Constructorul, noiembrie 1969 (Anul 21, nr. 44-48)

1969-11-08 / nr. 45

Șantierul Teatrului Național din București. Maistrul Ion Trușcă și dulgherul șef de echipă Ilie Lăceanu, de la I.C.M. nr. 2, trasează axele de simetrie ale fermelor metalice pentru acoperișul scenei Foto : Eugen SECHELY D­irecția lucrărilor capitale din Ministerul Industriei Materialelor de Construcții. In camera cu nr. 95 de la etajul 6 s-a eliberat un birou. Inginerul Ion Ilieș, din serviciul 1 coordonare montate­­instalații, face ordine prin dosa­rele pe care le va preda altui salariat. A optat irevocabil pen­tru Aleșd... Intr-un fel, este surprins că simpla schimbare a locului de muncă poate constitui subiect de... reportaj. Nu e de loc ușor să pleci dintr-o localitate în alta, să schimbi colectivul, dar bucuria de a te ști folositor și prezent acolo unde te reclamă interesele economice ale țări compensează măruntele neajunsuri de moment. — De ce la Aleșd, și nu în altă parte ? — Fiindcă aici va ființa un mare combinat de materiale de construcții, care are mare nevoie de cadre, apoi, pentru că sunt transilvănean. — Cum ați ajuns în minister . — Adus din fabrică, pe itinera­rul „Armătura“-Cluj, F.A.N.E.M.­­București. Nu m-am acomodat însă cu noul loc de muncă, mai cu seamă că aici unele treburi nu necesită pregătire ingine­ ' .. .J­... Z Ing. Ilieș a optat pentru Aleșd­. J­a­him rească. De aceea, transferul meu la Aleșd corespunde unei dorințe mai vechi. — Ce știți despre noul colectiv din care veți face parte ? T— Puține, foarte puține, fiindcă acesta este în curs de formare. Deocamdată, la Aleșd lucrează constructorii. Spre sfîrșitul tri­mestrului 11 vor sosi primele uti­laje tehnologice, iar în trimestrul I 1971 vor începe să producă primele capacități. — Și, pînă atunci, cu ce se va ocupa inginerul Ion Ilieș, spe­cialist în tehnologia construcții­­lor de mașini ? — Va urmări la furnizori exe­cuția corectă a utilajelor, va pune umărul la montarea lor, apoi... Colegii de pînă mai ieri se simt parcă obligați să facă din cinci în cînd glume, spre a-i menține buna dispoziție. Inutil, Inginerul Octavian Bîncă, arge­­șean de baștină, pleacă la Cimpu­­lung fără regrete. — Vă cunoașteți noul loc de muncă ? — Atît cît se poate cunoaște la ora aceasta, cind proiectele combinatului de materiale de construcții n-au fost încă ter­minate. Cunosc însă amplasa­mentul, Cîmpulungul și... cîmpu­­lungenii, printre care am mulți prieteni. — Atunci, poate ați și aflat că localnicii sunt oarecum neliniștiți că praful de la liniile de ciment ar putea să vioieze microclimatul orașului. — Nu este cazul. Distanța din­tre combinat și oraș este destul de mare, apoi coșurile sunt pre­văzute cu niște electrofiltre cu performanțe superioare celor fo­losite pînă acum în industria cimentului... — ...Și cu siguranță că ing. Octavian Bîncă, inginer-șef ad­junct cu probleme mecano-ener­­getice la noul combinat, va ve­ghea ca acestea să funcționeze permanent, cu randament maxim. Adrian CIMPEANU Gazeta I editata­­ de Ministerul Construcțiilor Industriale ți de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții 1000 vagoane de ciment peste plan De la Fabrica de ciment­ Turda, șeful serviciului plan, Ioan BARNA, ne vestește că planul pe zece luni a fost depășit cu 2960 mii de lei la producția glo­bală, 3069 mii de lei la produc­­ția-marfă vîndută și încasată, 2070 mii de lei la beneficii. Prin realizarea unor cantități supli­mentare de 10 200 tone de ciment și 2680 tone de var, au fost în­deplinite angajamentele anuale luate în întrecerea socialistă de vrednicul colectiv de cimentiști. Industria materialelor de construcții,­­ după zece luni încheind luna octombrie cu o de­pășire­­ a planului de 3,4%, între­prinderile Ministerului Industriei Materialelor de Construcții con­semnează, pe primele zece luni ale anului, o