Constructorul, iulie 1968 (Anul 20, nr. 27-30)
1968-07-06 / nr. 27
Realizarea planului producției finite pe semestrul I 1968 in sectorul de construcții-montaj al M.I.C. FATA ÎNIUNDE SARCINI SPORITE Interviul nostru cu ing. Apostol CHIRIȚĂ adjunct al ministrului industriei construcțiilor . Datele preliminare cu privire la realizarea sarcinilor pe primul semestru din 1968 în sectorul de construcții-montaj al Ministerului Industriei Construcțiilor indică o evoluție pozitivă a activității. Cum apreciați rezultatele obținute ? — Faptul că planul a fost îndeplinit și depășit, că volumul lucrărilor executate întrece cu 27 °/6 realizările din perioada corespunzătoare a anului trecut evidențiază că la nivelul unităților și al ministerului s-au găsit resurse, rezerve a căror valorificare a contribuit la ■creșterea capacității de producție și la folosirea ei mai judicioasă. Aceasta rezultă și din mărirea productivității muncii peste prevederi (indicatorul respectiv nefiind însă atins la două din cele 13 unități). Planul de punere în funcțiune (72 de capacități și obiective, din totalul de 201 stabilit pe întregul an) a fost realizat în cea mai mare parte: au intrat în circuitul economiei naționale investiții importante — laminorul de 6 țoli de la uzinele „Republica“-București, fabricile de împîslitură din fibre de sticlă de la Berceni, de tuburi din gresie de la București-Militari, de plăci din azbociment de la Tg. Jiu, fabrica de covoare de la Cisnădie și multe altele , au fost date în folosință suprafețele planificate la complexul de sere de la Oradea, o etapă de circa 1500 de locuri (în devans față de termenul prevăzut) la complexul de odihnă și turistic de la Mangalia Nord. Cu toate aceste succese, bilanțul semestrului indică și rămâneri în urmă, asupra cărora constructorii noștri trebuie să-și concentreze întreaga atenție. De pildă, n-au fost puse în funcțiune la termen unele capacități de producție cum ar fi complexul de morărit de la Sibiu, fabrica de nutrețuri combinate de la Fetești (unde au început probele tehnologice parțiale). E adevărat, au existat cauze obiective, cum ar fi sosirea cu întârziere a unor utilaje tehnologice, dar nu putem trece cu vederea lipsurile organizatorice ale unităților de execuție și, mai cu seamă, nivelul nesatisfăcător la care s-a rezolvat asigurarea cu forța de muncă necesară. — In cadrul rezultatelor globale bune, trusturile și întreprinderile prezintă diferențieri destul de sensibile. — Așa este. Semnificative sunt însă nu numai cifrele în sine, ci și fenomenele pe care ele le ilustrează, dinamica evoluției unităților. Nu întîmplător, întreprinderile nr. 9- Cluj și nr. 4-Iași înregistrează cei mai înalți indici de realizare a planului. Ele merg bine pe toată linia — producție, situație economică — datorită unei organizări judicioase, realizată consecvent. O performanță a obținut întreprinderea nr. 10 de instalații-montaj din Brașov, unitate nouă, care și-a mărit, intr-un an, producția aproape de la simplu la dublu, rezolvînd satisfăcător și sarcinile de punere în funcțiune. Vreau să subliniez și eforturile datorită cărora întreprinderea nr. 7 Galați a reușit să se situeze pe linia de plutire, îndeplinindu-și planul valoric și de punere în funcțiune, echilibrîndu-și prețul de cost, manifestînd mai multă preocupare pentru îmbunătățirea calității lucrărilor, pentru o mai rațională organizare a locurilor de muncă. Aceeași apreciere se poate face și cu privire la I.C.M. nr. 6-Craiova. Revirimentul celor două unități este de bun augur, întreprinderea nr. 8-București a intrat și ea în cadență, a recuperat aproape în totalitate nerealizările valorice, dar încă nu răspunde cu promptitudine sarcinilor de punere în funcțiune și, mai ales, stă foarte prost cu prețul de cost. Verificarea pe care o efectuăm aici în prezent, completată cu dezvoltarea inițiativei și responsabilității întregului colectiv, vor reuși, cred, să depisteze canalele prin care se scurg banii, modalitatea de a le închide, de a asigura înregistrarea corectă a producției și a mijloacelor materiale, astfel ca această anomalie să fie lichidată. Noua