Constructorul, februarie 1970 (Anul 22, nr. 6-9)

1970-02-14 / nr. 7

I Potențialul de cercetare va fi valorificat din plin Angajamentele colectivului ÎNCERC pe anul 1970 Examinând, în lumina obiectivelor stabilite de plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, posibilitățile de dezvoltare și perfecționare a cerce­tării științifice în construcții pentru o contribuție cit mai substanțială la înfăptuirea mărețului program de dezvoltare a economiei naționale ela­borat de Congresul al X-lea al partidului, colectivul Institutului de cer­cetări în construcții și economia construcțiilor — ÎNCERC — răspunde cu însuflețire chemării la întrecere lansate de ICECHIM, I.C.T.C.M. și Institutul de cercetări pentru cereale și plante tehnice-Fundulea, luîndu-și următoarele angajamente pe anul 1970 : • Orientarea cu prioritate a ac­tivității de cercetare către cele mai importante probleme ale produc­ției de­ construcții-montaj, depășin­­du-se cu 2 milioane de lei valoa­rea planificată a contractelor cu unitățile economice. • Scurtarea termenelor de rea­lizare a fazelor prevăzute în con­tracte cu 1000 de zile. • Extinderea folosirii betonu­lui precomprimat la construcții in­dustriale, prin asimilarea în pro­ducție, împreună cu Institutul de proiectări pentru construcții și Cen­­­­trala industrială a prefabricatelor de beton, a 10 noi tipuri de ele­mente, obținîndu-se prin aceasta o economie de cca. 1000 tone de oțel. • Generalizarea aplicării în practică, începînd din trimestrul II 1970, a noilor prescripții de cal­cul pentru elemente de beton ar­mate cu oțeluri superioare, prin acordarea de asistență tehnică in­stitutelor de proiectare — ceea ce va duce la o economie de oțel de cca. 3 la sută. • Realizarea a 10 instalații de pretensionare de 12 tf pentru ex­tinderea procedeelor de precom­­primare, care vor fi livrate pro­­ducției, eliminîndu-se procurarea din import a acestor utilaje. • Aplicarea tehnologiei de exe­cuție a clădirilor de locuit cu aju­torul cofrajelor plane universale la un număr de 3000 de aparta­mente, ceea ce va asigura reduce­­­­rea cheltuielilor de producție cu 3 milioane de lei, reducerea con­sumului de manoperă cu 200 000 de ore-om și economii de cherestea de 1000 mc. • Introducerea și extinderea procedeelor noi de formare-compac­­tare a betonului și de accelerare și întăririi, prin acordarea de a­­sistență tehnică la proiectarea și executarea noilor linii tehnologice de prefabricate și la modernizarea celor existente, ceea ce va duce la micșorarea consumului de ciment cu circa 3 la sută, la ridicarea pro­ductivității muncii și la îmbunătă­țirea calității prefabricatelor din beton armat și beton precompri­­m­at. 9 Realizarea completă în ca­drul institutului (proiectare, execu­tarea prototipurilor, experimentare, omologare) a 6 noi tipuri de uti­laje și dispozitive perfecționate pentru extinderea mecanizării lu­crărilor de construcții. 9 Elaborarea unor ansambluri formate din­­ 30 de proceduri programe necesare introduceril­or­și dinatoarelor electronice în calculul construcțiilor, care vor duce la mă­rirea siguranței construcțiilor și la importante economii în proiectare.­­ Elaborarea noilor indicatoare de norme de deviz pentru construc­ții civile și industriale, astfel încît să permită simplificarea modului ac­tual de întocmire a devizelor și a operațiilor de înregistrare și urmă­rirea consumurilor și costurilor pe șantierele de construcții. Totodată, prin noile indicatoare se vor re­duce consumul de mate­riale în medie cu 1—2 la sută și consumul de manoperă cu 3—5 la sută față de normele de deviz în vigoare, pe baza introducerii a noi tehnologii de lucru, a mecanizării lucrărilor și a materialelor efi­ciente (Citiți, în vag. a 2-a, un articol de prezentare a pla­nului pe acest an al ÎNCERC) L­a Institutul de cercetări pen­tru