Constructorul, martie 1970 (Anul 22, nr. 10-13)

1970-03-07 / nr. 10

Gazetă editată de Ministerul Construcțiilor Industriale ?/ de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții î Nr. 10 (1052) Anul XXII 4 pagini 25 bani I Limbătă 7 martie 1970 "RedâcȚîe^^T^îdmiîstreîfm T^^ucu^ rești 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 ­2,8%+martie 22-23%! Pentru activitatea de construcții­­montaj, două luni, și mai cu seamă cele dinții ale anului, nu oferă des­tule elemente sintetice pentru fonda­rea unor concluzii categorice. Ele sunt însă suficiente pentru a intui pul­sul șantierelor, nivelul organizării și al folosirii mijloacelor și forțelor de muncă, pentru a scruta perspectivele. Până la 28 februarie, din planul de construcții-montaj pe 1970, al Mi­nisterului Construcțiilor Industriale, s-au executat 12,8 procente. Cu reali­zări peste media pe minister se în­scriu, printre altele, I.I.M. nr. 10 — Brașov, Trustul nr. 2 de instalații și Întreprinderea nr. 3 de izolații - Bucu­rești, Trustul nr. 5 - Brașov, I.C.M. - București, I.C.M. - Cluj , în timp ce întreprinderile de construcții-montaj din Constanța, Pitești, Craiova apar printre ultimele în ierarhia pe cele două luni. Dintre capacitățile repla­­nificate din 1969 au fost puse în func­țiune secția de fermenți organici și materiale de umplutură a întreprin­derii „Transilvania“ din Oradea, fa­brica de polietilenă de la Pitești, noile secții de la Fabrica de articole de sticlărie din București, fabrica de produse lactate de la Craiova, C.E.I.L. - Reghin ș.a. Au fost, de ase­menea, predate secția Melana III, noile capacități de zgură răcită (de la Combinatul chimico-metalurgic Baia Mare) și de tuburi și țevi din polietilenă (Fabrica de mase plastice- Iași), făcînd parte dintre obiectivele cu scadență în 1970. Față de prezența destul de blândă a iernii, față de potențialul întreprin­derilor noastre, se putea obține o... „porție“ mai consistentă. Mai cu sea­mă la obiectivele în continuare. Dar, pare-se, tocmai de la acestea se trag insuccesele unor întreprinderi de exe­cuție. Au cam neglijat pregătirea fronturilor la șantierele în continua­re, cu gîndul la lucrările noi. Spe­ranțele n-au fost însă confirmate în întregime. Fiindcă unii beneficiari s-au dovedit insuficient de operativi în întocmirea formelor necesare des­chiderii finanțărilor la noile capa­cități. Cum n-am uitat că anul tre­cut, respectarea acestei obligații a fost, pe alocuri, tergiversată luni de zile și că la 30 de lucrări din planul M.C.I. nu s-a deschis finanțarea nici până la... 31 decembrie, situația în­cepe să devină alarmantă. Lucrările noi reprezintă 28% din valoarea pla­nului pe acest an. Și, totuși, din cele 74 care trebuiau să aibă finanțarea deschisă, doar 24 îndeplinesc condi­țiile legale ca șantierele să-și poată începe activitatea. In întirziere se află îndeosebi ministerele industriei chi­mice, industriei ușoare, agriculturii și silviculturii. Adică, tocmai benefi­ciarii care au creat și în alți ani ne­ajunsuri de această natură unități­lor de execuție. Luna martie se anunță grea pen­tru constructori. Prin prisma sar­cinilor valorice, care să completeze diferența de pină la 22—23% din planul anual, dar și datorită obliga­țiilor de punere in funcțiune a unor importante capacități de producție. Iată de ce recenta ședință de lucru a Colegiului Ministerului Construc­țiilor Industriale s-a oprit îndelung asupra căilor ce trebuie urmate de întreprinderile din subordine. Vremea devine tot mai favorabilă, șantierele au posibilități sporite de a impulsio­na ritmul de execuție, într-o strînsă cooperare a constructorului