Constructorul, februarie 1970 (Anul 22, nr. 6-9)

1970-02-14 / nr. 7

—Constructorii (Urmare din pag. 1) orice critică în care sînt prezentate o seamă de utilaje, de întîrzierile cu care se emit comenzile, sau de faptul că unii beneficiari „uită“ să-și ridice la timp utilajele din uzină. La rîndul lor, și uzinele de repa­rații caută să nu rămînă „datoare” față de beneficiari, mani­festind u­­­neori pretenții nejustificate sau so­­licitîndu-le prețuri exagerate. Intro­ducerea obligativității de a respecta planurile de reparații, reglementarea transporturilor utilajelor, ca și mă­surile ce vizează reglementarea pre­țurilor, a cazurilor când utilajele a­­jung la uzine cu degradări sau lip­suri sunt de natură să atenueze as­peritățile prezente în conerarea sec­toarelor de exploatare și de repa­rații. Dacă acum, în perioada de iarnă, parcul de utilaje grele este mai puțin solicitat, se apropie vremea când accelerarea ritmului de lucru pe șantiere va reclama intens acti­vitatea mecanizatorilor. Vor fi aceș­tia în măsură să răspundă cu ope­rativitate la apelurile constructorilor? Se întrevăd suficiente perspective ca dinamica indicelui de exploatare să crească potrivit necesităților planu­lui ? Dezbaterile purtate în cadrul consiliului de administrație al Trus­tului de mecanizare au lăsat să se înțeleagă că în aceste direcții mai sunt multe de făcut, că pe alocuri inițiativa locală se înfiripă greu, că unele angrenaje ale trustului nu ac­ționează cu suficientă operativitate. Va trebui ca majoritatea utilajelor grele să lucreze în 2-3 schimburi, ceea ce presupune un număr sporit de mecanici. De ce se întîrzie crea­rea condițiilor pentru deschiderea școlilor de calificare, ca absolvenții să poată fi utilizați la începutul pri­măverii ? "— se întreba ing. Lisan­­dru Capră, directorul Stației de uti­­laje­ Ploiești. Ni se pretinde, pe bună dreptate, să­­ folosim intensiv maca­ralele grele, dar numărul atelierelor mobile este cu totul insuficient pen­tru a garanta intervenții totdeauna prompte, operative — remarca ing. Mihai Sălceanu, directorul Uzinei de reparații-Ploiești. Contractarea lucră­rilor cu constructorii la plan fizic sau în acord global, după cum sem­nala ing. Teodor Ormeanu, directorul Stației de utilaje­ Cluj, continuă să ofere terenul unor prelungi contro­­­verse. Nu este oare cazul ca, cel puțin în cadrul acest vechi diferend, să fie lichidat prin instruc­țiuni cu caracter obligatoriu? Din moment ce sporurile la platfuc­l de prestații vor trebui realizate îndeo­sebi pe seama creșterii productivi­tății muncii, ni se pare cu totul ne­lalocul ei mentalitatea unor cadre de conducere excesiv de prevăzătoa­re, care păstrează „rezerve“ de mun­citori (chiar de ordinul sutelor­) peste numărul scriptic planificat. Ne­lalocul lor ni se par și discuțiile prelungite in jurul termenelor de garanție ale reparațiilor, care între­țin o atmosferă de suspiciune între stațiile și uzinele­ trustului, în pre­gătirea activității larg desfășurate a mecanizatorilor n-ar trebui, apoi, omise unele practici care și-au cîș­­tigat certificatul utilității : introduce­rea cărților de bord la toate utila­jele, alcătuirea la secții a echipelor de reparații și revizii preventivă, a­­sigurarea din timp a pieselor de schimb și materialelor frecvent soli­citate în exploatare ș.a. Se știu, se cunosc, dar continuă să rămînă sim­ple deziderate... Intr-un anumit fel, în stadiul de deziderat continuă să rămînă și co­laborarea dintre lucrătorii din sec­torul de mecanizare și constructori. De cele mai multe ori sunt tare stră­ini unii față de alții ; lucrează alături, dar nu se întilnesc decit atunci cind se ivesc... litigii. Nu-i de mirare deci, că, adeseori, mecanicul nu înțe­lege și nici­ nu se ostenește să înțe­leagă nevoile de ansamblu ale șan­tierului, după cum constructorul a­­preciază efortul de mecanizare doar ca o activitate colaterală, nicicum ca făcînd parte integrantă din teh­nologia d­e execuție. Avem nevoie de excavatoare : — anunță, de pildă, șantierul. Fără a specifica volumul