materiale de construcții publicarea Hotăririi Consiliu­lui de Miniștri privind expe­rimentarea noului sistem de sala­rizare și majorarea salariilor perso­nalului din unitățile de cercetare științifică și organizațiile de proiec­tare, a trezit un larg și deosebit interes. După cum ne informează ing. Paul Dima, președintele comi­tetului sindicatului, in pauza de masă trupele din secții și laboratoare s-au întrunit și au dezbătut hotărîrii. Unele au găsit cu prevederile această ocazie posibilități de a include noi teme de studiu în planul secțiilor, deși multe din ele aveau capacitatea acoperită. Astfel a apărut tema pri­vind definitivarea tehnologiei pen­tru noua secție de cahle de teracotă a fabricii de cărămizi „Record“-Si­­biu. Către sfîrșitul zilei de întrunit In ședință lărgită lucru s-a consiliul științific al institutului. Numeroși vorbitori au arătat că actuala Hotă­­rîre întregește reglementările adop­tate anterior, toate avind menirea să apropie mai mult cercetarea științi­fică de nevoile producției, să spo­rească eficacitatea ei. Aceste legi de­monstrează atenția pe care condu­cerea partidului și statului o acordă progresului științei, transformării a­­cesteia tot mai mult intr-o însemna­tă forță de producție. Acestei aten­ții cercetătorii sunt datori să-i răs­pundă prin sporirea eficienței stu­diilor abordate. Șeful de secție ing. Gabriel Călinescu a arătat utilitatea prevederilor pri­vind introducerea celor patru grade profesionale corespunzătoare trep­telor din invățămîntul superior. Este vorba in același timp de o apropiere firească de un domeniu de activi­ 0 contribuție­­a mai activă a științei la dez­voltarea indu­striei materia­lelor de con­strucții tate cu care există multe similitu­dini ca și de o diferențiere mai mare între cadrele de cercetare, ambele aspecte corespunzînd unor dezidera­te resimțite de cei ce s-au consacrat progresului științei. De asemenea, prevederea ca și cadrele din con­ducere să fie retribuite în același mod cu cercetătorii, primind în plus o indemnizație lunară pentru mun­ca de conducere, arată necesitatea ca și cadrele respective să desfășoa­re o intensă activitate științifică, sporind cu însemnate forțe potenția­lul uman angrenat în opera de pro­gres al științei, în valorificarea ei spre binele societății. Numeroase alte intervenții (ale șe­filor de secții, ing. Alice Stancu, ing. Ion Covaliu, ing.­­ Constantin Servni­­dis, ing. Constantin Popescu ș.a.) au insistat asupra faptului că atît re­tribuirea muncii, cît și recompense­le acordate sînt strîns legate de re­zultatele cercetării. De aici necesita­tea de a se spori eficiența studiilor elaborate prin scurtarea termenelor, urmărirea aplicării în producție,­tisfacerea cerințelor fabricilor și sa­n­­zinelor. Concomitent cu exigenței față de rezultatele creșterea țării, legea creează și cadrul cerce­pro­pice stabilirii unui contact strîns și a unei rodnice colaborări între insti­tute și întreprinderi. In această pri­vință,­­cei mai mulți vorbitori s-au referit la salarizarea corespunzătoa­re a cadrelor din unitățile producti­ve, care desfășoară o activitate de cercetare, la recompensarea celor care contribuie efectiv la aplicarea studiilor. O dată cu aceste considerații de ordin general, care demonstrau că legea a adus soluții problemelor se­sizate de cadrele ce activează în domeniul cercetării, vorbitorii au arătat și unele posibilități de îmbu­nătățire a activității institutului. Ei au subliniat rezervele existente pen­tru predarea unor studii înainte de termen, pentru lărgirea preocupări­lor în­ vederea diversificării produc­ției de materiale de construcții realizarea unor produse noi, înche­și terea, peste prevederile planului, de contracte cu întreprinderile. In ace­lași timp, șefii de secții, în numele colectivelor pe care le conduc, au ținut