indicatorilor pla­nului pe 1968, hotărîrea de a da anul acesta un și mai puternic impuls mersului înainte al României socialiste. INFORMAȚIE Orașul elvețian Lau­sanne va găzdui, cu începere de luni 5 fe­bruarie, sesiunea Co­mitetului executiv al Uniunii Internaționale a Arhitecților. La lu­crările sesiunii partici­­pă, în calitate de mem­bru al Comitetului exe­­cutiv al U.I.A., prof. arh. Nicolae Bădescu, președintele Comitetu­lui de Stat pentru Con­strucții, Arhitectură și Sistematizare. CONFERINȚA SINDICALA MONDIALĂ In problemele pregătirii profesionale Ieri au început la Torino (Italia) lucrările Conferinței sindicale mondiale cu tema „Activitatea sindicatelor pentru promovarea unei pregătiri profesionale democratice și moderne, adaptată la cerințele stadiului actual de dezvoltare a științei și tehnicii". La conferință sunt reprezentate circa 80 de organizații sindicale din peste 60 de țări. Din Republica Socialistă România participă o delegație con­dusă de Petru Despot, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. Lucrările conferinței se încheie mîine. Producția blocurilor din beton în cîteva țări europene Ing. Romul MARTA, directorul general al Direcției generale a in­dustriei ceramice, materialelor de finisaj și izolatoare din Ministerul Industriei Construcțiilor, a vizitat anul trecut cîteva zeci de fabrici de materiale de zidărie din Italia, Franța și Republica Federală a Ger­maniei. La solicitarea redacției, dsa. ne-a împărtășit unele impresii în legă­tură cu fabricarea blocurilor din beton (înlocuitori de cărămidă) în ță­rile vizitate. Producția blocurilor din beton este răspîndită pe tot teritoriul ță­rilor vizitate, amplasamentul­ lor, fiind hotărît de sursa cea mai a­­propiată de materie primă și de posibilitățile de desfacere la o distanță cît mai convenabilă (50—100 km). La fabricația blocurilor se uti­lizează cu precădere agregate na­turale sau se valorifică cele rezul­tate din alte procese industriale (zgură de furnal). Utilizarea agre­gatelor artificiale (de exemplu, granulitul) este mai puțin răspîn­dită. Desigur că în localitățile unde se află resurse naturale de agre­gate ușoare — scoice, piatră ponce (tuf vulcanic), diatomit — există și o concentrare mai mare a pro­ducției de blocuri. Această con­centrare este demnă de semnalat mai ales în zona Wiesbaden- Frankfurt din R.F.G., unde pe o suprafață de 15—20 kmp se află cca. 320 de linii tehnologice pentru fabricat blocuri, care utilizează în exclusivitate rezervele locale, foar­te mari, de tuf vulcanic. In funcție de cerințe, în fabrici se întîlnesc diverse dimensiuni de agregate, predominînd fracțiunile 0—3, 3—7 și 7—15 mm — nelipsind nisipul și chiar mărgăritarul din balastierele de rîu. Mai frecvent se utilizează criblura de 3—7 și 7—15 mm, rezultată din concasarea granitului de carieră. Utilizarea agregatelor grele la fabricarea blocurilor nu este un impediment asupra greutății aces­tora, care se compensează prin­­tr-un volum foarte mare de go­li Continuare In pag. a 2-a­ Iarnă în decorul istoric al orașului Praga

Next