Constructorul, februarie 1968 (Anul 20, nr. 5-8)
1968-02-03 / nr. 5
11W0 § (tpk ‘W* 1943) ma B ■némv 3 februarie • m . a Redacțiați administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin. Telefon : 15.19.21 - 15.10.92. j nu se poate spune că nu s-a prevăzut totul din vreme. Pe traseul minister-întreprindere-șantier, mecanismul scriptic a funcționat impecabil: încă din iunie 1967, M.C.I.C.R. a emis instrucțiunile privind asigurarea continuității lucrărilor pe timp friguros la I.C.M.B. și la șantierul nr.1-fabrica de articole din sticlă — București, au fost întocmite, corespunzător sarcinilor din această perioadă, proiectele de organizare, planurile de măsuri. Cuprinzătoare, de altfel: S-au stabilit și modul de închidere a diverselor obiecte — în soluții provizorii sau definitive, și sistemul de încălzire, și necesarul de agregate și ciment pentru stațiile de betoane. Au fost precizate condițiile ce se cer respectate la punerea în operă a materialelor, în general, deci — lucruri discutate, lămurite, cunoscute. Cel puțin «șaura de presupus. Or, iată că —* iarna o dată instalată — la multe locuri de muncă a apărut un fenomen cam curios. O neașteptată „amnezie“. Instrucțiuni, proiecte, planuri ? — uitate în sertarele birourilor. In schimb, pe șantier se găsesc din belșug (consemnarea a făcut-o, recent și Inspecția de Stat în construcții din G.S.G.A.S.) mostre ale modului cum NU ar trebui să se lucreze, în rezumat, se intîmplă cam așa. Pe principalul drum de acces, accidentat, datorită unei proaste întrețineri, autobasculante neizolate și neacoperite aduc betonul și mortarul de la statia de preparare la punctele de lucru. Unde, cu toate că s-a programat un volum mare de betoane și de zidărie — ce presupun perioade mai îndelungate de execuție, deci, inevitabil, zile cu temperaturi sub 0 ° — lipsesc, la multe locuri, tocmai... măsurile pentru conservarea căldurii și protecția elementelor din beton armat împotriva înghe- Periculoasă a amnezie* tului (deși sînt foarte clar indicate atît în normativul C.S.C.A.S., cît și în instrucțiunile M.C.I.C.R.) în asemenea condiții s-a turnat, de pildă, betonul in peretele de pe axul „A*, de la depozitul de nisipuri, ca și la unele elemente ale silozurilor. Deoarece nu se poate pretinde că problema a fost rezolvată, doar pentru că s-a injectat abur viu în unul sau două puncte, pe una din fețele laterale ale cofrajului, direct în atmosferă, fără cofraj dublu sau altă protecție. De aici, și rezultatul unui sondaj făcut în planșeul de beton armat B200, turnat la —9 ° C. La cele două probe de beton extrase și supuse încălzirii în apă pînă la circa 60 ° C, betonul a început să se dezagrege sau să se fărîmițeze la simpla apăsare cu mîna. Și trebuie subliniat că nu numai că nu s-a făcut un calcul termotehnic pentru a se stabili modul și durata de protecție a elementelor din beton armat, grosimea straturilor termoizolante în funcție de materialul utilizat, dar nici măcar controlul temperaturii și al rezistențelor nu se efectuează. Să nu se fi gîndit nimeni, pe șantierul nr. 1 al I.C.M.B. că nerespectarea acestei condiții — asigurarea permanentă a unei temperaturi peste 0 ° C a betonului, pînă la atingerea rezistențelor minime necesare — poate avea consecințe dăunătoare asupra stabilității și construcției respective a durabilității . Sintem, reamintim, în plină iarnă, și este cazul ca de toate acestea și de alte aspecte ce s-au mai ivit pe parcurs (lucrări de zidărie neprotejate, îmbrăcăminți din beton de ciment, executate la unele drumuri uzinale, în zile cu temperaturi mult sub 