să afirme abnegația acestora, devotamentul cu care lucrează pen­tu­ îndeplinirea exemplară a pla­­nlui și a angajamentului institutu­ Gazeta editata de Ministerul Construcțiilor Industriale ți de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții, și industria materialelor de construcții 7 (10491 ■*** **K­ 4 pagini 25 bani Redacția și administra­ția : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 Conferința pentru darea de seamă și alegerea Consiliului sindicatelor construcții - București Zilele trecute a avut loc Confe­rința pentru darea de seamă și ale­gerea Consiliului sindicatelor con­­strucții-București. Lucrările confe­rinței, la care au participat cîteva sute de delegați și invitați, au fă­cut o amplă analiză a activității desfășurate de sindicatele din în­treprinderile Direcției generale de construcții-montaj, a Consiliului popular al municipiului București, pentru sprijinirea realizării sarcini­lor de producție și a îmbunătățirii necontenite a condițiilor de muncă și de trai ale constructorilor. Discuțiile purtate și hotărîrea a­­doptată de conferință, constituie un vast program de activitate­ al sin­dicatelor în vederea realizării h­otă­­rîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. și a sarcinilor reieșite din Plenara din decembrie 1969 a C.C. al P.C.R. In noul birou al consiliului au fost aleși­­ Ion Apostu, președinte, Constantin Preda, secretar, Mihail Gheorghiu, responsabilul comisiei culturale și alții. AIn luna ianuarie, orio din planul de construcții-montaj A fost luna ianuarie mai grea decât ne așteptam ? Zăpada, frigul au constituit surprize pentru șan­tierele noastre ? Nu ! Să recunoaș­tem, iarna aceasta s-a dovedit des­tul de îngăduitoare cu noi, con­structorii. Iată de ce, cel puțin din acest punct de vedere, ne așteptam ca luna ianuarie să marcheze un demaraj puternic în realizarea pla­­nului de investiții. Rezultatel­e înre­gistrate n-au confirmat însă aștep­tările : din sarcinile de construcții­­montaj pe 1970 au fost realizate doar 4,1 procente. Așadar, în ceea ce privește ca­dența îndeplinirii programului de investiții, bilanțul primei luni a anu­lui constituie un semnal care tre­buie recepționat de toate organi­zațiile de execuție. Situația este cu atît mai îngrijorătoare cu cît în unele sectoare realizările sînt sub media pe economia națională. Dacă la investițiile ministerelor minelor, industriei metalurgice, construcțiilor de mașini, petrolului, materialelor de construcții au fost executate în­­tre 5,1­0/6—6,10/n din planurile de construcții-montaj pe 1970, în alte sectoare realizările sînt în jur de 30o, investițiile din agricultură și de silvicultură 2,6 °/o, industria lemnului 3,5%. Din planurile de investiții ale consiliilor populare județene au fost îndeplinite doar 3,6 procente. Cum au fost oare pregătite lucrările în județele Tulcea, Ialomița, Vaslui, Bistrița-Năsăud, unde bilanțul­­ lunii ianuarie, consemnează realizări care fac inutil orice comentariu : între 1,1 Vo și 2,1% ? Mai sînt încă șantiere unde ame­najările de iarnă au fost făcute de mîntuială, pe care luna ianua­rie n-a reușit să le dezmorțească cum trebuie. Se lucrează puțin, spo­radic. Cu gîndul că restanțele vor putea fi lesne recuperate mai tîr­­ziu. Greșit calcul ! Experiența do­vedește că rămînerile în urmă îm­povărează șantierele și că recupe­rarea lor presupune eforturi și con­centrări de mijloace și efective ane­voie de obținut. Vremea este în ge­neral bună de lucru. Să ne mobi­lizăm toate forțele ca ritmul acti­vității să atingă neîntîrziat nivelul pe care îl reclamă îndeplinirea rit­mică a planului și respectarea ter­menului de punere în funcțiune! Adrian CÎMPEANU Pînă în prezent, întreprinderea ju­dețeană de construcții-montaj Sucea­va a predat din planul pe 1970 24 de apartamente cu confort sporit, și aula