Constructorul, noiembrie 1969 (Anul 21, nr. 44-48)

1969-11-01 / nr. 44

Cazeta editata de­ Ministerul Construcțiilor Industriale ți de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții Matrițerul Gheorghe Sălci, unul din muncitorii evidențiați lună de lună in Întrecerea socialistă la întreprinderea de confecții metalice-București. SIMPOZION LA TG. JIU Probleme actuale în industria cimentului O interesantă trecere în revistă a progreselor tehnice și tehnolo­gice înregistrate in ultimii ani în Industria cimentului din țara noastră a oferit-o simpozionul or­ganizat la Tîrgu-Jiu, în zilele de 30—31 octombrie, de către Institu­tul politehnic București (Catedra tehnologia silicaților și a compu­șilor oxidici) și Ministerul Indus­triei Materialelor de Construcții (Direcția generală a industriei lianților și azbocimentului). Au fost prezentate referate de către specialiști de la Institutul poli­tehnic (Intensificarea schimbului de căldură prin folosirea siste­melor gazodisperse în instalațiile de ardere a clincherului de ci­ment ; Folosirea mineralizatori­­lor pentru intensificarea procesu­lui de ardere a clincherului; Ră­cirea clincherului și tendințe ac­tuale în construcția de răcitoare , Cimenturi cu conținut ridicat de zgură), Combinatul de materiale de construcții-Tîrgu-Jiu (Date comparative privind funcționarea schimbătoarelor de căldură tip Humboldt și tip Wedag; Metode folosite în desprăfuirea cuptoare­lor și a morilor de ciment) și Fa­brica de ciment-Turda (Influența adaosurilor tensioactive și a altor adaosuri asupra aptitudinii de măcinare a cimentului). ,**ROLETAEI DU? TOATE ȚARIXE, UNIȚI-VAI Ana XXI nmmitQ 1 tmimbri* VOM R«dac­ia fi admitm­­frafia­t București 46 tir. Gradina cu cai nr. 7, sectorul 6, tele­fon 15.19.21-15.10.92 TOATE EFORTURILE­ SUBORDONATE REALIZĂRII — EXEMPLARE A PLANULUI PE 1969­­ —1. Congresul al X-lea al P.C.R. a trezit pe șantierele de con­strucții, în întreprinderile indus­triei materiale de construcții, în institutele de proiectări o puter­nică emulație în muncă. Sarci­nile economice pe care Directi­vele Congresului le-au accentuat pentru ramurile noastre, și în pri­mul rînd aceea de a mări efi­ciența investițiilor prin aplica­rea celor mai judicioase soluții în proiectare și în execuție, prin scurtarea termenelor de punere în funcțiune ,a noilor capacități și obiective­ constituie un pro­gram concret de acțiune, spre realizarea căruia sunt orientate inițiativele, măsurile tehnico-or­­ganizatorice, eforturile depuse de oamenii muncii participanți la întrecerea socialistă. Bilanțul încheiat la finele ce­lui de-al treilea trimestru al a­­nului consemnează numeroase succese în care își găsesc expre­sia atașamentul lucrătorilor din construcții și din industria ma­terialelor de construcții față de înțeleaptă politică a partidului și statului nostru, orientată spre dezvoltarea rapidă și multilate­rală a patriei socialiste, ca maturitatea tehnică și organiza­și torică la care au ajuns colec­tivele a tot mai numeroase în­treprinderi, folosirea eficientă a resurselor materiale ce le-au fost puse la dispoziție pentru reali­zarea unei producții în continuă creștere, la parametri economici superiori. Astfel, trusturile și întreprinde­rile de execuție aflate în prezent în subordinea Ministerului strucțiilor Industriale cu pus Con­în funcțiune, în cele 9 luni, un nu­măr de 234 capacități de pro­ducție și obiective principale, cu 10 mai mult decît era prevăzut în plan. Printre capacitățile care au intrat mai devreme în circui­tul economic se numără dezvol­tarea instalației de fire textile și rețele cord din reten de la Să­­vinești, instalația pentru separa­rea paraxilenului de la Rafină­ria Brazi, mărirea capacitații de producție de celuloză la Zăr­­nești, de carton ondulat la Ghimbav, de mucava la Vama, secția de aparate de joasă ten­siune de la „Electroaparataj"­­București, noua secție de televi­zoare de la „Electronica”, fabri­ca de bere din Pitești, dezvolta­rea I.R.U.M.