întreprindere nr. 11 de instalații-montaje din București începe, în ultima vreme, să pășească mai sigur , va trebui s-o ajutăm în continuare pentru desfășurarea ritmică a producției, pentru a deschide un făgaș mai larg metodelor raționale de organizare a acesteia, în schimb, de la Trustul nr. 2 București ne așteptam la mai mult, căci indicatorii valorici pe care i-a realizat nu înseamnă mare lucru în comparație cu neindeplinirea integrală a sarcinilor de punere în funcțiune , consider că trustul acționează greoi, mai cu seamă în ce privește lucrările de instalații electrice și automatizări, ceea ce a creat dificultăți în finalizarea unor investiții. Cîteva cuvinte încă, despre I.C.M. nr. 13-Timișoara, ea a săltat în ultima vreme, tinzînd spre normal, dar i se cere mai mult , iar ministerul va trebui s-o ajute pentru a se consolida, astfel ca să intre cu mai curînd în rîndul unităților capabile să-și desfășoare activitatea în parametrii de plan, fără a fi tratată cu tot felul de „vitamine“. — Ați amintit de dificultăți — sau deficiențe — in asigurarea forței de muncă. Problema frămintă întreaga ramură de construcții-montaj, în condițiile creșterii accentuate a planului de investiții. Cum vedeți posibilă rezolvarea ei? — Trebuie să recunoaștem realitatea. Crește planul, dar efectivele de muncitori se măresc mai lent, diferența neputind fi acoperită in întregime prin sporirea productivității muncii. Sursa imediată și principală de cadre pentru construcții rămîne încă, la ora actuală, forța de muncă din mediul sătesc, legată de acest mediu, și, în bună parte, de ciclurile producției agricole. Se constată totodată, în cadrul acestei creșteri numerice, o anumită coborîre a mediei gradului de calificare al muncitorilor, explicația constînd, după părerea mea, în rețeaua insuficientă a școlilor de calificare (o serie de ministere, mari constructoare, nu și-au organizat nici acum școli profesionale pentru pregătirea constructorilor). In afara concluziilor ce se desprind de aici, nu trebuie nici un moment să pierdem din vedere că, totuși, pe multe șantiere se face risipă de forță de muncă. De aceea, consider că obiectivul central, principal trebuie să-l constituie organizarea rațională, științifică a tuturor punctelor de lucru — sarcină care revine direct aparatului tehnic al unităților de construcții, conducătorilor de șantiere, cu un control permanent și eficace din partea direcției generale de construcții-montaj din minister. Nu se mai poate admite ca o serie de probleme de organizare, de tehnologie să fie lăsate în sarcina și la latitudinea șefilor de echipă, trebuie pusă ordine în această privință, trebuie stabilite obligații și răspunderi la diferitele Interviu consemnat de : D. CONSTANTINESCU (Continuare in pag. a 3-a) /* fațft de planul */* din planul Unitatea semestrial anual Trustul nr. 1-București 102,1 46,3 Trustul nr. 2-București 101,0 46,8 întreprinderea nr. 3-București 110,5 49,3 întreprinderea nr. 4-Iași ’ 106,7 51,0 Trustul nr. 5-Brașov 104,4 49,0 întreprinderea nr. 6-Craiova 100,4 46,7 întreprinderea nr. 7-Galați 103,8 48,2 întreprinderea nr. 8-București 99,3 43,5 întreprinderea nr. 9-Cluj , 109,1 50,0 întreprinderea nr. 10-Brașov 105,0 47,5 întreprinderea nr. 11-București 92,6 39,3 întreprinderea nr. 12-Constanța 102,8 49,1 întreprinderea nr. 13-Timișoara 85,1 39,8 Total D.G.C.M. 102,2 46,7 Complex de deservire al cooperației meșteșugărești, inaugurat recent in cartierul Ploiești-Nord. Proiect — D.S.A.P.C., execuție — Trustul de construcții locale. DOUĂ PRODUSE RENTABILIZATE La fabrica „Mureșeni“ — Tg. Mureș, colectivul secției de granulit și înlocuitorii de cărămidă și-a îndeplinit sarcinile de producție pe semestrul I în a doua decadă a lunii iunie, dînd peste plan : 1,6 milioane de cărămizi (blocuri) în echivalent, 6.000 m.c. de granulit. Tot in această perioadă, printr-o rațională organizare a procesului de producție, economisirea de materiale și combustibil, blocurile de zidărie au devenit rentabile, începînd din trimestrul II a. c, iar granulitul la sfîrșitul acestei luni. (Lucreția BOCSKOR, corespondent in centrul orașului