Institutului pedagogic din Suceava, care a fost recepționată cu calificativul „foarte bine“, în afara preocupărilor de ansam­blu privind realizarea sarcinilor de plan pe anul 1970, care marchează o creștere de 80% față de cel din anul precedent, atenția este îndreptată spre accelerarea ritmului de lucru la hotelurile turistice din Suceava (cu 200 de locuri) și Cîmpulung Mol­dovenesc (156 de locuri), care a­u termen de dare în folosință în­ a­­cest an. De remarcat faptul că anul acesta capacitatea de producție in­dustrială a întreprinderii se va dez­volta prin realizarea­­ a două obiec­tive importante din fonduri de in­vestiții proprii : o stație de botoane și mortare și un poligon pentru panouri mari. Stația, începută la sfîrșitul anului 1969 (160 mc/schimb de 8 ore), va fi pusă in funcțiune In trimestrul II, iar poligonul (6000 mc/an) va fi terminat pina la sfir­­șitul anului. (ing. Mircea SOARE, din I.J.C.M.-Suceava) • In orașele Tîrgoviște, Găești, Moreni și Pucioasa, I.J.C.M.­Dîm­bovița a predat pînă acum 240 de apartamente și 114 garsoniere. Alte cîteva sute de apartamente și gar­soniere se afla în stadii avansate de finisaj. In luna ianuarie, îa Tîrgo­viște au fost atacate noi ansam­bluri de blocuri, la care se vor fo­losi, pentru prima dată în județul Dîmbovița, cofraje glisante. După a­­ceeași tehnologie se va executa și un grup de blocuri la Metcul (S. NICOLAESCU, corespondent) . Constructorii din cadrul I.J.C.M.­­Gorj Tîrgu au atacat în zona gării din Jiu un nou ansamblu de blocuri, care va însuma 1 300 de a­­partamente. (Z. PODARIȚA, cores­pondent) • O nouă policlină a început să execute la Lupeni șantierul nr. al T.C.L.-Deva (Valentin CIRSTOIU,4 corespondent) • T.C.L.-Deva a început lucrările la o școală cu 16 săli de clasă în localitatea minieră vulcan (Iulian IORDACHE, corespondent) Confirmînd buna reputație de care se bucură, întreprinderea de con­­strucții-montaje siderurgice — Ga­lați a pășit cu bine în noul an: sar­cinile pe luna Ianuarie la construc­ții-montaj au fost îndeplinite in pro­porție de 103,9%. In aceste zile, pe marea platformă industrială de la Galați constructorii și montorii iesc emoțiile probelor generale tră­ite la turnătoria de îngotiere. In fotografie, aspect din hala la­minorului de benzi la cald, aflat In stadiu avansat de execuție. BETOANELE In condițiile cînd în semestrul I are de realizat peste 15 000 metri cubi de betoane, cînd scurtarea termenului de realizare a acestei cantități este esențială pentru a se cîștiga avans la celelalte lucrări, cînd dispune de o importantă capacitate de prepa­rare, șantierul Valea Călugărească al I.S.C.M.—Brazi nu­ reușește să trea­că, în aceste zile, de bariera a 60— 80 de metri cubi turnați pe zi. Fi­indcă stația „Elba“, care ea singură poate da­­ 15 mc pe oră, a fost de­fectă trei săptămîni din ianuarie, fiindcă la repunerea ei în funcțiune, s-a stricat draglina de alimentare a celei de-a doua stații fiindcă, de fapt, și aceasta din urmă, și încă o a treia centrală de preparare sunt sortite deocamdată la rolul de decor, căci nu-s amenajate pentru iarnă. Plus, fiindcă nu-s destui dulgheri, fiindcă fronturile nu-s deschise la timp... E un februarie de care constructo­rii n-au parte în orice an, termo­metrul arată patru, sau șase, sau opt grade, iar la Valea Călugăreas­că se toarnă abia 60—80 de metri cubi pe zi. De ce acest „abia“ ?, vor spune u­­nii. In definitiv ne aflăm în sezon friguros, atâta lucru am învățat și noi, că betoanele e mai bine să le lași pentru cînd dă colțul ierbii... Or, iată că la Ministerul Construc­țiilor Industriale problema nu mai e tratată atît de­ simplist. Intr-un gra­fic aflat pe masa de lucru a minis­trului se trec zilnic cantitățile tur­nate — pe întreprinderi, pe șantiere, pe schimburi. Acolo unde apar dere­glări de puls, direcțiile