cu sub­­antreprizele de specialitate, bazată pe respectarea riguroasă a obligațiilor reciproce. Problema aceasta se pune cu deosebită tărie mai cu seamă aco­lo unde 31 martie coincide cu terme­nul de punere în funcțiune a restan­țelor din 1969 sau a capacităților noi. Este adevărat că, în­ ultima vreme, la unele investiții — cum sunt fabri­ca de bere de la Craiova, combinatul de articole tehnice din cauciuc de la Pitești, complexul de creștere a por­cilor de la Periș-Cocioc ș.a. — s-au înregistrat progrese simțitoare. Ele sunt, totuși, insuficiente pentru a spulbera de tot incertitudinile, cu atât mai mult, cu cât am dori ca obișnui­tele liste cu „completări și provizo­rate” să fie cât mai puțin voluminoa­se. Acum, adică din timp, va trebui să avem în vedere și scadențele tri­mestrului II. Intervențiile stăruitoare pe lângă titularii de investiții, pe lân­gă uzinele furnizoare ar putea evita eventualele surprize neplăcute în pri­mirea utilajelor și echipamentelor teh­nologice. Accelerarea montajelor, îm­bunătățirea folosirii utilajelor și mij­loacelor de transport, organizarea ju­dicioasă a locurilor de muncă și a noilor șantiere, perfecționarea siste­melor de aprovizionare revin, în a­­ceastă lună, pe prim plan. Luna mar­tie punctează începutul activității desfășurate a șantierelor. Cu gîndul la sarcinile trimestrului I, cu gîndul la cele din trimestrele viitoare, cu gîndul la exigenții indicatori tehnico­­economici pe care îi avem de înde­plinit. Aurel ZELINSCHI Ritmul de lucru, strijenit­­ de golurile în aprovizionare­­ în vederea echipării tehnologice a­­ noilor unități textile ce vor fi rea­­­­lizate în viitorul cincinal, la între­prinderea de utilaje pentru indus­­­­tria ușoară din Târgu Mureș Se exe­­­­cută investiții care vor asigura mă­rirea capacității de construcție a­­ războaielor de țesut și altor mașini,­­ Dan CONDREA­­ j (Continuare în pag. a 2-a) "•■ [UNK]Și ceva care ține tot de aprovi­­­­zionăre, dar nu numai de ea. Com­­­­plet desfundate, drumurile de acces la obiectivele in construcție aproape­­ că nu mai sunt practicabile nici pen­­­­tru camioane: ce să mai spunem de cei obligați să le parcurgă cu pi­­c­iorul ? 1 I naa PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. PNIȚI-VA I Montaj de prefabricate pe șantierul secției de produse din azbociment de la Fabrica de ciment-Fieni Noi capacități de producție • In vecinătatea secției de prefabri­cate din beton armat de la Găiești se va realiza o nouă unitate productivă a întreprinderii de produse industriale pentru construcții-București a M.C.I. : atelierul de construcții metalice, care va furniza anual șantierelor 15100 tone de construcții metalice, 5 000 tone de rezer­voare metalice asamblate și tole pen­tru rezervoare, 700 tone de piese turnate din fontă, oțel și metale neferoase. In cadrul unei valori totale a investiției de 66 milioane de lei se vor executa aici o hală de construcții metalice de 9 900 mp, o hală de turnătorie de 1115 mp ș. a. Soluția de plan general adop­tată permite extinderea ulterioară a ca­pacității. Se prevede ca atelierul să in­tre în funcțiune la sfîrșitul anului vi­itor. • Alături de vechea fabrică de țigle și cărămizi „Arieșul” din Cîmpia Tur­­zii se ridică construcția noii fabrici, ce va produce de trei ori mai multe cărămizi. Datorită dezvoltării capacită­ții, această întreprindere a industriei ceramice va atinge o producție de 70 milioane de cărămizi. (Gheorghe Fodor, corespondent) • Rezultatele bune pe care le-a dat primul microtunel pentru arderea pro­duselor speciale, intrat în funcțiune a­­nul trecut la întreprinderea de materia­le