-Sibiu ș.a., care a­­veau termene in trimestrul IV 1970. Realizările valorice însuma­te ale acestor unități în perioada 1 ianuarie — 30 septembrie re­prezintă 74,8% din planul anual (78,4% la fostul M.C.I.C.R.), ceea ce ilustrează rezultatele efortu­rilor depuse pentru recuperarea rămînerilor in urmă din primele luni, pentru ritmicizarea produc­ției pe șantiere. Organizațiile de construcții locale au dat în fo­losință un număr de apartamente aproape egal cu cel realizat în întregul an precedent, precum și numeroase clădiri social-cul­­turale. Planul producției globa­le industriale a fostului M.I.C. a fost realizat în proporție de 100,8%, depășiri substanțiale ob­­ținîndu-se la produse cum sunt materialele izolatoare din împîs­­lituri din fibre de sticlă, pînză bitumată, geamuri, plăci din fa­ianță și din gresie, articole sa­nitare, tuburi din beton precom­­primat ș.a. In contextul acestor rezultate globale, se remarcă aportul deo­sebit al unor întreprinderi ale căror colective, mobilizînd cu iscusință rezervele interne pen­tru a da viață angajamentelor luate în întrecerea socialistă, s-au situat pe locuri fruntașe. Astfel, în sectorul de con­strucții chimice al M.C.I. in­­tîietatea o deține I.S.C.M.­Craio­­va și I.C.AA.-Cluj, care, pe lînga depășirea considerabila a planu­lui producției globale pe 9 luni (18,2%, respectiv 17%), înregis­trează și o productivitate muncii superioară (cu 4,S%, res­­­pectiv 3,5%) celei prevăzute, ca și economii suplimentare la pre­țul de cost. La acest ultim in­dicator, o situație deosebit de bună prezintă întreprinderea de instalații­ București : 10,5 milioane de lei — paralel cu îndeplinirea în bune condiții a sarcinilor la producție și productivitate, întreprinderea nr. 3 de izo­­lații-București se distinge, printre unitățile de construcții indus­triale provenite de la fostul M.I.C., prin realizarea în pro­porție de 102,3% a planului pe (Continuare în pag. a 3-a) Întrecerea socialistă după 3 trimestre Prin­­ sfârșitul anului, 520 apartamente zilnic — Este bine să precizăm de la bun început — a menționat îna­inte de toate interlocutorul nostru — că în ceea ce privește progra­mul de investiții, consiliile popu­lare județene, ca titulari de plan, au deplină libertate de acțiune. Di­recției de construcții din C.S.E.A.S. îi revin sarcini de coordonare și îndrumare, deosebit de importante dacă ținem seamă că multe județe nu dispun de o experiență prea bogată în plani­ficare, organiza­rea și desfășura­rea lucrărilor de construcții. Pre­tutindeni se re­marcă însă o lă­udabilă dorință de a depăși inconvenientele, greu­tățile, în vederea îndeplinirii obi­ectivelor înscrise în plan. — Apreciați că realizările din primele 9 luni ale anului sunt pe măsura posibilităților ? — In general vorbind, da. Exe­cutarea a 72,1 procente din planul valoric pe 1969 reprezintă un suc­ces.. Trebuie avut în vedere faptul că în prima jumătate a anului or­ganizațiile de construcții locale au pus accentul cu precădere pe obiec­tivele industriale pentru a le da cît mai grabnic în circuitul econo­mic, că au apărut o serie de șan­tiere de locuințe în noile reședințe de județ, pe alocuri lipsite de o bază de producție adecvată, că anul acesta au pornit la drum o seamă de întreprinderi noi, aflate în curs de consolidare organizato­rică. Activitatea constructorilor de locuințe a fost, în unele cazuri, frî­­nată de predarea cu întîrziere a documentației și a amplasamente­lor, de lipsa temporară a cărămi­zilor, fîșiilor cu