Pitești se află in construcție o impunătoare clădire administrativă (parter, mezanin, 5 etaje), al cărei proiect este semnat de arh. Cezar Edificiul Lăzărescu, are structura monolită, iar la fațade — panouri portante prefabricate, cu o plastică expresivă și de un înalt nivel calitativ al execuției. INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII. IUNIE LA 30 întreprinderile industriale ale Ministerului Industriei Construcțiilor au obținut în primul semestru următoarele rezultate în îndeplinirea planului valoric al producției globale : Industria lianților , Medgidia — 106,1%, Turcia — 103,7%, Fieni — 102,4%, Bicaz — 102,1%, Brașov — 106,5%, Brăila — 102,5%, Cernavodă — 110,2%, Comarnic — 113%, Tg Jiu — 84,4%, Fabrica de produse refractare din Dej — 110,2%, Fabrica de azbociment din Oradea — 112,2%, I.E.P.M.N. din Vălenii de Munte — 110,4%, „Rapid"Aghireș" — 93,7%, fabrica de var „Bihorul"Aieșd — 88,8%; pe total direcție industria lianților — 100,2%. Fabricile de geamuri din : Mediaș — 113,3%, Tîrblăgeni w» 1.08,§“,(>, §?§• ieni — 105,6%; pe total direcția industriei geamurilor — 107%. Întreprinderile de prefabricate din beton : „Progresul București — 109%, Roman — 109%, I.P.E.C.Brașov — 103%, Turda —104,1%, Doicești —108,6%, Craiova — 105,6%, Militari-București — 100,7%, Călărași — 100,6%, Galați — 94,9%; pe total direcție generală de prefabricate — 104,3%. Fabricile de produse ceramice : „1 Mai"-Bucov — 124,2%, „Ceramica"-Jimbolia — 108,6%, „Mondial"-Lugoj — 102,9%, „Reconstrucția"-Feldioara — 107,1%, „7 Noiembrie"-Sighișoara — 104,8%, „Fierculeș“-Tîrnăveni — 103,4%, „Arieșul"- Cîmpia Turzii — 108,2% „Mureșeni"Tg. Mureș — 101,3%, „Zorile noi”Piatra NS n.mî *» 183,8%, Satu Mare — 109,9%, Roman — 103,5%,Țăndărei — 100,9%, Urziceni — 100,9%, „Record""-Sibiu — 91,9%, I.M.C.Bîrcea — 107,6%, fabrica de teracotă „Bistrița" — 104%, I.M.I.Berceni — 102,9%, I.M.I.F.-Turda — 109,4%, „Izolatorul"-București — 104,2%, „Marmura"-București — 107,2%, „Marmura" - Simeria — 100,7%, pe total D.G.I.C.M.F.I. — 106,8%, întreprinderile de materiale de instalații: I.A.E.C. — 110,7%, I.C.M.A. — 101,7%, „6 Marfie"-Timișoara — 102,8%, Atelierele „9 Mai” — 100,5%, „Uzinele ceramice"-Ploiești — 105,9%, I.P.C.F.CBucurești — 92,1% , pe total direcție generală a industriei materialelor de instalații — IQI.5%. Emoțiile avanpremierei Constructorii de la I.C.M.Pitești, montorii și instalatorii de la I.M.B. și, respectiv, I.I.B. trăiesc, alături de chimiștii din capitala județului Argeș, emoțiile avanpremierei. În aceste zile, se pregătește punerea în funcțiune a complexului de piroliza - prima mare unitate din cadrul Combinatului petrochimic. Au intrat în faza finală de execuție ultimele instalații ; se pregătesc probele tehnologice, a fost isprăvită montarea celor 80 km de conducte magistrale (executant, I.M.C.M.Brașov), prin care vor fi transportate etilena și propilena, destinate Combinatului chimic Rîmnicu-Vîlcea. TURNU-SEVERIN - TOPLEȚ. PE NOUL TRASEU Anunțam, săptămâna trecută, iminența punerii în funcțiune a noului traseu de cale ferată Turnu- Severin—Topleț. O telegramă de la întreprinderea de construcții „Porțile de Fier“ ne vestește că evenimentul s-a produs. La 28 iunie, cu 182 de zile înaintea termenului stabilit pentru darea în circulație, linia a fost pregătită pentru trecerea primelor trenuri, realizîndu-se astfel primul obiectiv din cadrul complexului de lucrări al Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI Gazeta editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din contrucții și industria materialelor de construcții Redacția și administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21 — 15.10.92 Reședința autoturismului „Dacia 1100” - prezentă la recepție alopetele albastre, cu însemnele de brigadier, sunt prezente și pe autostrada Pitești— Colibași. Pe cele patru fire de circulație va „ieși în lume“ autoturismul românesc. Îmbrăcămintea asfaltică a și fost turnată. Au rămas doar finisajele, încredințate brigăzii nr. 2, Dîmbovița. La comandă, tînărul inginer Valentin Bogoiu, promoția ’68 a Facultății de utilaje, din