realizare a producției glo­bale planificate în proporție de 100,9%. Pînă la 31 octombrie, unitățile industriale producătoare d­e mate­riale de construcții au livrat șan­tierelor, peste plan, 3.844 mii m.p. de materiale hidroizolatoare, 917 mii m.p. geam tras, 216 mii m.p. de geam laminat, 304 t articole sani­tare din porțean și faianță. De asemenea, s-au înregistrat depășiri la materiale de zidărie, la prefa­bricate din beton armat. In schimb, sunt de semnalat și unele nereali­­zări. La ciment, volumul lor se ri­dică la 9,2 mii tone, la plăci din azbociment la 73 mii m.p., iar la tuburi din azbociment la 26,9 km (în echivalent tuburi cu diametrul de 200 mm). Aceste neînd­epliniri ale planului la unele produse vor trebui recu­perate în cele două luni care au mai rămas pînă la încheierea anu­lui, ceea ce implică eforturi spo­rite din partea colectivelor aflate în urmă. Un impuls însemnat tre­buie să aducă în această privință aplicarea propunerilor făcute cu prilejul adunărilor generale ale salariaților, ca și sprijinul direct și operativ al direcțiilor generale din M.I.M.C., al centralelor indus­triale. Bilanțul pe zece luni, în general pozitiv, este întregit și de depășirea cu 4,8 procente a sarcinilor de export. în acest domeniu, din pla­nul anual s-au realizat 89,8%. In noiembrie-decembrie au rămas de realizat, din planul anual al producției globale a M.I.M.C., 16,8%. După un proiect I.S.C.A.S adaptat de D.S.A.P.C.-Bacău, șantierul nr. 2 al întreprinderii de construcții-montaj a județului Neamț a executat la Roman o policlinică — 3 corpuri de căldire P-1-2, amplasate in formă de NI. Comisia de recepție a acordat constructorilor calificativul „foarte bine“.. (Elena DANILA, corespondentă) PROLETA­RI PIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ||lunt y noiembrie Redacția si adminis­trația I București 46 str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, tele­fon 15.19.21—15.10.92 A vancronică de iarna Raid pe cîteva șantiere din Moldova Ii termometre, mercurul își face cursele la cote inferioa­re, soarele nu mai are pute­re. Dimineața și seara ne suge gindul la pufoaică și la mânuși. Lapovița și ninsoa­rea sunt tot mai aproa­pe, gata-gata să se lase peste șantiere. S-au pregătit cons­tructorii să înfrunte iarna ? Gata-s fronturile de lucru ? Gata-i amenajările la stațiile de betoane și mortare, la grupurile sociale ? „LOCATARII" CEI MAI VECHI ai platformei industriale de la Să­vinești sunt... constructorii din ca­drul I.S.C.M.-municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, montorii și instala­torii de la I.M.B. și, respectiv, I.I.B. Au petrecut aici multe ierni, muncind cu spor. Statornicu­l gos­podărește, cu o bază de producție pusă la punct, nu-și fac cine știe ce probleme. „Se va lucra bine și la iarnă — ne asigură ing. Ion Pris­­taru, inginer-șef adjunct al șan­tierului antreprenorului general. Cum 1970 «vine» cu cîteva sarcini noi, de mare răspundere, căutăm să menținem intacte efectivele, în­tr-o activitate continuă. Posibilități avem­, sau mai bine zis am putea avea. Secția melana III, din ca­drul Uzinei de fibre sintetice, este complet închisă, cu utilajele mon­tate, urmînd ca peste o săptămină­­două să fie pusă in funcțiune. Deci, nu mai intră la socoteală. Sunt și alte obiective in stare să absoarbă o bună parte din forța de muncă. Dar, din păcate, stadiile lor fizice au nevoie încă de serioase... amen­damente. pentru secția acid adipic, de pildă, documentația a sosit doar de cîteva săptămîni, adică tocmai în perioada cea mai puțin prielnică. Pînă la primele intemperii ale ier­nii n-o să se poată face cine știe ce. Oricum, se depun eforturi ca după isprăvirea­­­­undațiilor să se poată trece la turnări de betoane, montări de prefabricate și, even­tual, la zidării. Toate, cu măsurile de precauție pe care le reclamă