de construcții „1 Mai“ din Bucov (județul Prahova), a îndemnat colecti­vul fabricii să construiască încă unul. El are termen de intrare în funcțiune la sfîrșitul acestei luni și va produce zilnic 12 000 de cărămizi de calitate su­perioară, ce vor fi folosite la zidărie aparentă. Peste plan, însemnate cantități de produse destinate șantierelor In primele două luni ale aces­tui an, Ministerului Industriei Ma­terialelor de Construcții și-a depă­șit planul producției globale indus­triale cu 28,1 milioane de lei. Toate direcțiile generale productive centralele industriale ale ministe­ri rului au îndeplinit și chiar depă­șit acest indicator. Pe primele locuri se situează Centrala indus­trială de prefabricate din beton și Centrala industrială a geamurilor și materialelor izolatoare, cu 107,3% respectiv 105,6%. Cu excepția Fa­bricii de ciment din Medgidia, căreia i-au lipsit numai 0,2 pro­cente, celelalte întreprinderi au în­­­deplinit sarcina planificată la pro­ducția globală. In ce privește producția marfă vîndută și încasată, ministerul în­registrează o depășire de 0,6%. Pe primele două locuri se află Direc­ția generală a industriei ceramice și Centrala industrială de prefa­bricate din beton, cu 103,8%, res­pectiv 102,9%. Productivitatea mun­cii întrece cu 1,9% sarcina planifi­cată pe primele două luni, tentînd un spor de 9,1% față pre­­de nivelul atins în aceeași perioadă a anului trecut. Până la 1 martie s-au realizat peste plan însemnate cantități de materiale de construcție : 4 265 000 cărămizi și blocuri ceramice (în echivalent), 6788 mc de prefabri­cate, 372 mii mp de geam tras (în echivalent 2 mm), 213 tone de ar­ticole sanitare din porțelan și faianță, 3900 tone de ciment etc. O brigadă de tineri români va lucra la ridicarea complexului industrial de la Ulianovsk- U. R. S. S. O brigadă formată din 10 ti­neri constructori din România, membri ai organizației Uniunea Tineretului Comunist, va pleca să lucreze timp de două luni, ală­turi de tinerii sovietici și repre­zentanți ai altor uniuni de tine­ret, la ridicarea complexului in­dustrial de la Ulianovsk-U.R.S.S. Acțiunea este consacrată aniver­sării Centenarului nașterii lui V. I. Lenin. Ji c 25 de ani de la instaurarea puterii populare în România Se împlinește un sfert de veac de cînd, la 6 Martie 1945, prin lupta maselor largi populare, pentru pri­ma oară în istoria patriei noastre a fost instaurat un guvern de largă concentrare democratică, în care precumpăneau reprezentantă cla­sei muncitoare și ai țărănimii. In perioada premergătoare aces­tui eveniment istoric, masele largi populare, organizate și conduse de P.C.R., au dovedit o uriașă ener­gie revoluționară și­­ activitate crea­toare, au dat pilde înălțătoare de dragoste față de patrie. Poporul român a dus în slujba revoluției toate forțele și energiile sale: bra­țul înarmat, patosul revoluționar, elanul creator, talentul, inima sa înflăcărată. Pe arena vieții politice românești s-au oglindit cu forță crescîndă, ca factor hotărîtor, ma­sele populare, clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea și alte pături de oameni ai muncii. încă din primele săptămîni după insurecția din august 1944,­ partidul comunist, dovedindu-se la înălți­mea cerințelor etapei istorice prin care trecea țara, s-a afirmat ca singura forță politică capabilă să organizeze și să conducă lupta re­voluționară a maselor. Chemările sale pentru desființarea rămășițe­lor feudale și împroprietărirea ță­rănimii, pentru democratizarea vieții politice, pentru refacerea e­­conomiei însuflețeau toate forțele democratice și patriotice ale țării. Partidul a organizat în