și natura­­ lucrărilor, echipamentele cu care trebuie dotate utilajele. De aici — fel de fel de discuții, intir­­zieri, neputin­ța respectării planurilor operative trimestrele. Două­­ exem­mple recente : șantierele din Moldova și Trustul-șantier de construcții turis­­tice-litoral au solicitat în luna ia­nuarie, în plus­ 10 și, respectiv, 9 excavatoare. O asemenea practică a­­trage după sine perturbări in pla­nurile de reparații, de transporturi. Activitatea parcului este de necon­ceput fără fronturi largi de lucru, fără condițiile unei exploatări in două schimburi. Scăderea pe care o în­registrează coeficientul de schimb în perioada octombrie 1969 — ianuarie 1970 la excavatoare, tractoare-buldo­­zere și automacarale lasă să se în­țeleagă că în această privință stă­ruie serioase deficiențe. Este timpul ca, în interesul folosirii judicioase a utilajelor­­ grele, mecanizatorii­­ să-ș­i impună punctul de vedere. Șantierele să Înțeleagă că principala condiție a închirierii utilajelor grele este asi­gurarea fronturilor pentru o exploa­tare cel puțin la nivelul unui schimb prelungit. Menținerea în stare de exploatare a oricărui utilaj sau autovehicul este strâns legată de efectuarea operați­ilor de întreținere. Acestea presupun insă un minim de amenajări, care să înlesnească spălarea, curățirea gene­rală, grefarea și reviziile tehnice. Din păcate, pe multe șantiere, rezolvarea acestor probleme este sau tinde să fie tergiversată pină la... isprăvirea lucrărilor. Antreprenorii generali s-au obișnuit să privească colaborarea cu mecanizatorii numai din punctul lor de vedere. Nu-i pare firesc ca ei în­șiși să dea exemplu In ceea ce pri­vește resț­ectarea obligațiilor ? In activitatea Trustului de meca­­nizare-București, ca și in activitatea de mecanizare a lucrărilor pe șanti­erele de construcții ale M.e.I. se aș­teaptă un salt calitativ. Dotarea, ex­periența, priceperea lucrătorilor din sectoarele industrial și de prestații ne dau dreptul să pretindem mai mult, să fim mai exigenți. De felul cum se vor achita colectivele din cadrul unităților de obligațiile ce le revin depinde îndeplinirea nu numai a sarcinilor trustului, ci și ale șan­­tierelor ministerului nostru, care au de realizat circa 28% din volumul total de construcții-montaj al țării, care au de­pus in funcțiune circa 400 de noi capacități de producție. Buna deservire mecanică, sporirea numărului și gamei de utilaje, scule și dispozitive vor trebui să constituie pârghia de bază in dezvoltarea indus­trializării lucrărilor, in creșterea pro­ductivității muncii, care in 1970 va trebui să sporească cu peste 12% față de nivelul anului trecut. în cadrul Trustului de mecani­zare există o puternică dorință de a ridica pe noi trepte organi­zarea activității, de a valorifica cu maximum de folos marile re­zerve interne aflate în stare la­tentă. Sîntem convinși cu entuzi­asta chemare la întrecere între subunitățile trustulu­i, lansată de către Stația de utilaje—Ploiești și Uzina de reparații—București (a­­vând, printre altele, ca obiective creșterea indicilor de exploatare, scurtarea duratei de imobilizare a utilajelor, asimilarea de noi tipuri de dispozitive, scule și instalații), va dinamiza colectivele de mun­că într-o activitate laborioasă, la nivelul noilor exigențe. INIMA MECANICĂ A ȘANTIERELOR r­­­ Consiliul de administrație al Trust­ului de mecanizare, în colaborare cu Uniunea sindicatelor din ramura noastră, a organizat cu prilejul ședin­ței și o vizita la Uzina de reparații și Stația de utilaje din București și aceasta ocazie s-au făcut schimburi de păreri privitoare la mai buna ex­­tntie dintr­e a­ Utilajelor; au fost prezentate, de asemenea, cîteva din noile produse ale Uzinei de reparații. ’ ' ........ CRITERIUL VALORII CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE EFICIENȚA ÎN PRODUCȚIE Institutul de cercetări în con­strucții si economia construcțiilor Și-a început ' activitatea ' pp ' 1970 — anul în care își încheie cel de-al doilea deceniu de existenta­­ pe baza­ unui plan de cercetare care cuprinde 114 teme. Acestea cores­pund unui profil foarte variat, care îmbrățișează aproape toate dome­niile construcțiilor și ale instala­țiilor aferente ; deci, ' rezultatele cercetărilor' își găsesc aplicare­a în întregul sector de construcții. A­­ces­t fapt, precum și subordonarea ÎNCERC Ministerului Constructii­­lor Industriale — organ care duce politica construcțiilor in tara noas­tră — dau institutului un net ca­racter republican, activitatea sa de cercetare fiind ferm orientată­ spre îndeplinirea directivelor con­ducerii de partid si de­ stat referi­toare la sectorul construcțiilor — creșterea productivității muncii pe șantiere,­ industrializarea lucrărilor, reducerea duratei de execuție con­­comitent cu îmbunătățirea calității și ieftinirea lor, reducerea consis­­­urilor de materiale — în spe­cial de oțel și de lemn. Astfel, pentru extinderea industria­lizării construcțiilor se va lărgi aplica­rea elementelor prefabricate tipizate de beton precomprimat, cercetate an­terior împreună cu I­.P.C. și I.P.C.T., pentru hale industriale (grinzi cu ini­mă plină și elemente mari de supra­față, cu armătură preîrntinsă, pentru acoperișuri), care duc la economii de oțel de cel puțin toop de tone la cea E00 poo mp de hale și la reducerea pină la 1/5 a manoperei de­ pe șantier, prin eliminarea postcomprimării." In" conti­nuare, se vor cerceta noi tipuri de e­­lemente prefabricate eficiente pentru hale industriale și construcții civile (grinzi de susținere a căilor de rulare, elemente ușoare pentru planșee la con­strucții rurale, panouri mari cu îmbi­nări simplificate etc.), cu aceleași e­­fecte importante în ce privește redu­cerea consumului de oțel și ridicarea productivității muncii. Se vor face cer­cetări pentru perfecționarea și extin­derea procedeelor de­­ precomprimare cu armătură preîntinsă și postîntinsă — prin sporirea forței de precompri­mare — pentru a permite realizarea de elemente mari, cu manoperă mai redusă. Se vor cerceta, de asemenea, procedee de realizare a structurilor de construcții alcătuite din diafragme de beton turnat in cofraje metalice de dimensiuni mari și din elemente pre­fabricate. Cu aceste procedee se vor executa cca. 6 000 de apartamente pe an, obținîndu-se o economie de cca. 6 milioane de lei.­ Sprijinind șantierele la îndeplinirea sarcinii de folosire intensă a elemen­telor prefabricate, ÎNCERC studiază și proiectează poligoane de șantier pentru realizarea acestora ; urmează să fie date în funcțiune 10 asemenea poligoa­ne, la care se vor utiliza tehnologiile cercetate de institut. Pe linia mecanizării lucrărilor de construcții — factor important al in­dustrializării — accentul principal va fi pus, în continuare, pe asimilarea în țară a noi utilaje și scule mecanice. Se vor elabora studii tehnico-economice de fundamentare a asimilării și vor fi experimentate prototipuri și modele de­ macara­ tura de 110 tm, Încărcător de 2 mc pe tractor S—1300, pompă hidra­ulică de transportat beton, mașină de executat găuri în zid etc. Vor continua cercetările privind mecanizarea manipu­lam in pachete a cărămizilor, pentru a care s-au pus la punct cîteva procedee, căror aplicare aduce economii de manoperă de 400 000 d­e-om si o re­ducere a costurilor cu 2,5 milioane de lei, la 100 milioane de cărămizi. In ce privește reducerea duratei de execuție a construcțiilor — în afară de efectul în această direcție al indus­trializării — cercetările sunt orientate spre eliminarea unor procedee umede de finisaj, prin aplicarea a noi soluții de pardoseli din PVC cu substrat fono­­izolator solidar din fabricație, prin fo­losirea betoanelor aparente și prin în­locuirea­­ placajelor de faianță cu pla­caje din plăci­­ de azbociment emailate și colorate, aplicate prin lipire. O atenție deosebită se va dă lărgirii posibilităților de îmbunătățire a cali­tății betoanelor monolite și prefabricate. Se fac cercetări pentru perfecționarea a procedeelor și utilajelor de compactare betouri­lor și pentru noi procedee de accelerare a întăririi, precum pentru îmbunătățirea metodelor