anotimpul friguros“. A stîrnit surprindere și nemul­țumire printre constructori faptul că hala principală de fabricație a fost concepută cu structură mono­lită. Considerăm că bine a proce­dat șantierul solicitînd proiectan­tului (IPROSIN) ca, în interesul bunului mers al investiției, să re­vizuiască soluția inițială, spre a se putea utiliza elemente prefabricate. Și la fabrica de îngrășăminte azo­­toase nr. 4, cu valoare de plan în 1969, ar putea fi atacate lucrările. Nu sunt însă pregătite formele. Be­neficiarul se străduiește să obțină unele aprobări derogatorii, iar con­structorul... trage nădejde. DINTRE OBIECTIVELE din afara Săvineștilor, singurul care nu cre­ează griji deosebite este laminorul Aurel ZELINSCHI (Continuare în pag. a 3-a) . Montorii si finisorii se retrag la interioare . Vine iarna, sosesc și proiectele • Pentru pregătirile de iarnă au fost mobilizați un mai­stru si... doi m­uncitori j Hala principală a fabricii de vane din Bacău este de pe acum aproape complet închisă Probe tehnologice la noul poligon CONDUCEREA­­ APROAPE DE PRODUCȚIE CENTRALELE DE CONSTRUCȚII, la Început de drum In ultimele două luni au fost constituite, în ramura de construcții-montaj, primele organisme cu statut de centrali. Ele cuprind sectoarele de execuție din subordinea ministere­lor energiei electrice, petrolului, industriei metalurgice, in­dustriei construcțiilor de mașini, industriei lemnului, trans­porturilor, agriculturii și silviculturii, precum și sectorul de mecanizare-transport al Ministerului Construcțiilor Industria­le, astfel la realizarea uneia din măsurile importante stabilite de Conferința Națională a P.C.R. și de Congresul al X-lea al partidului în domeniul îmbunătățirii conducerii economiei naționale, prin apropierea acesteia de producție, ca o condiție esențială pentru mărirea eficienței economice a activității. L­una trecută, la Constanța a fost dat în exploatare, in cadrul lu­crărilor de extindere a portului, primul cheu (danele 64—65) la în prezent. Intră 4—5 vase pe zi , care, se pregătește începerea execuției etapei a II-a, care va mări portul cu un nou cheu de circa 3 km. La începutul anu­lui viitor va fi dat în circulație primul fir al viitoarei autostrăzi București — Pitești. Pe șantierul podului peste Du­năre de la Giurgeni — Vadul Oii s-a trecut la premontarea la sol, din grinzi în spațiu și plăci ortotrope, a primului bloc de tablier metalic, insumind o lungime de 218 m (cu consolele) și o greutate de 1 700 tone. Se apropie de sfîrșit construcția viaductului Cătușa, modernă legătură rutieră intre Galați și platforma combinatului orașul turgic , reprezentînd, prin cele 4 side­fire de circulație, un pod dublu de un ki­lometru lungime, lucrarea constituie o valoroasă performanță a constructorilor m­oștri, care au montat tronsoanele (a­­vînd greutatea maximă de 46 t fiecare) într-un ritm foarte bun — pînă la pereche într-o zi și jumătate. ..folosind, o per­­­u lansarea în consolă a prefabri­catelor pe deschiderile de 75 m, d­oare realizate în țară. La sfîrșitul cării­a­­cestui an se va încheia execuția aero­portului internațional Otopeni. Aceste cîteva date, cu care a punctat începutul convorbirii noastre ing. Ște­fan Dumitrescu, director tehnic în Trus­tul de construcții drumuri, poduri, por­turi și aeroporturi din București al Ministerului Transporturilor, sunt me­nite să evidențieze maturitatea tehnică la care au ajuns colectivele celor 10 în­treprinderi de execuție și de producție industrială reunite, de la 15 septembrie, în noua formă organizatorică. — Experiența de o lună și jumătate — ne spune­a mg. Dumitrescu ne-a per­mis să intuim și să începem să va­lorificăm specificul și avantajele noii forme de organizare. Vreau să men­ționez că și înainte, cind funcționa ca direcție generală in fostul M.T.A.N.A., noi aveam o legătură strînsă