generale sînt puse să ia măsuri. In ședințe sau Pe teren, un lait-motiv al analize­lor este: cît se toarnă. A apărut, alături de planul valoric, un prim instrument de disciplinare „pe glo­bal“ a realizărilor fizice : planul tur­nărilor de betoane, dedus din can­titățile de deviz ale obiectivelor cu sarcini de execuție în trimestrul I. O concepție nouă, o concepție orga­nizatorică, tehnică și economică cu­prinzătoare. De ce acest accent pe turnarea be­­toanelor ? Pentru că sarcinile importante din acest an ale ministerului și, mai ales, înscrierea treptată în dinamica celor considerabil sporite din primul an al viitorului cincinal impun, ca o con­diție primordială, ritmicitatea. Or, betoanele sînt osatura întregului ci­clu tehnologic al unei construcții, al unui șantier. Ele deschid calea pen­tru montarea structurilor de rezisten­ță, pentru montaje tehnologice, pen­tru finisaje. Realizarea lor pregăteș­te producția din perioada următoare. Apoi, pentru că turnarea betoane­­lor în fundații, mai ales în cele ma­sive, se poate­ efectua foarte bine in condiții de iarnă (de bună seamă, fără a neglija restricțiile normativu­lui), cu un consum redus de mano- Dorin CONSTANTIN­ESCU (Continuare în pag. a 4-a) La Fabrica de geamuri din Buzău D­ebut industrial In momentul cînd aceste rînduri văd lumina tiparului, în secția de a Fabricii de geamuri din Buzău oglinzi au început probele tehnologice. Am avut prilejul să vizitez secția în ajunul aces­tui debut industrial. De curînd se ter­minaseră probele mecanice. Ele au a­­rătat că utilajele dau deplină satisfac­ție. „Doar ici-colo — ne spunea mais­trul electrician Gheorghe Mușat — mai fost necesar să strîngem un șurub­a sau să potrivim reglajul unui releu”. A urmat apoi încercarea instalației de demineralizare a apei. Pentru arginta­­rea oglinzilor este necesară o apă atît de pură, încît o simplă distilare nu ajunge. Se folosesc schimbători de ioni care reduc duritatea la 0,0025 grade franceze. Ce înseamnă aceasta ne-a de­monstrat ing. Gert Uwe Drodtloff, șe­ful secției, arătîndu-ne un pahar de laborator din sticlă strălucitor de curat. In el se fiersese, pînă la vaporizare completă apă demineralizată la instala­ția automată a fabricii. Dar dacă ușoa­rele urme de săruri au trecut astfel neobservate, ele nu au scăpat bule­tinelor de analiză chimică, care, con­­semnind rezultate cu mai multe ze­rouri după virgulă, acordă instalației certificat de promovare. Secția, curata ca o farmacie, cu aer condiționat — nu este voie să se fu­meze pentru a nu afecta calitatea oglin­zilor — așteaptă avanpremiera probelor tehnologice. Aici, unde se vor realiza anual 600 000 mp de oglinzi, vor intr-un schimb doar 16 persoane lucra (in­clusiv personalul T.A.). „Fiecare cu­noaștem cu precizie sarcinile — ne spu­ne maistrul Ion Păunescu. Ne-am pre­gătit cu sîrguință, iar acum vom con­frunta cunoștințele teoretice însușite la specializare cu cele necesare în pro­ducție. Sunt convins că Împreună cu utilajele vom trece cu bine acest exa­men amănunțit ce va dura 37 de zile“. Totul arată că s-au făcut minuțioase pregătiri. De aceea și încrederea este generală. Directorul întreprinderii, ing. Mircea Nestor ne mărturisește că aten­ție colectivului de conducere se în­dreaptă spre următoarele premiere (in martie — secția de securit, in trimes­trul III — secția de geam laminat, în trimestrul IV — secția de geam tras) a căror serie este inaugurata de sec­ția de oglinzi. Are o singură îngrijora­re. Programul Încărcat de puneri în funcțiune cere, pe lingă tineri de cu­­rind pregătiți, și oameni cu experien­ța producției de geamuri. A găsit ase­menea cadre dispuse să vină la Buzău, însă restanțele de anul trecut la cota de locuințe ce i se cuveneau fabricii 11 împiedică să-i aducă. Sperăm că sprijinul organelor locale și al forurilor tutelare