de con­st­­rol al calității­ betoanelor. De aseme­nea, se va cerceta protecția anticoro­­sivă a construcțiilor supuse acțiunii a­­gresive a pamintu­rilor, apelor subtera­ne, mediilor din unele industrii și me­diilor marine. Pentru­ construcțiile din panouri mari se vor cerceta noi al­cătuiri de rosturi și etanșarea lor. La reducerea consumului de oțel vor contribui, în primul rînd, cercetările referitoare la : folosirea de noi tipuri de oțeluri superioare pentru armături ș­i betoane, utilizarea în construcții a elementelor metalice din profile cu pe­reți subțiri, a elementelor de rezisten­ță din aliaje de aluminiu. Efecte im­portante din același punct de vedere vor avea cercetările în legătură cu pardoseli carosabile în depozite și hale de fabricație, termoizolarea acoperișu­rilor cu plăci autoportante din vată minerală, izolarea conductelor de ter­­moficare pozate direct in pămînt, asi­milarea de noi materiale pentru con­fecționarea canalelor de ventilație etc. Alte studii vizează îmbunătățirea meto­delor de calcul al elementelor și struc­turilor de beton armat și precomprimat. Reducerea consumului de material lemnos este obiectivul cercetărilor re­feritoare la : tehnologii industrializate pentru executarea structurilor, pardo­seli eficiente fără consum de lemn, fo­losirea profilel­or de aluminiu la con­fecționarea tâmplăriei pentru clădiri de locuit­­ și social-culturale, înlocuirea lambriurilor de­ lemn cu placaje din plăci de azbociment, utilizarea profi­­lelor­ din PVC pentru pardoseli, placaje și scări. Institutul studiază, de aseme­nea, posibilități­ de economisire a lem­nului în execuție pentru folosirea de noi tipuri de cofraje și tipare pentru elemente din beton, modernizarea și lărgirea gamei obiectelor de organi­zare de șantier. O parte din capacitatea institutului va fi folosită pentru cercetări privind organizarea științifică a producției de construcții prin integrarea analizei dru­mului critic și a altor metode de pro­gramare in sistemul de conducere, or­ganizarea științifică a muncii pe șan­tiere și îmbunătățirea activității eco­nomice în construcții. Planul mai cuprinde o serie de teme de cercetare referitoare la perfecționa­rea metodelor de calcul in construcții și la încercarea construcțiilor. In acest domeniu trebuie menționată o reali­zare deosebită a institutului apreciata in­ mod deosebit și de specialiștii stră­ini, platforma seismică de la filiala IN­ERC din Iași, datorată regretatului prof. ing. Anton Șesan, care a condus filiala. Pe această platformă, capabilă să reproducă mișcările seismice,­­se fac încercări de construcții avînd pină la HO t greutate, care vor conduce la îmbunătățirea calculului construcțiilor ce se execută în zone cu seismicitate pronunțată. Cele expuse — dacă nu pot da o idee completă asupra preocupăr­­ilor ÎNCERC în acest an — ilus­trează suficient diversitatea acestor preocupări.­ Ca o sinteză edificatoare în ce privește eficacitatea activitătii in­stitutului, menționăm unele avan­taje prezumate a se obține pe eco­nomia națională, la care vor con­tribui cercetările prevăzute în pla­nul ÎNCERC pe anul 1970 : • spor de producție, cca 500 milioane de lei ; • reducerea cheltuielilor de producție cu cca 200 milioane de lei ; • reducerea importurilor cu cca 6 milioane de lei valută ; • economii de metal de cca. 30 mii de tone ; • economii de material lem­nos d­e cca 15 mii mc. ★ Activitatea ÎNCERC pe­ anul 1970 ,se va desfășura în condițiile Legii privind organizarea activității de cercetare științifică în Republica Socialistă România. De la 1 martie institutul va trece pe sistemul ges­tiunii economice proprii care pen­tru activitatea de cercetare prezin­tă două avantaje principale : o mai justă orientare a cercetări­lor, pentru a corespunde nevoilor producției și interesului economiei naționale, și o mai mare extindere a aplicării rezultatelor cercetărilor de către beneficiarii care le finan­țează. ÎNCERC a întocmit contrac­te de cercetare cu diverși benefi­ciari, în valoare totală de peste 50 milioane de