această perioadă sindicatele unice, organi­zațiile de tineret, continuând în a­­celași timp lupta pentru consolida­rea Frontului Unic Muncitoresc. S-a extins în toată țara organizația țărănimii muncitoare, Frontul Plu­garilor­­ s-a intensificat­­ activitatea comuniștilor în rîndurile femeilor, intelectualității. Pentru gruparea tuturor fortelor intr-un­­ singur șuvoi revoluționar, P.C.R. s-a preocupat în permanență de găsirea formelor organizatorice celor mai corespunzătoare, de ela­borarea platformei politice, ducînd o susținută activitate in vederea concentrării forțelor democratice. Rezultatul acestei preocupări a fost constituirea, la 12 octombrie 1944, a Frontului National (F.N.D.), din care făceau Democrat parte Partidul Comunist Român, Partidul Social-Democrat, Sindicatele unice, Uniunea Patrioților, Frontul Pluga­rilor și Madosz-ul. Ulterior, la F.N.D. au aderat toate organizațiile de masă conduse de P.C.R. Sub conducerea partidului co­munist, mase uriașe ale populației s-a­u angajat într-o luptă dîrză îm­potriva reacțiunii. La sfîrșitul a­ Gh. TUDOR cercetător științific la Institutul de studii istorice și social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. (Continuare în pag. a 2-a) Aspect de la mitingul oamenilor muncii din Capitală, din ziua de 6 Martie 1945, cu prilejul instaurării­ guvernului dr. Petru Groza DOMENIUL IEI COLABORĂRI­ICESARE INTRE BENEFICIAR SI EXECUTANT Construcțiile pentru asociațiile agricole intercooperatiste Pe linia preocupării pentru dez­voltarea Și modernizarea continuă a agriculturii noastre, se alocă în­semnate fonduri destinate investi­țiilor din acest sector. Numai uni­tățile de execuție ale Ministerului Construcțiilor Industriale au inclu­se, de pildă, în planul lor pe 1970 lucrări în valoare de 1,5 miliarde de lei. O bună parte din aceste investi­ții urmăresc întărirea bazei mate­­­­riale a cooperativelor agricole de producție. In cadrul­­ unei­ valori de construcții-montaj de 340 milioane de lei — cît reprezintă plănul M.C.I. pentru sectorul cooperatist — urmează să înceapă execuția a 3 fabrici de nutrețuri combinate (cu o capacitate de cite 120 000 tone/an), a 12 complexe pentru creșterea și îngrășarea porcilor (cite 30.000 ca­pete/an) și a 3 complexe avicole (cu u­n total de 144 000 locuri-­găini), toate prevăzute a fi puse in func­țiune în 1971. In afară de inconvenientele lega­te de amplasamentele oarecum mai izolate, nici durata afectată execu­ției, nici tehnicitatea lucrărilor nu ridică cine știe ce probleme. Și to­tuși, aceste obiective trezesc îngri­jorarea unor întreprinderi de exe­cuție. De ce ? înainte de toate, pentru că pregă­tirea investițiilor lasă­ de dorit. Din cele 12 complexe pentru îngrășarea porcilor, doar la 3 (Tomești-Iași, I­ndepen­dența-Galați, Martinești- Vrancea) există condiții pentru des­fășurarea normală a lucrărilor in acest trimestru : complexele de la Furculești, Sălcia, Smirdioasa (din județul Teleorman), Beștepe și Be­­bil (jud. Tulcea), cu valori de­­ plan pe 1970 cite 10,5 milioane de lei, din care 1 milion în trimestrul I, n-au încă amplasamentele asigura­te, iar proiectele de execuție vor sosi între 15 martie și 10 mai ; la Nădlac, Semlac și Sreliac (jud. A­­rad) secțiile de gestație trebuie pre­date până la 31 martie 1971, dar și amplasamentele, și documentația *, sunt făgăduite pentru luna aprilie. . _■CT" ‘ In situați oarecum asemănătoare,­­adică fără amplasamente și proiec­te asigurate, se află și cele 3 fa­brici de nutrețuri combinate de la Adrian CÎMPEANU (Continuare în pag. a 3-a) Un alt utilaj greu, în drum spre șantiere mâini Posibilități sporite de