cadrul Institutului de construcții „Subordonați“, studenți din anul II ai aceleiași facultăți bucureștene : Dumitru Bizoiu, Constantin Gîdiuță, Lucidiu Negrilă... Toți, unul și unul. Băieți harnici și inimoși. Și-au dăruit cu drag o parte din vacanță muncii voluntarpatriotice, spre a contribui la realizarea unuia din obiectivele de interes național. Cu lopeți, cu cazmale, cu tîrnăcoape. Pe șantier s-a înfiripat din nou entuziasmul tineresc al muncii patriotice, moștenit de la Bumbești-Livezeni, de la Salva- Vișeu... chiar avizat fiind, surpriza își face efectul. Acum 3—4 luni, pe aici mai erau încă betoane crude, și săpături deschise, și noroaie ce-ți încleștau dușmănos picioarele. Și astăzi ? Astăzi, lingă Pitești, reședința autoturismului românesc „Dacia 1100“ te primește sobră, elegantă, impunătoare. In prezent, cei mai mulți o privesc de pe afară. In hala monobloc, accesul constructorilor și montorilor de la I.C.I.M.Brașov este limitat. Este îngăduită doar prezența echipelor reținute de inerentele retușări și de completările cerute în ultimul moment. In rest, oamenii beneficiarului și ai uzinei „Renault". Ocupați cu probele de casă, cu recepțiile, Secția vopsitorie și-a încheiat probele mecanice, la tapițerie au sosit cele din urmă utilaje. Înainte vreme, la ordinea zilei erau performanțele legate de turnarea celor 5 hectare de pardoseală, de executarea celor peste 100 000 de metri pătrați de vopsitorii. Pe atunci, „eroii“ șantierului erau lucrătorii din formațiile conduse de vopsitorul Ion Petre, mozaicarul Bîncă, dulgherul Niculescu, zidarul Tache, monitorul Horia Vasilescu. Numele electricienilor Ion Matei, lăcătușului Dumitru Pisău, montorului Mihai Ilie Popa erau simboluri ale hărniciei, ale totalei dăruiri. Acum... Hala deocamdată, etapa I-a), a cărei execuție impune respect profesional, freamătă de noile preocupări. Premiera este iminentă. Pînă la sfîrșitul anului se vor realiza 2 000 de autoturisme, din ansamblele și subansamblele livrate de uzinele „Renault“. Prima sută de containere cu piese a și a sosit din Franța. Primul conteiner cu piese a fost deschis... Cînd vor intra pe benzile de montaj ? Curînd, curînd. Pe șantier se simte că inaugurarea nu-i departe. Baracamentele care au găzduit vremelnic constructorii sînt „scoase“ din curtea fabricii. Anexa socială este în recepție; alimentarea cu apă — în funcțiune; stația de transformare — sub tensiune ; centrala termică — in probe tehnologice. Gata-s drumurile uzinale, și căile ferate, gata-s spațiile verzi. Constructorii — pină dăună și peste 3 000 — au tot dreptul să se bucure. Cu sprijinul tonifiant al întreprinderii, al direcției generale tutelare, al M.I.C.M., angajamentul privind scurtarea duratei de execuție a fost respectat. Sarcinile valorice de plan pe anul 1968 au fost — cum bine spunea ing. Petre Șerban, șeful șantierului — devorate in mai puțin de 6 luni, la capătul semestrului 1, la A.G. s-a înregistrat o producție suplimentară de peste 3 milioane de lei. Altfel spus, con- Adrian CIMPEANU (Continuare in pag. a 3-a) , Maistrul Petre Miclău*dă indicații zidarului, fruntaș în producție Iuliu Bătrîna privitoare la tencuirea noului local al oficiului P.T.T.R. din orașul Simeria. Termen de intrare în funcțiune 30 septembrie , executant, șantierul 33 Arad al întreprinderii de construcții G.F.R. Timișoara. Cointeresarea, pârginie a progresului Recent, experimentarea acordului în proiectare a împlinit șase luni de existență. Răgaz, dacă nu suficient pentru a trage concluzii definitive asupra noului mod de retribuire a muncii în acest sector de concepție, totuși destul de mare pentru a se contura unele efecte, a se profila detalii de aplicare în diferite institute. Pentru a le cunoaște au fost întreprinse investigații în patru institute de proiectare, s-au solicitat opiniile unor cadre situate pe diferite trepte ierarhice. Ce arată ele ? De la bun început se constată o unanimitate în aprecierea că, acordul aduce o mai echitabilă recompensare a contribuției fiecăruia, în raport cu cantitatea și calitatea muncii prestate. Datorită faptului că proiectanții știu încă înainte