0 ° C, agregate necorespunzătoare pentru prepararea betonului etc.), să se ocupe de urgență cineva. Chiar conducerea șantierului, a loturilor — după părerea noastră, Crina SÎRBU PROLETARI DIN TOATE TARILE, VIITȚI-VA! Gazeta editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Adunări generale ale salariaților pentru DEZBATEREA PLANULUI PE 1968 întreprinderea „Energoconstrucția" Sarcinile valorice pe 1967 — depășite cu 1,4 °/o, toate obiectivele preconizate — puse în funcțiune, productivitatea muncii — depășită, prețul de cost — sub nivelul planificat — iată numai cîteva dintre succesele dobîndite anul trecut de întreprinderea „Energoconstrucția". De pe „platforma" acestor remarcabile realizări, constructorii de obiective termoenergetice pășesc în noul an. Hotărîri, optimiști. Dar, de ce n-am spune-o ?, și puțin îngrijorați... Participanții la adunarea generală a reprezentanților au apreciat că noile sarcini, chiar dacă valoric cresc cu 10%, sunt pe deplin realizabile. Punerea în funcțiune a obiectivelor aflate în execuție la centralele electrice de termoficare București-Sud, Borzești și Galați, ca și a stațiilor de transformare de la Gura Ialomiței și București-Nord — citîndu-le doar pe cele mai importante — nu ridică nici ele greutăți de nebiruit. Griji stîrnesc doar doi indicatorigemeni: productivitatea muncii și Aurel ZELINSCHI (Continuare în pag. a 3-a) Anul trecut, întreprinderea de construcții industriale și montaje-Brașov și-a depășit sarcinile valorice de plan cu 9%, realizînd o producție suplimentară de 30 milioane de lei. Au fost paste în funcțiune noi și importante capacități de producție cum sînt: complexul livrări de la uzina „Steagul roșu“-Brașov, hala tratament rectificare montaj (,,Rulmentul“-Brașov), extinderea halei tractor tip greu (,,Tractorul“-Brașov), hala carburatoare și hala așchiere (Uzina nr. 2-Brașov), hala sculărie („Electroprecizia“ - Săcele), hala sculărie cu anexă (Uzina mecanică-Cugir), hala mecanică grea (Uzina de strunguri-Arad) Fabrica de micromotoare electrice-Pitești ș.a. Pentru anul 1968, deși planul valoric nu prezintă creșteri față de 1967, sarcinile sînt mai grele. O bună parte din obiective vor intra în finisaje, avînd termene de punere în funcțiune. Din rîndul acestora se numără hala mecanică generală — la Uzina de strunguri-Arad, halele tratament termic, sculărie, parțial hala forje („Tractorul “-Brașov), primele capacități de producție la hala tratamente termice și de suprafață la „Steagul roșu“, secțiile de roți dințate, cutii de viteză și tratament termic — la Uzina de piese auto- Colibași, fabrica de motoare electrice în carcase de aluminiu-Pitești, prin răspunderea punerilor în funcțiune unele capacități de producție la uzina de autoturisme Pitești ș.a. Premisele acestor realizări au fost create. Planul de producție este acoperit cu documentație de execuție în proporție de circa 80 m/m. întreprinderea își va definitiva baza de producție proprie. Vor fi puse în funcțiune ateliere centrale pentru confecții metalice și fasonarea oțelului-beton ; balastiera de pe Timișul Sec va fi dotată cu agregate de sortare, spălare și clasor de nisip; se va organiza o nouă balastieră pe Olt; v< continua lucrările la stația automată de betoane, în vederea atingerii capacității de 60 000 mc an ; va fi pus în funcțiune atelierul de reparat utilaje de construcții etc. Compartimentele de concepție și pregătire își vor orienta activitatea spre mecanizarea la maximum a lucrărilor, în special prin mecanizarea complexă și a transporturilor pe orizontală și verticală, studierea eficienței organizării de șantier la obiect. Pentru sporirea efectivelor în cele 3 școli din cadrul întreprinderii vor fi calificați 500 lucrători și 200 ucenici în diverse specialități de construcțiimontaj. Se vor asigura, de asemenea, condiții mai bune de trai prin punerea în funcțiune a cantinei și a căminului din cartierul Noua, ing. Mihai BACIU din M.I.C.M.