vor reuși să a­­lunge și această dificultate din calea tânărului colectiv, care face primii pași pe calea afirmării: Tiberiu MOVILA Volumul lucrărilor­ de construcții­­montaj, numărul mare al capacităților de producție ce urmează să fie puse în funcțiune, nivelul ridicat al indi­catorilor tehnico-economici conferă planului încredințat pentru­­ anul a­­cesta Ministerului Construcțiilor In­dustriale un plus de dificultate. Sar­cinile pe 1970 sunt însă întru totul realizabile, fiindcă unitățile de exe­cuție dispun de suficiente rezerve u­­mane și materiale. Altfel spus, po­sibilități există. Problema de cea mai stringentă actualitate este folo­sirea lor cu maxim­ă eficiență, iar nodul ei gordian este mecanizarea. Economia națională a făcut și con­tinuă să facă mari eforturi finan­ciare pentru a pune la îndemîna șantierelor utilaje și mijloace de transport din cele mai moderne și în număr îndestulător. Dar progresele în ceea ce privește folosirea lor ra­țională, în înțelegerea activității de construcții-montaj de pe treapta u­­nei dotări tehnice ridicate iasă încă de dorit. Aceasta a fost ideea prin­cipală care s-a desprins din dezbate­rile purtate la recenta ședință a con­siliului de administrație al Trustului de mecanizare­ București. Darea de seamă privind realizarea indicatorilor de plan pe 1969, discu­țiile, măsurile adoptate au dezvăluit sau au avut în vedere o seamă de realizări certe. Acestea sînt oglindite de procentele ce punctează depăși­rea sarcinilor la producția industri­ală și de prestații, la productivitatea muncii,­ la beneficii. Toate, laolaltă, îndreptățesc laudele ce se cuvin sub­unităților trustului. La principalele categorii de utilaje grele ale parcului au fost dobîndite progrese remarca­bile in ceea ce privește indicii de exploatare, obținute prin îmbunătă­țirea deservirii și întreținerii, ca și prin preluarea cu contracte a u­­nor lucrări pe marile platforme in­dustriale ; sectorul de transporturi a înregistrat un important salt calita­tiv, îndeosebi în trimestrul IV, cînd au fost depășiți indicatorii plani­ficați la tone, tone/km, distanță me­die și productivitate. Stațiile de be­toane realizate la nivelul exigențe­lor tehnicii actuale, noile tipuri de cofraje metalice pentru clădiri ci­vile, de schele metalice sînt numai cîteva eșantioane ale vredniciei și capacității tehnice dovedite de lu­crătorii din unitățile industriale ale T.M.R. Menționăm și vom menționa totdeauna cu satisfacție rezultatele bune — remarca, judicios, ing. Ion Viță, directorul general al trustului — nu pentru a ne împăuna cu ele, ci pentru a întreține trează conștiința valorii colectivelor noastre de muncă, a răspunderii pentru folosirea inten­sivă a mijloacelor tehnice cu care suntem­ dotați. Cu toate că anul trecut au fost găsite metode curative pentru mul­te carențe, o bună parte dintre a­­cestea au apărut sau tind să-și facă apariția și în activitatea din 1970. Sectorul industriei este, bunăoară, „amenințat” de lipsa unor materiale și agregate care condiționează pro­ducția la unele dintre uzine și asimi­larea de noi tipuri de utilaje și instalații, menite să sporească meca­nizarea unor operații­ pe șantierele de construcții — cum ar fi schelele autoridicătoare, stațiile de betoane SBMS-35 ș.a. Iată-ne, așadar, în cea de-a doua lună a anului, cu multe probleme vitale de aprovizio­nare nerezolvate nici măcar la ni­velul sarcinilor pe trimestrul I ! Lunile­ friguroase reprezintă etapa de vîrf în activitatea de reparații ca­pitale sau curente. Dar retragerile de utilaje la uzine sau atelierele­­ stațiilor se realizează într-un ritm cu totul necorespunzător. Situația (în care excelează stațiile de la Bucu­­­­­rești, Craiova și Pitești) lasă să se­­ înțeleagă fie că stațiile nu cunosc­­ starea tehnică a parcului, fie că­­ planurile de retrageri și