lei. ing. lancu DUMITRESCU sef de secție în ÎNCERC Cărți tehnice Manualul inginerului hid­rotehnician Recent apărut în Editura tehnică, vol. I al lucrării „Manualul ingine­­rului hidrotehnician“ (coordonatori : prof. dr. doc. ing. Dumitru Dumi­­trescu membru al Academiei Re­publicii Socialiste România, și conf. ing. Radu A. Pop) — elaborat de un numeros grup de specialiști cu experiență îndelungată concen­trează cunoștințele necesare rezol­vării problemelor pe care le pune gospodărirea apelor țării noastre, expunînd bazele teoretice, econo­mice și organizatorice ale hidro­tehnicii (proprietățile apei , hidro­logie și meteorologie ; hidraulica ; geotehnica construcțiilor hidroteh­nice ; gospodărirea apelor ; protec­ția calității apelor ; calcule econo­mice în hidrotehnică ; organizarea și legislația în domeniul hidroteh­nic), precum și cele mai importan­te și frecvent folosite construcții hidrotehnice și mașini hidraulice. Lucrarea, prima de acest fel în România, este destinată celor ce lucrează în proiectare, pe șantierele lucrărilor hidrotehnice sau în în­treprinderile de exploatare a aces­tora, specialiștilor din activitatea de cercetare științifică, precum și ca­drelor didactice și studenților din invățâmîntul superior. (1068 pag., 59 lei) La fabrica ,­Zorile noi‘‘-Piatra Neamț, toată lumea știe ce-i de făcut pentru inlăturarea strangulărilor, dar măsurile intirzie Fabrica „Zorile noi“ din Piatra- Neamț se bucură, în rîndul unități­lor industriei republicane a cerami­cei de construcții, de o condiție deo­sebit de favorabilă : cea mai bună materie primă. Au fost, deci, pe deplin­­ justificate reutilarea și mo­dernizarea ei din ultimii­ ani. Ne­am fi așteptat ca, pe măsura inves­tițiilor realizate, să sporească și ca­pacitatea d­e producție. Or, trep­tele de creștere atinse pînă acum sunt încă prea mici, în raport cu posibilitățile existente. Care sunt punctele nodale care împiedică desfășurarea normală a procesului de producție ? Registrul de rapoarte ale maiștri­lor pe schimburi vorbește de la sine. De pildă, nu a fos­t zi în luna­­ ianuarie, în care conducătorii direcți ai procesului de producție să nu consemneze fie lipsa de ar­gilă, fie defecțiuni mecanice la utilaje. „Prima verigă slabă — încearcă să ne lămurească ing. A. Cehanu. inginerul-șef al­­ fabricii — proasta funcționare a liniei este de mărunțire grosieri a argilei. Ne lipsesc zale de oțel pentru repa­rarea benzilor de transport. Din această cauză, ci­nul trecut stau în­ ___________ registrat circa­ 800 .... ore de stagnare la aceste­­ ru­­raje, ceea ce echiva­lează cu neprelu­­crarea a 10-12 mii metri cubi de materie primă. Sperăm, totuși că în acest an pro­blema zalelor de oțel va fi defini­tiv rezolvată, cu sprijinul Între­prinderii de piesa de schimb de la Suceava". Inginerul-șef ne-a mai relatat și despre alte locuri de strangulare a procesului de producție, despre perspectivele înlăturării lor. Ca exemplu, linia de mărunțire fină a argilei de la secția de fasonare a cărămizilor nu corespunde cu ca­pacitatea preselor ; „în cursul anu­lui" se vor înlocui valțurile­ și ma­­laxoarele. De asemenea, tot la o dată neprecisă, se va îmbunătăți transportul produselor de la prese la uscătorii, prin introducerea unui­­ sistem similar cu cel de la fabrica din Roman.­ Ing. A. Cehan a recu­noscut, în spirit autocritic, că toate acestea puteau fi rezolvate mai devreme, dacă se foloseau din timp creditele de mică mecanizare. „Deocamdată, însă, aceste stran­gulări ale procesului de producție determină ca cele două cuptoare­­tunel să nu-și poată realiza indicii de exploatare. Ele ard, in fiecare 24 de ore, cu cca. 12 mii de cără­mizi eficiente mai puțin — a pre­cizat ing. E. Wenger, șeful­­ servi­­­­­ciului producție : o însemnată re­zervă pentru sporirea producției de țigle s-ar putea valorifica și prin mărirea vitezei de transport de la uscătorie la cuptoarele Hoffmann. Problema e în curs de studiu...