-D.G.L.C.M. La combinatul siderurgic - Galați Depozitul de produse finite al Întreprinderii de prefabricate din beton București-Militari La „Proiect- București“ Sesiune jubiliară de comunicări tehnico-științifice In zilele de 8—10 februarie va avea loc sesiunea jubiliară de comunicări tehnicoștiințifice, organizată de institutul „Proiect-București” cu ocazia împlinirii a 15 ani de la înființare. In cadrul lucrărilor ce se vor desfășura pe secții vor fi prezentate numeroase referate dintre care cităm : Secția arhitectură — „Evoluția partiturilor de locuințe în vederea industrializării construcțiilor“ — arhiecții n. Țepeș, C. Gherghiceanu; „Concepția rezolvării ansamblului Drumul Taberei, microraioanele 4, 5, 6, 7, 7« — arhitecții N. Nedelescu, Gh. Colea; „Considerațiuni asupra evoluției proiectării la ansamblul de locuințe Colentina“ — arhitecții C. Teodorescu, P. Iliescu ; „Mobilierul și concepția aplicată în institutul «Proiect- București» pentru lucrările de masă“ — arh. P. Focșa ; „Un nou tip de spălătorie“ — arhitecții c. Teodorescu, V. Simionescu, P. Frunză ; „Circulația, problemă a urbanismului modern, în atenția proiectării privind dezvoltarea orașului București” — ing. P. Frunză. ția Secția structuri de rezistență: „Evolugindirii inginerești în proiectarea clădirilor de locuit« — inginerii A. Fierlinger și N. Ardare; „O nouă tehnologie de execuție a construcțiilor de locuințe" — inginerii M. Neicu, M. Balgiu și I. Filimon ; „Industrializarea executării construcțiilor de locuințe prin metoda cofrajelor spațiale“ — inginerii M. Năvodaru și I. Filimon ; „Conformarea construcțiilor amplasate pe terenuri macropolice sensibile la înmuiere“ — ing. M. Radu; „Observații asupra comportării în timp a construcțiilor din zidărie portantă“ — ing. V. Vasilache ; „Structuri din beton precomprimat, proiectate la institutul „Proiect-București“ — inginerii Gr. Eliescu și Tr. Popp ; „Aspecte din realizările construcțiilor social-culturale, rezultat al colaborării complexe“ — ing. E. Săftoiu. Secția instalații: „Progrese realizate în proiectarea sistemelor de răcire folosite la instalațiile de condiționare a aerului“ — ing. V. Munteanu , „Stațiile de racordare a consumatorilor la sistemul de termoficare urban. Realizări și perspective” — ing. R. Hămbășan , „Centralizarea alimentării cu apă rece și caldă în ansamblurile de clădiri de locuit“ — inginerii I. Benghius și I. Rappaport ; „Probleme ale iluminatului spațiilor comerciale“ — ing. Al. Băilescu. Secția lucrări edilitare: „Evoluția concepțiilor tehnice în proiectarea rețelelor edilitare“ — inginerii Al. Ghederim, G. Abduraim, V. Lepelev, V. Ciobanu, V. Brăteanu ; „Considerații tehnico-economice privind proiectarea canalelor de secțiune mare în orașul București“ — ing. H. Krestel ; „Preocupări privind creșterea gradului de industrializare și mecanizare a executării canalelor de termoficare« — ing. G. Liess. Primele tone de minereu pentru sectorul furnale Sectorul furnale din cadrul Combinatul siderurgie Galițîi se pregătește pentru iminenta premieră. Încă din ziua de 25 ianuarie, pe fluxul nr. 1 de la groapa de descărcare din cadrul gospodăriei de materii prime ne informează corespondentul nostru ing. CONSTANTIN