cointeresare a formațiilor de lucru in construcții-montaj,prin EMOUIM LUCEAN­OR IN­ ACORD GLOBAL PE BAZĂ DE CLIMAT-ANGAJANT Directivele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român prevăd, pentru a stimula creșterea productivității muncii în con­strucții-montaj, introducerea unor forme mai elastice de salarizare și cointeresare. O asemenea formă este indicată în H.C.M. nr. 2383/1969, privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în unitățile de construcții-mon­­taj — și anume executarea lucrărilor in acord global pe bază de contract-angajament. Recent a fost elaborat în acest sens un act normativ — „Meto­dologia privind executarea lucrărilor fn­ acord global pe bază de contract-angajament și de stabilire a sumelor cuvenite formațiilor de lucru ce lucrează în această formă de salarizare“. Considerînd că executarea lucră­rilor în acord global constituie o rezervă importantă pentru organi­zarea mai bună a muncii forma­țiilor de lucru, pentru creșterea productivității și sporirea salariilor individuale ale membrilor forma­țiilor, apreciem că metodologia a­mintită trebuie cunoscută de toți angajații din șantiere — munci­tori, tehnicieni și ingineri. Forma de salarizare în acord global se poate aplica la executa­rea lucrărilor de construcții-mon­­taj pe obiecte sau părți de obiect complet terminate, cuprinzînd toa­te operațiile aferente acestora. Pre­cizăm că prin obiect se înțelege o construcție distinctă — de exem­plu : o hală industrială, cu toate instalațiile ; un pod ; un drum ; o școală, cu toate instalațiile etc. Prin parte de obiect se înțelege: o parte dintr-o construcție distinctă, cum ar fi un tronson dintr-o hală industrială, o scară la un bloc de locuințe (cu toate instalațiile) , sau anumite categorii de lucrări afe­rente unui obiect sau unei părți de obiect — de exemplu lucrările de structură, cele de finisaj, de in­stalații etc. Lucrările de speciali­tate constituie, de exemplu , lu­crările de fundații, cele de zidărie, de tencuieli, de fasonare a oțelu­­lui-beton, de zugrăveli și vopsitorii, de instalații sanitare, electrice etc. In scopul de a crește răspun­derea pentru terminarea com­pletă a lucrărilor ce le execută o formație de lucru, în acord se cuprind : executarea lucrări­lor de bază, de toate speciali­tățile , a lucrărilor de reparații care este necesar să fie efec­tuate după anumite lucrări . ing. M. WEINTRAUB șef de sector tehnic în Ministerul Construcțiilor Industriale (Gontinuare in pag. a 2-a) • A FOST APROBATA ME­TODOLOGIA DE APLICARE A ACESTEI FORME ELASTI­CE DE SALARIZARE • A­­CORD GLOBAL PE OBIECT SAU PĂRȚI DE OBIECT • CE CUPRINDE CONTRAC­­TUL-ANGAJAMENT • CUM SE STABILESC SUMELE CU­VENITE FORMAȚIEI DE LU­CRU • STIMULENTE CO­LECTIVE SI INDIVIDUALE PENTRU REZULTATE DEOSE­BITE • POSIBILITATEA CA FORMAȚIILE DE LUCRU SA FIE CONDUSE DE MAIȘTRI, TEHNICIENI SI INGINERI. ■' '' . hi DezBATere pUBlICă: PROIECTUL DE LEGE CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA ȘI DISCIPLINA MUNCII ÎN UNITĂȚILE SOCIALISTE DE STAT (Paj. a 3-a' Interes sporit pentru creșterea beneficiilor Măsurile adoptate de partid pentru perfecționarea conducerii și organizării economiei, la nive­lul actualei dezvoltări, se între­gesc mereu cu noi reglementări, ce au darul să stimuleze străda­niile colectivelor din întreprin­deri, să le sporească eficiența, să recompenseze eforturile în ra­port cu roadele pe care le aduc. De aceea, ele trezesc în rîndul oamenilor muncii un viu interes, devenind un izvor de căutări fructuoase pentru a răspunde grijii partidului, cu realizări de seamă în producție. Astfel de rodnice frămîntări