cu pro­ducția, astfel că în domeniul acordării și îndrumării unităților n-au interve­nit, deocamdată, schimbări substanția­le. A apărut însă, ca element nou de mare importanță, responsabilitatea di­rectă a t­ustului pe linie financiară, ceea ce ne face să ne concentrăm atenția pe făgașul problemelor economice. In ge­neral, am căutat să intrăm fără ta­tonări în noul dispozitiv, astfel ca să nu provocăm întreprinderilor stînjeniri in producție. Anul viitor, trustul nos­tru urmează să realizeze, cu circa 30 000 de salariați și cu o productivitate spo­rită, un plan de construcții-montaj de circa 1,3 miliarde de lei, în structura căruia intră aproape 400 km de dru­muri modernizate, un număr important de poduri și pasaje denivelate, precum și alte lucrări. Distribuirea lor terito­rială va area, la unele unități, vîrfuri in comparație cu sarcinile din acest an. Beneficiind de atribuțiile și competen­țele unei centrale de construcții, vom căuta să rezolvăm dezechilibrele nu pri tțorgioUl. La rețeaua de intre­prinderi, ci mai cu seamă pe calea redistribuirii operative a mijloacelor me­canice, precum și a unor efective. Do­tarea cu mijloace moderne de lucru (stații de mare capacitate pentru pre­pararea mixturilor asfaltice, repartizoa­­re-finisoare de beton și asfalt, utilaje pentru încărcări-descărcări de agregate), capabile să economisească manoperă și să mărească viteza de lucru, constituie pentru noi o preocupare principală. P­pare la prima vedere, și s-ar pu­tea să rămână valabilă și la o a­­naliză mai aprofundată, o ciudățe­nie. Creat în cadrul măsurilor pentru raționalizarea aparatului administrativ, trustul de construcții drumuri etc. func­ționează cu o schemă (încă necomple­tată) de 140 de salariați, față de 75, cu­i număra fosta direcție generală. O ex­plicație o pot furniza noile funcții, care au cerut crearea de noi compartimente. Totuși... ! Și încă ceva. De pildă, la Trustul de construcții căi ferate, al a­­celuiași minister, au apărut — pe lângă directorul general — o sumă de direc­tori cu atribuții tehnice sau economice, plus consilieri. Unii din ei, ca și alți specialiști, au fost aduși din unități. Nu e oare o tentativă de a urca împo­triva­ curentului ? — Nu este — e de părere ing. Con­stantin Gancea, directorul general al D. CONSTANTINESCU (Continuare la pag. a I-a) „Sînteți la curent cu evenimentele din țară și din lume?" CA SA POATĂ RĂSPUNDE AFIRMATIV, CONSTRUCTORII DE LA I.C.M. nr. 4-IAȘI AU NEVOIE ȘI DE SPRIJINUL SINDICATULUI. Stăm de vorbă cu secretarul co­mitetului sindical de secție, ing. Gh. Purice, de la șantierul 402 al I.C.M. nr. 4—Iași, despre metodele și mij­loacele de educare politică a mun­citorilor constructori. Convorbirea devine din ce în ce mai interesantă, pe măsură­ ce secretarul expune e­­fectul informării politice cotidiene la locul de muncă a „ Aproape in fiecare zi, alegînd din «recinteia» un articol care mi se pare mai interesant, fie că e vorba de probleme de construcții, fie de evenimente politice interne sau ex­terne, organizez citirea lui, in pauză, pe grupuri de muncitori. Cind ziarul cuprinde materiale deosebitei docu­mente de partid, il afișăm la un loc M. NEGREANU (continuare în pag. a 4-a) Pregătit pentru primirea locata­rilor (unitățile comerciale de la parter au și inceput să funcționeze), acest bloc din apropierea gării de călători a municipiului Brașov se distinge printr-o plastică arhitectu­rală deosebită, datorită formei ori­ginale a balcoanelor, stîlpilor de fațadă și coloritului tencuielilor ex­­terioare^ U Anul XX^' •? Un modern poligon de prefabricate la „Granitul“ De curund, a intrat in funcțiu­ne, la întreprinderea de prefabri­cate „Granituri din Capitală, un poligon pentru panouri mari care va produce, intr-un an, 9 600 mc de elemente din beton armat. In prezent, pe cele două linii tehnologice ale