asigurarea ! CU mijloace de transport greu sunt­­ tratate cu superficialitate, ca să nu­­ mai amintim de starea tehnică sub­­ Aurel ZELINSCHI (Continuare în pag. a 2-a) Inima mecanică a șantierelor să pulseze mai viu, mai puternic! După „cura de revitalizare" efectuată în uzinele de reparații, utilajele grele ale Trustului de mecanizare­ București iau din nou drumul șantierelor de construcții. In fotografie, un asemenea moment surpr­ins la Uzina de reparații-București. PROLETARI 015 TOATE ȚĂRILE, OSIȚI VA 8| ii 15 Cimitirul cărămizilor Fotoreporterul nostru vă înfăți­șează prin fotografia alăturată, un singur aspect al risipei de cărămizi la un lot al șantierului de locuințe din Călărași. Dar dezordinea și lip­sa de simț gospodăresc se manifes­tă aici aproape la fiecare pas , pe o suprafață îndeajuns de mare, în jurul blocurilor aflate în construc­ție, diverse materiale zac în noroi, în băltoace. Foarte ciudată ni s-a părut atitu­dinea șefului de lot, Stoian Bălan, care susține t — ...Nimic nu­ se pierde, totul se recuperează. — Și miile­­ de cărămizi eficiente sfărîmate ? — Și acestea. De altfel, față de consumul­ specific, lotul pe care­­ 1 conduc a realizat pînă acum o eco­nomie de peste 60 mii de cărămizi, plus alte materiale. Ne exprimăm deschis nedumeri­rea și neîncrederea față de o astfel de evidență. Atît ne-a trebuit ! Șe­ful de lot, profund jignit, își du­blează brusc personalitatea (oare cu gîndul de intimidare?): — Asta-i bună ! Eu, care dețin și responsabilitatea unei importante munci obștești, să induc în eroa­re ? !... Il invităm, atunci, pe­­ tov. Bălan să vizităm împreună lotul, îi ară­tăm, la fața locului, cum schelele demontate de lingă centrala termi­că au fost aruncate la întîm­plare, în noroi , cum fîșiile cu goluri, ne­reglementar stivuite, sînt ceterio- M. PRUNDARU (Continuare în pag. a 4-a) Hei - rup" - ul de cazma... Vă mai aduceți a­minte de cîntecel voioase cu „Hei-rup" care au dinamite atîtea energii , inimi tinere ? Vă mai aduceți aminte de Bumbești—Live­zeni, de Salva—Vi­șeu... Acum douăzeci douăzeci și cinci ani se purta cu dem­o uitate. Pe șantiere­, de construcții, „Hei rup“-ul era simboli forței noastre. Che­mată să suplineasc și lipsa de experien­ță și Lipsa dote­i tehnice. La vreme cazmalei și tîrnăco­pului, „Hei­rup“-­ a dat chip dorințe fierbinți de a schim­ba fața țării Astăzi idealul con­strucției este la fe de arzător. Sîntea aceeași entuziast dar nu mai suntem săraci. Forțele noas­tre sînt cu totul al­tele. Am depășit d­emult vîrsta „Hei rup"-ului de cazm. și tî­năcop. Nu-l ma vrem printre noi Verena stația de hidraulică, betoane automatizată și cal­culatoarele electro­nice repudiază forța brută a brațelor. A­­cum, „Hei­rup“-ul de altă dată ne cris­pează, oriunde îl în­­tîlnim , în concepția primitivă a unor in­vestiții, în modul rudimentar de orga­nizare sau de exe­cuție. Și totuși, „Hei­­rup“-ismul mai stă­ruie dureros pe a­­locuri. Cu încapă­­țînare, ca o menta­litate perimată, scle­­rozan,tă se îngreu­nează pașii, ne în­cețoșează mintea și privirea. Așa se face­m că excavatorul mai apare uneori sub formă de... lopată, macaraua ia chip de scripete, iar accele­rarea ritmului de lu­cru nu înseamnă alt­ceva decit dublarea efectivelor... lnt.r-un fel sau altul, din cînd în cînd, forța grosieră mai ține la poartă inteligența, iscusința experienței. Inteligența și expe­riența mea, a ia, a noastră sînt înmiit mai puternice decit cazmaua și lopata. Și-și reclamă, pe drept, prioritatea. „Hei­r­up”-ule de cazma și tîrnăcop, te iubim. Pentru forța și expresia ta umană. Dar ră­m,îi ce ești : o amintire scumpă a tinereții noastre. Lasă-ne doar entuziasmul viu, de care sîntem și vom fi animați mereu. Ca să gre­făm pe el noul sim­bol al energiilor con­structive de astăzi : inteligența tehnică.­­■ Emil STERESCU

Next