“. Punctul pe­­, cum se spune, a fost pus de maistrul mecanic Ion Nemțeanu, secretarul comitetului de partid pe fabrică : „Ați consultat registrul de ra­poarte ale maiștrilor tehnologi, au­ observat că ei semnalează aproape zilnic defecțiuni mecanice la pre­se. Care este explicația ? O să vă dau citeva exemple, din care veți putea trage concluziile respec­tive. Presa de țigle nr. 2, de mare capacitate, instalată numai de două luni, a necesitat o reparație care a durat 4 zile. Ce se iut­i ru­pi o­­se ? Din cauzei unor manevre greșite, se defectaseră șnecurile malaxoru­lui. Chiar la începutul a­­cestei­ luni, presa de țigle nr. 1a necesitat o reparație de S ore, fi­indcă i-a crăpat cilin­dru­l, montat la­­ începutul lunii trecute. Munci­torul de la alimentare, neatent, a lăsat să treacă în presă păm­ini . n,H4,lm­egi- lat diin jip atenr­ția alimentatorului s-a defectat re­­cent și presa de cărămizi nr. 3 , în materia primă s-au strecurat citeva bucăți de metal, care­­ au slăninat la început o paietă, iar aceasta (din lipsa de supraveghere a presei de către mecanic, care tre­buia să remarce prima defecțiune) a distrus restul paletelor din ma­laxor. Acest utilaj a fost imobili­zat timp de 16 ore, pentru a fi reparat!“ Tov. Ion Nemțeanu, care răspun­de de repararea utilajelor, a men­ționat că, uneori, defecțiunile me­canice se datoresc și reparațiilor de slabă calitate, însă, în cea mai mare parte, ele sunt determinate de proasta întreținere, de calificarea încă necorespunzătoare a unor mun­citori. „Și ar mai fi o cauză: șefii de brigadă, deși mecanici, acordă prea puțină atenție bunei întrețineri a presei. Un șgh­ib nestrîns la timp, duce, deseori, la avarii grave... Am remarcat că șeful de brigadă, în loc să supraveghez,“ util nini se "■'"..pi mai mult de procu­rarea ramelor, de alimentarea cu argilă etc. Am să propun, în comitetul de direc­ție, o altă organizare a formației de lucru, in care mecanicul să-și poată "‘vedea de meseria , pentru ca­re este pregătit“. Rezervele de sporire, a produc­ției la „Zorile noi“ sînt, deci, cu­noscute. De ce, atunci, întîrzie va­lorificarea lor ? Și de ce nu și-ați pus această întrebare specialiștii din Direcția generală a industriei ceramice (M.I.M.C.), care vizitează destul de des fabrica ? M. NEGREANU Cil „VOM“ Șl ..Sf­bi­ul CREȘTE PRODUCȚIA REDACȚIA PUBLICAȚIILOR PENTRU CONSTRUCȚII e­ditează: A. Normativ republican pentru proiectarea și exe­cutarea construcțiilor și instalațiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor. Prețul unui exemplar 15 lei B. instrucțiuni pentru prevenirea incendiilor pe ra­muri de producție. Prețul unui exemplar 15 lei C. Colecția de normative și instrucțiuni 1. Normativ privind compactarea superficială a terenuri­lor de fundație cu ajutorul malurilor grele (02.02—60). 2. Normativ pentru proiectarea și executarea consolidării terenurilor din pămînturi macroporice cu piloți din pămînt bătut (C.29—62). 3. Normativ pentru determinarea tasării construcțiilor civile și industriale prin metode topografice (C. 61—64). 4. Normativ pentru proiectarea și executarea construc­țiilor fundate pe pămînturi macroporice sensibile la ume­zite (C. 7—67). 5. Normativ privind folosirea blocurilor mici din­­ beton cu agregate ușoare la lucrările de zidărie (C. 14—67). 6. Normativ condiționat pentru executarea pardoselilor cu plăci rigide din clorură de polivinil (PVC) tip K (C. 71—65). 7. Normativ pentru folosirea tuburilor din PVC rigid îm­binate cu accesorii metalice, ca înlocuitoare a tuburilor I.P.F la instalațiile electrice (30.07—60). 6 Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor tehnico-sanitare și tehnologice cu țevi din policlorură de vinil (PVC) neplastificată (I. 1—64). 9. Normativ pentru executarea și recepționarea instala­țiilor sanitare interioare (apă și canalizare) la construcții civile și industriale (I. 9—64). 10. Normativ pentru executarea placajelor interioare de faianță (C. 6—61). 11. Normativ pentru executarea și recepționarea lucră­rilor de tencuieli la construcții civile și industriale (C. 18—62). 12. Normativ condiționat pentru executarea pardoselilor cu dale flexibile din clorură de polivinil (PVC) (C. 34—65). 