sale, se toar­nă prefabricate pentru planșee, fațade, pereți transversali, scări etc., necesare construirii de blocuri cu garsoniere (capacitate anuală: 1400 de apartamente cu o ca­meră). Tot pentru aceste clădiri s-a amenajat, intr-o construcție existentă, o baterie (2­000 mc/an) pentru turnarea pereților despăr­țitori. Dotat cu 21 de mese basculant­­e, încălzite cu aburi și prevăzute cu acționare hidraulică a forme­lor laterale, cu pod rulant care preia de pe mese prefabricatele întărite și le transportă in depo­zit, poligonul va contribui la creș­terea gradului de industrializare a lucrărilor pe șantierele bucu­­reștene. El va putea realiza, de asemenea, și alte tipuri de prefa­bricate, iar gradul avansat de fi­nisare a acestora (premontarea timplăriei, suprafața obiscuită), re­duce manopera pe șantier. De la șeful serviciului plan al Întreprinderii, Ovidiu Bazilescu, aflăm că poligonul a început să producă cu 10 zile mai devreme decit fusese planificat, interval în care s-au realizat panouri însu­­mind 154 mc. Au inceput lucrări­le pentru construirea celei de-a treia linii tehnologice, pe care se vor turna panouri pentru locuințe cu gradul I de confort. Capacitatea sa va fi de 250—300 de apartamen­te pe an, primele panouri produ­se pe această linie urmînd sosească pe șantiere in trimes­s­­trul I al anului viitor. Rodajul încă o premieră industrială la Pitești. A intrat în funcțiune rafinăria — una din cele mai mari din Europa, judecind du­pă capacitatea de prelucrare, de 3 mi­lioane tone de țiței pe an. Rafinăria — un mi­liard și jumătate de lei investiții­­— și ma­rele combinat petro­chimic legat tehno­logic de ea au apă­rut, în cîțiva ani, pe un cîmp gol. Faptul e curent, multiplicat în atîtea cazuri in­cit­­ i-au dispărut semnificațiile poeti­ce. Dar nu la el vreau să mă refer, ci la un fenomen im­plicat profund în a­­ceastă mare cons­trucție. Pentru investițiile de pe platforma pe­trochimică a Pitești­lor s-a creat o în­treprindere specială de execuție. Fără nici un nucleu pre­existent (mă refer nu la baza tehnico-ma­­terială, ci la aceea de cadre). Scheletul ei a început să se contureze o dată cu scheletul clădirilor. Și n-a fost de foc ușor pînă s-a ajuns la un efectiv de mii de oa­meni, care realize­a­ză anual o produc­ție de sute de mili­oane. Acum, cînd grosul lucrărilor s-a încheiat, acest po­tențial cere sarcini noi, pe măsura sa, ca să nu se destra­me. Procesul dezvoltă­rii unei unități de construcții este ra­dical altul decit cel al unei întreprinderi industriale. Oameni cu simțul meseriei au intuit de mult acest lucru și au susținut întotdeauna să păs­trăm pe cît cu putin­ță, să apărăm nucle­ele create cu atîtea dificultăți. Să facem și din asta un crite­riu în dimensionarea, în distribuirea terito­rială și pe execu­tanți a planului de investiții. Să nu ru­pem firul. La nivelul construc­­țiilor locale, proble­ma e pe cale de a căpăta o rezolvare stabilă. Ultimele ju­dețe se racordează în prezent la rețeaua de unități de execu­ție. Un cadru orga­nizatoric favorabil se conturează acum și pentru partea cea mai însemnată a sec­torului de construcții industriale, în care, treptat, se vor ate­nua paralelismele generatoare de fluc­tuații și reorgani­zări. Dar numai atît nu-i suficient. Se știe, de pildă, cum s-a „rupt“ cîndva șan­tierul de la Săvinești prin decalarea în timp a celor două e­­tape de construcție a uzinei, ce proble­me a dat refacerea potențialului. Putem oare neglija acest parametru esențial pentru funcționarea la capacitatea maxi­mă a unui colectiv — continuitatea ? E, cum spuneam, o temă de abordat cu prilejul planificării in­vestițiilor. De ce pre­feră șantierele să angajeze nu munci­tori izolați, ci echipe întregi ? Pentru că echipele au deja ro­dajul făcut și pot, din prima zi, să in­tre la lucru din plin ! Emil STERESCU

Next