goluri,, a materia­lelor de instalații. — In contextul acestor greutăți, mai mult sau mai puțin obiective și generale, de bună seamă că unită­țile de execuție mai vechi, cu o experiență și o dotare materială tehnice­­mai consistente s-au descurcat mai ușor. — Evident. Dacă o parte din uni­tățile recent înființate, cum sunt cele ale consiliilor populare jude­ Aurel ZELINSCHI ((Sontinuare in pag. a S-<4 INTERVIUL NOSTRU cu ing. Gh. GUȚU directorul Direcției de construcții din Comitetul de Stat pentru Eco­nomia și Administrația Locală începe o nouă zonă de lucru pe șantierul conductei de aducțiune a apei din viitorul lac de acumulare Paltinu (de pe rîul Doftana) la Ploiești. 52 de ani de la Marea Revoluție mmmmmnnmmi...\u\mmmwmmMBmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm Socialistă din Octombrie Aspectul social al locuinței în creația arhitecților sovietici In ultimii zece ani (1959—1968), In U.R.S.S. s-au construit locuințe cu o suprafață totală de un miliard de­ metri pă­trați. In această perioa­dă, peste 112 milioane de cetățeni s-au mutat în apartamente noi, confortabile, ori și-au îmbunătățit condițiile de locuit. Numeroase școli, magazine, cine­matografe, restaurante, unități de deservire au completat noile ansam­bluri. Dezvoltarea rapidă a construcției de locuințe­ și dotări social-culturale a pus în fața arhitec­ților o serie de proble­me dificile. In primul rînd, trebuia să se asi­gure un cost cet mai redus al clădirilor și metode rapide pentru realizarea lor. Iar ace­asta, la rîndul său, a impus elaborarea de proiecte tip, folosirea de elemente de con­strucție tipizate, pro­duse in fabrici. In al doilea rînd, era necesar La 19—25 octombrie au avut loc, la Buenos Aires, lucrările celui de-al X-lea Congres al Uniunii internaționale a ar­hitecților. Alături de alte lucrări pre­zentate, un interes deosebit au trezit rapoartele arhitecților sovietici, care ilustrează atenția ce se acordă în U.R.S.S. problemei ce a constituit tema Congresului : „Arhitectura ca factor so­cial. Aspecte sociale ale locuinței.“ In legătură cu creațiile recente ale arhitecturii sovietice și cu tendințele pe care ele le ilustrează, corespondentul agenției de presă „Novosti“, Indii KITOV ne informează­­ să se găsească sisteme optime de amplasare a­­ clădirilor de locuit și a complexelor social-cul­turale care le însoțesc. In al treilea rînd, se cerea să se prevadă le­gături de transport a­­decvate între noile an­sambluri de locuințe și centru, între acestea și întreprinderile indus­triale și, in același timp, zonele de locuit să fie ferite de emanațiile no­cive ale industriei, să fie înglobate la maxi­mum în natură. In sfîr­­șit, în al patrulea rînd, se cerea să se asigure personalitatea, diversi­tatea noilor construcții, înscrierea lor în peisa­jul urban constituit in decursul istoriei, carac­terul armonios al com­poziției spațiale, un nivel estetic ridicat al acesteia, ca un mijloc de a face viața locuito­rilor mai plăcută. In pag. a 2-a) (Conti­nuare MOSCOVA — bulevardul Kalinin. In primul plan, clădirea Consiliului de Ajutor Economic ReciprocX La Codlea, un colectiv de constructori de la Trustul nr. 5 — Brașov, condus de ing. Dietmar Czoppelt, execută un nou tip de sere. Destinate unei producții flori­­cole care necesită aer mult, ele sunt mai înalte decît serele obișnuite și au deschide­rea t­aveii de 6,40 m. La numai 4 luni de la începerea lucrărilor de bază, execuția primei etape, de 1a ha, se află într-un stadiu avansat ; punerea ei în funcțiune la sfîrșitul anului este condiționată în principal de asigurarea căldurii de la noua cen­trală termică a uzinei „Colorom“. A început nivelarea terenului și pentru cele 10 ha de sere din etapa a doua. i­fiu­lui trimestru, pierderi la materiale de 13 milioane lei # Pe rampa de descărcare, gospodar este... haosul • „Antreprenori“ de lucrări particulare, pe cheltuiala șantierului Atitudinea șefului de șantier: „C1 MI-AM FĂCUT DATORIA...