13. Normativ condiționat­­ pentru executarea pardoselilor cu covor din clorură de polivinil (PVC) fără suport Textil (C. 44—65). 14. Normativ pentru executarea pardoselilor cu covor din clorură de polivinil (PVC) cu suport textil (C. 51—65). 15. Normativ pentru executarea și recepționarea instala­țiilor de ventilație și condiționare (I. 5—62). 16. Normativ pentru executarea și recepționarea lucră­rilor de instalații de încălzire centrală la construcții civile și industriale (I. 13—64). 17. Normativ pentru proiectarea, executarea și recepțio­narea conductelor de apă cu tuburi de azbociment (I. 8—67). 18. Normativ privind asigurarea funcționării utilajelor de construcții pe timp friguros (U 6—63). 19. Normativ condiționat privind consumurile medii de combustibil, lu­brifianți și materiale de întreținere pentru utilajele de construcții și de transport în construcții (U­8—66). 20. Normativ privind executarea și recepționarea lucră­rilor de fundații la construcțiile civile și industriale (09.01—55). Difuzarea se face pe măsura apariției. Costul unui set de 20 broșuri 120 lei. Comenzile se primesc pînă la data de 25 februarie 1970, pe adresi : Redacția publicațiilor pentru construcții, Bucu­rești 115, str. Episcopiei nr. 9 — virîndu-se costul în con­tul de virament fir 64.03.01.19 BNRSR—DECES. PE SCURT0 PE SCURT ® PESCURT Instrucțiuni de folosire a unor produse din vata minerala întreprinderea de materiale izolatoare Berceni-Ploiești a asimilat în fabricație, pe baza unei licențe și a utilajelor importate din R.F.G., o serie de materiale te­rmioizolatoare pe bază de vată minerală, calitativ superioare, printre care și saltelele, cochiliile și șnurul din vată minerală. Recent, Ministerul Construcțiilor Industriale a aprobat Instrucțiunile tehnice de folosire a saltelelor, cochiliilor și șnurului la izolarea termică a conductelor și ap­arat­elor (indicativ C. 121—69). . . Aceste instrucțiuni conțin prevederi cu privire la caracteristici, dome­niul de folosire, condițiile de transport, manipulare și depozitare, elemente generale de proiectare și date constructive, prescripții de execuție, controlul Si­ recepția lucrărilor, măsuri pentru paza contra incendiilor și tehnica securi­tății muncii. . * Termoizolațiile executate cu aceste materiale prezintă următoarele avantaje se reduce volumul de muncă pe șantiere (pînă în prezent, ase­menea elemente­­ de izolare se confecționau la fata locului) , se asigura uni­­formitatea grosimii termoizolațiil­or (care se realiza cu greu cu saltele con­fecționate dee șantier) ; prin folosirea cochiliilor și șnurului, se pot recupera integral materialele în cazul­ dezafectării instalației ; datorită conductivității termice superioare față de cea a materialelor existente, se reduc grosimea izolației și — implicit — distanțele dintre conducte paralele : se mărește domeniul de utilizare a termoizolațiilor realizate cu noile produse, pînă la 700 °'C pentru saltelele pe rabit și pentru șnur și pină la 400? pentru cochilii și saltelele pe carton ondulat (la materialele clasice — numai pînă la 300 ° G). (ing. Emi­. Pot.FSCU, din M.C.I. — Sectorul de îndrumare unitară-sinteză) Zona centrală a orașului Vaslui Detaliul de sistematizare a zonei centrale a orașului Vaslui, elaborat de către Direcția de sistematizare, arhitectură și proiectarea construcțiilor, Iași (autori arh­.­ Nicolae Munteanu), se remarcă prin concepția și rezolvarea d­e ansamblu a lucrării, constituie o creație valoroasă in domeniul sistemati­zării centrelor populate. Orașul Vaslu­i, una din vechile și pitoreștile așezări din Moldova, devenit­ centru administrativ al județului cu același nume, cunoaște o dez­­voltare rapidă, legată atît de­ importanța conferită de această nouă funcție, cit și de creșterea capacității sale industriale. Zonă sa centrală va reprezenta, de­­ fapt, un ansamblu de două piețe (cea veche' și' cea nouă), comunicînd între ele printr-o esplanadă de legă­tură, destinată exclusiv pietonilor. Printre factorii care­­ au determinat compoziția urbanistico-architectu­­raid a noului centru se numără : valorificarea cadrului natural și armonizarea acestuia cu noul necesar de dotări ; asigurarea unor legături pietonale și carosabile, directe și ușoare, ale zonei centrale cu unitățile structurale limit­­rofe ; funcționarea optimă a zonei centrale și încadrarea organică a acesteia în structura localității. N­ucleul central va cuprinde cele mai importante dotări : noul sediu politico-administrativ, casa de cultură, un hotel C.N.T., un sediu nou pen­tru poștă și telefoane, un complex de deservire, un cinematograf, un maga­zin general, spații comerciale, (ing. Șt. CAÂIPANESCU­, din ’ D.S.A.P.G.Ilași) Studii de sistematizare a circulației urbane Rezolvarea problemelor de aglomerare a circulației în Capitală,­ legate de creșterea gradului de motorizare și a mobilității vehiculelor și populației în zona centrală a orașului­ a­u constituit institutul „Proiect-București,“ obiectul unor­­'studii la ■­ elaborarea­­ 'cărora au participat inginerii Ion '­Sto­bo­­taru, Virgil“ Ioanid, Pamf­il ,‘Furtună' ș.a. ‘ Concluziile lor vor servi organelor­­ locale sau fundamentarea unor măsuri menite, să asigure a­­fluența­­ circulației, și maxima ei securitate. "' Mehu­ohafri,' dintre propunerile făcute de autorii studiilor : — eliminarea treptată a punctelor majore de conflict între circulația pietonală și cea vehiculară, prin galerii de subtraversare pentru pietoni — lucrări, ușor realizabile, care nu necesită investiții prea ridicate și, sub aspect urbanistic, nu afectează structurile și caracteristicile existente ; — .soluționarea parcării autovehiculelor în zona centrală a orașului prin :diversificarea tipurilor de parcaje : ca funcționalitate (incluzînd : par­caje pe străzi în sens unic ; parcaje temporare, cu evitarea orelor de vîrf de circulație, chiar pe străzi importante , parcaje pentru diferite instituții, magazine etc.) ; în funcție de durata lor de utilizare (1—3 ore) ; în funcție de perceperea de taxe (utilizînd, la limita zonei centrale, parcaje de deseon gestionare, gratuite) — ca și prin construcții speciale, sub și supraterane, de spare capacitate, pentru parcarea automobilelor : — organizarea și reglem­entarea intersecțiilor la nivel prim : forme speciale de intersecții (în girație, în T. X. Y) : crearea de fire speciale pentru mers înainte, la dreapta și la stînga ; pastile sau insule de dirijare ; refugii de pietoni etc.­­ — realizarea de noduri denivelate, în cazul fluxurilor de circulație puternice și de mare viteză. Economii de aproape o jumătate de milion Inovatorii de la I.I­­.C. „7 Noiembrie“ din Capitală au încheiat anul 1969 cu un­­ bilanț rodnic. Cele 6 propuneri aplicate (din 8 acceptate și l­ înregistrate, rod al gîndirii creatoare a 40 de inovatori) au o eficiență eco­nomică anuală de­ peste 450 000 de lei. Se remarcă inovația zidarului șamotor Ion Gancea, de­ la secția de teracotă, pe spațiul fiecărui­­ cuptor de ardere s-au executat cinci canale, în loc de patru, reducîndu-se consumul de com­bustibil și de manoperă și realizindu-se economii în valoare de 278 000 de lei. Inovația a stîrnit interesul altor întreprinderi, fiind aplicată la Sibiu, Timișoara, Baia Mare, Periș ș.a. Prin aplicarea unei propuneri a lui Marin Șerban și Ion Dobre, s-au valorificat 5 500 mc de argilă, din care s-au produs peste două milioane de cărămizi. Introducerea benzilor speciale pentru semi­automatele de tăiat cărămizi a economisit 22 000 de lei. (Ion FIERASCU, corespondent) Rezolvarea circulației în diferite forme de intersecții la sol. n întreprinderea de construcții•montaj­ BUCUREȘTI, str. Sf. Ion Nou nr. 21, sectorul 4, telefon 15.01.40, angajează urgent următoarele categorii de muncitori pentru șantierele din jot­calitațile Slobozia și Turnul Măgurele: • zidari, • dulgheri, • instalatori sanitari, • instalatori de încălzire,­­ muncitori necalificați. Se asigură­cazare, masă contra cost la cantină și indemni­zație de șantier (in București—numai pentru mun­citori necalificați).

Next