ISTRATE, de la I.C.M.S. au început să sosească primele vagoane de minereu. Cu acest prilej, a fost pus în funcțiune complexul de instalații de transport și depozitare. Foto : Octavian STACESCU Creionul și hirtia pot aduce foloase, dar și pagube Lucrul neterminat, improvizațiile generează dureri de cap și indisciplină Despre conștiinciozitate, despre probitatea profesională pasiunea de a lucra cu maximum de eficiență în toate compartimentele vieții s-a scris mult în ultimii ani în țara noastră. Această idee a înaltei conștiințe a fiecărui a societății noastre socialiste străbate ca un fir roșu toate documentele de partid și de stat. Și nu întîmplător Conferința Națională a Partidului Comunist Român ne cere tuturor să Ion PREDA (Continuare în pag. a 3-a) UN AN RODNIC In anul care s-a încheiat, poporul nostru a înregistrat noi succese în desăvîrșirea construcției socialiste. Față de 1966 produsul social a crescut cu 9.5%, venitul național — cu 7.5% , industria și-a mărit producția cu 15.5%, investițiile din fondurile centralizate ale statului au atins un volum cu 17,1% mai mare; veniturile bănești ale populației de la sectorul socialist au înregistrat un spor de 9,1%. Acești indicatori, cuprinși în recentul Comunicat al Comitetului de Stat al Planificării și al Direcției Centrale de Statistică, confirmă o dată mai mult ritmurile înalte ce caracterizează dezvoltarea economiei noastre naționale, demonstrînd hotărîrea cu care oamenii muncii traduc în viață programul stabilit de Congresul al IX-lea al P.C.R., prevederile realiste ale planului cincinal. Producția industrială globală din anul trecut, cu 2,7% mai mare decât volumul prevăzut, a echivalat cu cea realizată în întreg cincinalul 1951—1955 ; ritmul mediu anual de creștere în primii doi ani ai actualului cincinal, de 12,6%, a depășit prevederile pentru această perioadă, în mod deosebit s-au dezvoltat ramurile de bază, care condiționează reproducția lărgită; totodată, s-a accelerat ritmul de creștere în industria ușoară. în agricultură, producția globală a fost cu 15,6% superioară celei din 1965. în proporții însemnate au sporit transportul de mărfuri și de călători, volumul comerțului interior și exterior. La realizarea unui volum de investiții economice și social-culturale din fondurile centralizate ale statului, de 52,2 miliarde de lei — aproximativ egal cu realizările din cursul primului cincinal — au adus o contribuție însemnată oamenii muncii din construcții și din industria materialelor de construcții. Producția de construcții-montaj a fost mai mare cu 1,8% decit prevederile planului și cu 20,6% decit cea din 1966. Au intrat în funcțiune circa 200 de capacități și obiective industriale importante ; au continuat în ritm susținut lucrările pe marile șantiere, unde se construiesc obiective însemnate ale cincinalului; au fost date în folosință circa 51000 de apartamente cu 1,6 milioane mp de suprafață locuibilă (la care se adaugă circa 69 000 de locuințe construite de populație din fonduri proprii), școli, cămine și cantine pentru studenți, construcții pentru ocrotirea sănătății populației etc. ; s-au instalat circa 560 km de rețele comunale de apă, canalizare, gaze, termoficare. Investițiile de 2,3 miliarde de lei realizate în construcții (în principal pentru dotarea cu noi utilaje), mărirea gradului de mecanizare a lucrărilor, creșterea volumului de prefabricate din beton utilizate cu 23,7% față de cel din 1966, progresul tehnic introdus prin proiectare și cercetare i-au ajutat pe constructori să întreacă, în ce privește productivitatea muncii, cu 