“ La șantierul Fetești al I.C.M. nr. 8, într-un climat de lucru nesănătos, alimentat de lipsa de control, au înflorit In trimestrul III 1966 s-a înfiin­țat la Fetești șantierul 804, al I.C.M. nr. 8 — București, cu sar­cina de a construi i o fabrică de nutrețuri concentrate, un complex de îngrășare în regim industrial a porcilor, o fabrică de conserve, o stație de uscat și calibrat porumb. Conducerea lucrărilor a fost încre­dințată inginerului Ilie Păișan, care și acum, după ce a încărcat șantie­rul cu uriașe pagube materiale, susține gratuit că are „conștiința datoriei împlinite...“ Ce fel de conștiință ? „Aproape în fiecare zi — ne-a informat secretarul organizației de bază P.C.R., Gheorghe Mihai — șeful șantierului sosea din Bucu­ ca mucegaiul neglijența, dez­interesul față de avutul obștesc și, ca un corolar de așteptat, furtul. reșit la ora 8 și pleca îndărăt la ora 17, deși programul de lucru era de 10 ore. Deseori, lăsa rezolvarea problemelor stringente pe a doua zi, luînd orice mașină întîlnea în cale pentru a nu pierde cumva trenul... O dată precedentul creat de însuși conducătorul șantierului, s-au contaminat și alții , contabi­­lul-șef, șeful serviciului aprovizio­nării și alți funcționari și-au „aran­jat“ și ei astfel treburile, ca cel puțin 3—4 zile pe săptămînă să plece la București". E lesne de ghicit ce climat de lucru s-a putut forma pe acest șan­tier, cînd deseori cadrele de con­ducere erau mai mult musafiri la loturile unde se hotăra mersul pro­ducției. Lucrările se desfășurau la voia întâmplării, cu mari deficien­țe de calitate, neînscriindu-se în gra­ficele de execuție , iar în ce pri­vește gospodărirea materialelor, practic ea n-a fost supravegheată de nimeni. Așa se explică cum de-au putut fierar-betoniștii Iancu Oană și Va­­ M. NEGREANU (Continuare în pag. a 3-a) In zona de nord a municipiului Pitești, pe o colină pitorească, fe­rită de curenți și de freamătul co­tidian al străzii, au început lucră­rile de construcție a unui spital cu peste 500 de paturi, cu confort de categoria A. Proiectul clădirii (P+3) este semnat de D.S.A.P.C.­Argeș, iar execuția a fost încredințată Trus­tului de construcții locale. Noul obiectiv spitalicesc va fi gata la sfirșitul anului 197Î. (Grigore VA­­RABIESCUj corespondent) Constructorii și montorii din ca­drul șantierului Frasin al T.C.M.M. au început, la Tarnița, rodajul tehnologic la linia a V-a a instalației de măcinare, flo­­tare, filtrare a mi­nereurilor cuprifere — cu un avans de 70 de zile. (loan ILOR FA, cores­pondent) Recent a fost montată, pe șan­tierul hotelului „Intercontinental“ București, o macara autoridicătoa­­re Richter, cu ajutorul căreia vor putea executa lucrările la eta­je­rele superioare ale celei mai înalte clădiri din Capitală. • La întreprin­derea de materiale de construcții-Bîr­cea (jud. Hunedoa­ra), Trustul nr. 5 a pus­­ în funcțiu­ne parțial ame­najarea unei linii tehnologice pentru producția de blocuri tip Weill­er, înlocui­toare de cărămidă. Lucrările in curs de terminare vor asigura integrală capacitatea prevăzută, de 8 căți in milioane bu­echivalent cărămizi normale anual. Soluții moderne in proiecte că în prezent, o bună parte din documentația necesară celor circa 4.000 de apartamente ce se vor rea­liza în anul 1970 este predată, ur­­mînd ca ultimele proiecte să fie expediate șantierelor pină la 31 decembrie. In ceea ce privește soluțiile con­structive , ne-a relatat arh. Nico­­lae Teodorescu, director tehnic ad­junct al D.S.A.P.C. — se remarcă o mai mare