sînt reflectate și în coresponden­țele primite la redacție. De pildă, Vasile Czintos, secretarul comitetului sindicatului de la fabrica de ciment „Temelia“ din Brașov, ne scrie : „Hotărîrea Consiliului de Mi­niștri privind acordarea de pre­mii din beneficiile realizate a fost primită cu mare bucurie de către întregul nostru colectiv. Cu ocazia dezbaterii acestei ho­­tărîri în grupele sindicale, ci­­mentiștii și-au exprimat încă o dată atașamentul și încrederea față de conducerea partidului și statului nostru. Ei și-au propus să-și intensifice strădaniile pen­tru a depăși, angajamentele luate, la t­oți indicatorii de plan. Astfel Ioan Pop, șef de brigadă și Ilie Datcu, organizator de grupă sin­dicală de la carieră, și-au supli­mentat cu 26­0 angajamentul de a produce materii prime peste plan . Bela Beke, Francisc Hoszu și Dumitru Vișan — cu 150 tone de clincher, Francisc Kicsi, Iosif Handra — cu 200 tone de ciment. Ei vor contribui astfel la depășirea sarcinilor pe între­prindere, la majorarea benefi­ciilor.“ . Așa-i cînd nu ești ajutat... Singur mi-a măr­turisit că s-a făcut dulgher pentru că i s-a părut o meserie ușoară. „Nu te mur­dărești, nu-ți sare mortar in ochi, ca zidarului... Și apoi, pe ferăstrău, pe tes­lă și ciocan am mai pus mina și la tata acasă, mai tăiam lemne, mai cîrpeam un gard...“. Era nevoie de dul­gheri, a trecut prin cursul de calificare ca gisca prin apă — și iată-l intr-o echi­pă. Ei, dar dulgheria nu-i nici ea floare la ureche, tesla iți face bătături in po­dul palmei... L-au luat la rost, în șe­dință, că lucrează încet și prost, fără tragere de inimă. „Aveți dreptate, to­varășilor, și eu recu­nosc că în doi ani, de cînd am ieșit ca­lificat, n-am reușit să cunosc tot ce tre­buie să știe un mun­citor cu vechime. Dar nici n-am fost aju­tat. Stan Dumitru, de pildă, care e frun­taș, ce-a făcut ca să mă ridic și eu la ni­velul lui ? Eu propun să-l criticăm aspru, că-i individualist, iși vede doar de lucrul său, nu ține seama de ceilalți...“. Stan Dumitru are doar un an mai­ mult in meserie, dar le iu­bește, o simte. Și-a făcut rost de cărți, studiază, are și o ino­vație — un panou de cofraj care durează de două ori mai mult. Și mai e și modest. Ca să scape de gura colegului, în­cearcă o vreme să-l dădăcească la fiece mișcare; apoi, vă­­zând că omul tot nu vrea să priceapă, pune el mina să-i facă lucrarea, doar­­doar l-o deprinde. — Uite, să-ți arăt cum se cofrează stil­­pul ăsta. — Știi ce ? Dă-i tu drumul, vin și eu acum. M-au ales res­ponsabil cu biletele de cinema, dau o fugă să... N-o să mă credeți, dar după două luni de „dau o fugă să...“, două luni în care oa­menii din echipă mai­ mai că nu l-au văzut, s-a văzut­, fii, pe lista evidențiați­lor. Atit i-a trebuit. Fuga la comisia de încadrare tarifară: „Aș vrea să mă săl­tați cu o categorie, știți, sînt eviden­țiat...“. La examina­re, el însuși mai mult a tăcut, și mai mult a vorbit — confiden­țial — cineva din co­misie : „Eu zic să-l admitem, ne e dr mare ajutor, știți, cu biletele. . De-aici pînă la șe­fia de echipă n-a fost mare lucru. Și apoi, să te ții ! ..Băieți, lu­crați înainte, eu dau o fugă să.. .“. L-am reîntîlnit zi­lele trecute. După un scandal de pomină, dăduse indicații gre­șite, cofrajul cedase, a trebuit să demole­ze elementul abia târ­­șiat. La reexaminare s-a văzut că nu știa nici să­­ citească pla­nul. — De, am zis-o eu de mult, așa-i cînd nu ești ajutat. Dar nu-i nimic, nu s-o face gaură-n cer. Ce, parcă numai șantie­rul ăsta e-n țară? Au­tora le crapă buza după dulgheri... Să-i văd ce-or să se facă fără mine, cine le mai ia bilete ! Emil STERESCU I I

Next