1,4% sarcina de plan și cu 9,1% realizările din anul precedent. Planul producției globale industriale a Ministerului Industriei Construcțiilor a fost depășit cu 3,3% ; producția de materiale de construcții a crescut cu 20% față de cea din 1965 și cu 12% față de cea din 1966, realizîndu-se — printre altele — 6339 mii tone de ciment și 27 435 mii mp de geamuri trase (în echivalent de 2 mm grosime). însuflețiți de măsurile stabilite de Conferința Națională a partidului, pornind de la succesele dobîndite, oamenii muncii își exprimă, prin angajamentele privind depășirea indicatorilor planului pe 1968, hotărîrea de a da anul acesta un și mai puternic impuls mersului înainte al României socialiste. INFORMAȚIE Orașul elvețian Lausanne va găzdui, cu începere de luni 5 februarie, sesiunea Comitetului executiv al Uniunii Internaționale a Arhitecților. La lucrările sesiunii participă, în calitate de membru al Comitetului executiv al U.I.A., prof. arh. Nicolae Bădescu, președintele Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare. CONFERINȚA SINDICALA MONDIALĂ In problemele pregătirii profesionale Ieri au început la Torino (Italia) lucrările Conferinței sindicale mondiale cu tema „Activitatea sindicatelor pentru promovarea unei pregătiri profesionale democratice și moderne, adaptată la cerințele stadiului actual de dezvoltare a științei și tehnicii". La conferință sunt reprezentate circa 80 de organizații sindicale din peste 60 de țări. Din Republica Socialistă România participă o delegație condusă de Petru Despot, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. Lucrările conferinței se încheie mîine. Producția blocurilor din beton în cîteva țări europene Ing. Romul MARTA, directorul general al Direcției generale a industriei ceramice, materialelor de finisaj și izolatoare din Ministerul Industriei Construcțiilor, a vizitat anul trecut cîteva zeci de fabrici de materiale de zidărie din Italia, Franța și Republica Federală a Germaniei. La solicitarea redacției, dsa. ne-a împărtășit unele impresii în legătură cu fabricarea blocurilor din beton (înlocuitori de cărămidă) în țările vizitate. Producția blocurilor din beton este răspîndită pe tot teritoriul țărilor vizitate, amplasamentul lor, fiind hotărît de sursa cea mai apropiată de materie primă și de posibilitățile de desfacere la o distanță cît mai convenabilă (50—100 km). La fabricația blocurilor se utilizează cu precădere agregate naturale sau se valorifică cele rezultate din alte procese industriale (zgură de furnal). Utilizarea agregatelor artificiale (de exemplu, granulitul) este mai puțin răspîndită. Desigur că în localitățile unde se află resurse naturale de agregate ușoare — scoice, piatră ponce (tuf vulcanic), diatomit — există și o concentrare mai mare a producției de blocuri. Această concentrare este demnă de semnalat mai ales în zona Wiesbaden- Frankfurt din R.F.G., unde pe o suprafață de 15—20 kmp se află cca. 320 de linii tehnologice pentru fabricat blocuri, care utilizează în exclusivitate rezervele locale, foarte mari, de tuf vulcanic. In funcție de cerințe, în fabrici se întîlnesc diverse dimensiuni de agregate, predominînd fracțiunile 0—3, 3—7 și 7—15 mm — nelipsind nisipul și chiar mărgăritarul din balastierele de rîu. Mai frecvent se utilizează criblura de 3—7 și 7—15 mm, rezultată din concasarea granitului de carieră. Utilizarea agregatelor grele la fabricarea blocurilor nu este un impediment asupra greutății acestora, care se compensează printr-un volum foarte mare de goli Continuare In pag. a 2-a Iarnă în decorul istoric al orașului Praga