diversificare. Structuri monolite au fost adoptate doar la cîteva blocuri mai izolate ; ponde­rea principală o dețin clădirile cu zidărie portantă și fîșii cu goluri (se folosesc și planșee alcătuite din două panouri pe cameră). Se re­marcă apoi, în premieră la locuin­țele din Bărăgan, prezența cofraje­­lor glisante, solicitate inițial în ju­dețele Teleorman și Ialomița de Ministerul Construcțiilor Industria­le pentru lucrările de la Slobozia și Turnu Măgurele , de la D.S.A.P.C. Ploiești va fi preluată documenta­ția pentru folosirea cofrajelor gli­sante și la blocuri cu confort re­dus. Interesul pentru industrializarea construcțiilor de locuințe a început să crească și la întreprinderile de execuție locale.. In cursul anului viitor, la Giurgiu și Alexandria vor fi puse în funcțiune două poli­goane de prefabricate, executate pe baza proiectelor elaborate de D.S.A.P.C. Așadar, 1970 va marca și începutul folosirii panourilor mari prefabricate în județele Ilfov și Teleorman. Mai sunt situații cînd se introduc lucrări în plan de la o zi la alta, cînd se cer soluționări pompieristi­ce. Asemenea cazuri se înregistrea­ză însă din ce în ce mai rar. La D.S.A.P.C.-București, care deser­vește județele Ilfov, Ialomița Teleorman,­ s-au creat condiții pen­­i­tru menținerea unui decalaj între proiectare și execuție. Așa se face INFORMAȚIE Joi a părăsit Capitala,­­îndreptîn­­du-se spre patrie, delegația Comi­tetului Federal Cehoslovac al sin­dicatelor din construcții, condusă de Tomas Tomas, vicepreședinte al Federației cehe a sindicatelor din construcții, care, între 21—30 oc­tombrie a.c., a făcut o vizită în țara noastră la invitația Comitetului Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de con­strucții. In cursul șederii în România, de­legația a vizitat șantierul Teatrului Național din București, Trustul de construcții din Constanța, între­prinderea de prefabricate din Bra­șov. De asemenea, oaspeții au pur­tat discuții cu activul sindical și conducerile întreprinderilor vizitate și la Biroul executiv al Comitetu­lui Uniunii Sindicatelor din con­strucții și industria materialelor de construcții. Regula Mă plimb pe stradă cu Anama­­ria și discutăm.­­— Citi cons­tructori au lucrat la blocul acesta? mă iscodește feti­ța in fața unei clădiri noi. >— Două sute, îi răspund eu așa, intr-o doară. — Și-n cu­ timp l-au terminat ? insistă ea. — în două luni de zile, îi zic. Tace cîteva cli­pe, apoi conchi­de. — Daca ar fi lucrat patru sute, l-ar fi isprăvit în­­tr-o lună. — Dar opt su­te ? o încerc eu. — în 15 zile... Exerciții mintale simple, nevinova­te. La un trust de construcții sînt martor la o con­versație, încerc să redau un frag­ment cît mai fidel posibil. — In fond, de ce nu s-ar putea? !— Simplu , fi­indcă în loc de un an, pentru e­­xecuția propriu­­zisă n-au mai ră­mas decît 6 luni. — Mort! Dub­lați numărul oa­menilor, al ma­caralelor, al au­tobasculantelor, și-o să vezi dum­neata că se poa­te — Dar... — E sarcină, to­varășe, că Cel care ru bi­ne putincios din umeri, răs­punde de realiza­rea a vreo 20 de obiective. Celălalt de 3 simple — de unul singur. Unul­­ nu găsește soluția ieșirii din impas, fiindcă este de meserie, celălalt rezolvă, totul simplu și in­genios, fiindcă n-o cunoaște de loc. Aceasta nu-l îm­piedică să cuge­te. Are și planul desfășurării lucră­rilor gata pregă­tit : astăzi se zi­dește, mîine se tencuiește, iar poi­­mîine se zugră­vește. Tehnica, prin definiție, are legi și principii. Absurdul nu are limite. ■1— Dacă 500 de oameni execută o uzină într-un an, 1 000 o pot pune în funcțiune în 6 luni, iar 2 000 în 3 luni... Mă plimb pe stradă cu fetița și discutăm despre regula de trei simple. A deprin­s-o, Anamaria are 9 ani. Emil STERESCU

Next