Constructorul, mai 1970 (Anul 22, nr. 18-22)
1970-05-23 / nr. 21
Continutorii Cu fierbinte patriotism, răspunzind chemării partidului CONSTRUCTORII SE AFLĂ ANGAJAȚI CU TOATE FORȚELE IN LUPTA PENTRU Învingerea urmărilor calamităților De 48 d zile sub apă De 48 de zile, Întreprinderea de prefabricate din beton — Giurgiu a Ministerului Transporturilor e asaltată de Dunărea revărsată. Platformele de producție, liniile de cale ferată sunt sub ape, în pavilionul administrativ se intră pe fereastră, în incintă se circulă cu barca. Pagubele se cifrează la aproape 400 000 de lei. Cu durere în suflet, dar hotărîți să micșoreze efectul dăunător al inundației și, mai presus de orice, să asigure continuarea producției de elemente prefabricate, atît de necesare în aceste zile în zonele sinistrate, muncitorii și tehnicienii, la îndemnul organelor de partid din întreprindere, au muncit și muncesc îndîrjit. Pentru evitarea degradării utilajelor expuse inundației, din vreme s-a luat măsura de a fi demontate și s-au revizuit cele care, totuși, au fost prinse sub apă. Ca să se asigure îndeplinirea integrală de plan, continuarea a sarcinilor producției numai la hala de fabricație a traverselor și piloților — singurul loc neinundat din întreprindere— nu era suficientă. La propunerea comandamentului local, conducerea a luat hotârîrea de a transfera 70 de muncitori la secția din Ploiești și de a crea condiții pentru intensificarea eforturilor salariaților. La hala de traverse, pe spații restrînse, în condiții grele, se lucrează la fabricarea stîlpilor, grinzilor și altor elemente. La șantierul fabricii de textile din localitate s-a amenajat o platformă pentru prefabricarea elementelor grele. Prin eforturi eroice, înfruntînd furia apelor, muncitorii au reușit ieri să restabilească circulația pe linia ferată din incinta întreprinderii, asigurind astfel livrarea către șantierele din zonele sinistrate a primelor prefabricate necesare refacerii podurilor. Situația producției realizate în aceste condiții este mai mult decât mulțumitoare. Pe luna aprilie, planul a fost depășit. După toate evaluările, și în mai planul se va realiza. Cota maximă a apelor Dunării se cifra ieri la 787 cm. O știre de ultimă oră anunță că azi, ea a scăzut la 735 cm. Eroism, dirzenie, abnegație, solidaritate umană, patriotism. Însușiri capabile, fiecare in parte, să aureoleze renumele unui popor, nu reușesc, toate împreună, să ilustreze îndeajuns virtuțile de care a dat dovadă și pe care continuă să le arate poporul nostru în aceste grele încercări prin care trece țara partidului și strîns unit în jurul conducerii sale, al guvernului, a acționat cu neînfrîntă energie pentru stăvilirea apelor învolburate, ieșite din matca lor, pentru salvarea vieților omenești și a bunurilor materiale amenințate de furia puhoaielor dezlănțuite, lucrează acum fără preget la înlăturarea pagubelor și normalizarea vieții în localitățile greu lovite. Nenumărate au fost faptele demne să intre în zilele cronicii acestor zile eroice, dar prea puține erau mîinile care să folosească atunci condeiul. Indiferent de vîrstă, profesie sau naționalitate, toți oamenii din regiunile inundate și-au unit eforturile cu ale celor veniți să-i ajute, opunînd stihiei oarbe curajul și forța organizată, conduse de rațiune. Pretutindeni urgia apelor s-a lovit și de rezistența constructorilor, localnici sau veniți din alte părți pentru a înălța fabrici uzine sau pentru a mări capacișitatea celor existente. Ei s-au aliniat în primele rînduri, luptînd pentru protejarea și salvarea bunurilor durate