de începerea unei lucrări, sumele pe care le vor primi pînă la terminarea acesteia, indiferent de intervalul de timp necesar realizării, ei se simt îndemnați să-și valorifice cit mai bine potențialul personal, sînt scurtate, iar De aceea, termenele calitatea proiectelor este mai ridicată. La institutul „Proiect-București“, de pildă, planul pe primul trimestru a fost depășit cu 26 procente. De asemenea, cîștigul cadrelor din proiectare s-a diferențiat în raport cu capacitatea individuală conducînd la apariția unei selecții. După cum ne informează inginerul Pascu Cristea, șeful sectorului construcții și arhitectură de la I.P.R.O.M.E.T., această selecție s-a manifestat încă în faza incipientă a experimentării, cînd o seamă de ingineri, cadre medii tehnice și desenatori, apreciind că nu vor putea realiza cîștigurile anterioare, au părăsit institutul. Dar acțiunea de selecție exercitată de introducerea acordului este temperată la IPROMET de unii factori organizatorici In primul rînd la alcătuirea colectivelor pe specialități s-a căutat echilibrarea potențialului lor prin alegerea persoanelor ce le compun. Menținerea acestor colective în aceeași formație la elaborarea mai multor proiecte limitează diferențierea componenților în raport cu însușirile personale. In plus, există tendința ca la repartizarea sporului de acord (sumele cuvenite peste salariile încasate pe parcursul proiectării) — care se face în colectiv de către șeful de atelier, consilierul respectiv, șeful de colectiv și responsabilul grupei sindicale —să se micșoreze gradul de dispersie a cîștigurilor, apropiind extremele de medie. După opinia inginerului Pascu Cristea, noua formă de retribuire a muncii ar trebui să se reflecte și în unele modificări ale structurii organizatorice. „Atelierul, ne spunea dînsul, apare tre șeful de sector ca o verigă înși colectivul de proiectare, ce și-a pierdut sensul existenței. Șefii de colectiv, ingineri proiectanți, șefi, au suficientă pregătire și experiență pentru a conduce proiectarea într-o specialitate, iar șeful de sector împreună cu un ajutor are capacitatea de a distribui sarcinile și a urmări în T. MUSTACESCU (Continuate in pag. a 3-a) Acum, cînd dogoarea lui iulie ne înfierbintă răsuflarea, cum să ne gîndim la gerul „bobotezei“ ? Acum, cînd căutăm umbra, boarea răcoroasă, cum să ne gîndim la zăpadă și viscol ? Și totuși, iarna ne pîndește... Pe șantiere, constructorii nu-și văd capul de treburi — finisaje, montaje, probe tehnologice. Așa este. Pe măsură ce zilele devin mai scurte și zilele din calendar se împuținează, multe din investițiile aflate în execuție se „prezintă“ la solemnitatea predăriiprimirii. Toate au loc „astăzi". Dar mîine? Mîine ce vom face? O vom lua de la Dar iarna ne pîndește••• capăt. De la măsurători, de la săpături. „Mîine" înseamnă și peste 3—4 luni. Exact atunci cînd ne dau tricoale și ploile reci, și lapovița. Cînd pe șantier tractoarele și autobasculantele abia înving clisa... Unde vor lucra constructorii mîine? Zidarii, betoniștii, fierar-betoniștii, dulgherii, instalatorii? Au părăsit colile de ozalid drumurile? Clădirile noi? Cum ne vom încălzi, cum vom prepara betoanele și mortarele? Fiecare iarnă ce trece ne îndeamnă la reflecții. Gîndim la cele ce n-am făcut, și am fi putut face. Ne încearcă părerea de rău, sentimentul unei datorii uitate. Care-i îndemnul iernii ce vine? Nu-i încă timpul pierdut, ca peste lunile de vară să vedem, cu simțul prevederii ziua de mîine. Răsfoind pozițiile de plan, frunzărind documentația, stabilind stadiile fizice, necesarele de materiale, crochiurile unor proiecte de organizare posibile. Să nu facem din iarnă un dușman al constructorilor, ci un prieten! Casa de cultură de la Suceava - în fotografie - a intrat în finisaje. In desfășurarea lucrărilor constructorii întîmpină însă fel de fel de greutăți. O casă de cultură asemănătoare cu cea de la Suceava se înalță și la Baia Mare, și aici cadența de muncă lasă de dorit. Despre ambele obiective se relatează în articolele intitulate „Constructorul de unul singur..." și „Situația nu-i trandafirie!", publicate in pag. a 3-a,