de mîinile lor. De mare folos în aceste indîrjite confruntări cu forțele naturii le-au fost priceperea și utilajele ce le aveau. Bunăoară, dacă locuitorii Aradului nu au cunoscut distrugerile provocate de apele Mureșului, atît de umflate că numai în albia Dunării mai puteau să încapă, aceasta se datorează și celor 300 de constructori de la întreprinderea de construcții industriale și montaj, din Brașov a M.I. C.M., aflați în orașul lor pentru a spori capacitățile de producție ale fabricilor de strunguri și de vagoane. Sub conducerea șefului șantierului, ing. Rudolf Hattnger, membru al comandamentului de apărare împotriva inundațiilor constituit în acele zile de grele încercări, ei au lucrat fără întrerupere o săptămînă întreagă la consolidarea și înălțarea digurilor. Cele 30 de autocamioane, două excavatoare și buldozerul, aflate în dotația șantierului, nu au avut nici o clipă de răgaz, în timp ce nisipul și balastul, destinate construcțiilor de la fabricile arădene, contribuiau la împlinirea digurilor în fața cărora apele s-au zbătut neputincioase. Dar nu peste tot apele au fost făcute inofensive. La Arad, răgazul de o săptămînă a fost suficient pentru ca pregătirile temeinice să stăvilească pericolul — pe cînd la Copșa Mică, Mediaș, Sighișoara apele Tîrnavei Mari au lovit mai grabnic și mai crâncen. Opoziția oamenilor nu a reușit decit să limiteze sacrificiile de vieți omenești și bunuri materiale. Și totuși, ce valoare inestimabilă are fiecare viață smulsă năvalei distrugătoare a apei, cit de prețios este orice bun salvat, orice petec de pămînt sustras inundației ! Astfel trebuie cîntărită contribuția celor peste 400 de constructori de la Trustul nr. 5 construcții-montaj care, în frunte cu comuniștii, sub conducerea șefului de șantier ing. Eugen Brotea și a maistrului Mărgărit Nica, șef de lot, au evacuat timp de o zi și jumătarte fără întrerupere — cu patru mașini carosate, 15 basculante, un microbuz și un turism — locuitori din Copșa Mică și din comunele aflate în calea apelor. La Mediaș, alți 417 constructori ce lucrau la investițiile de la fabrica de geamuri, „Vitrometan“ și „Chimigaz“ au cărat 200 mc de balast pentru lucrările de zăgăzuire, au transportat sinistrații au cazat în barăcile lor și le-au asigurat hrana la cantină. Și în prezent mai locuiesc la șantier 78 de oameni ale căror gospodării au fost luate de ape. Alte 256 de vieți omenești au fost ferite, la Odorheiul Secuiesc, de furia nemiloasă a apelor de către cei 100 de constructori de la Trustul nr. 5, îndrumați de ing. Carol Antal. Constructorii de la I.S.C.M. — municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej) care înalță noul combinat de industrializare a lemnului de la Fălticeni au avut de luptat pe două fronturi: dirijarea apelor pluviale, ce se prăvăleau furtunos orașului, dinspre partea mai înaltă a și inlăturarea primejdiei revărsării primului iaz, din apropiere, al Șomuzului. Maistrul Marin Duminică, secretarul organizației de bază P.C.R., ne-a povestit cum întregul colectiv al șantierului, în frunte cu comuniștii, au acționat cu un deosebit spirit de abnegație pentru a feri de inundație cuva presei din hala de fabricație, zidul de sprijin din beton, proaspăt turnat alte obiective, cu un stadiu fizic avansi sat. Și toate acestea s-au făcut pe o ploaie torențială, rece ca gheața — atit ziua, cit și noaptea. „Dacă viiturile de apă cu aluviuni ar fi pătruns in infrastructură, ín cofraje montate sau In zidul de sprijin, in afară de mari pagube materiale, ne-ar fi dat înapoi cu peste o lună de zile in executarea lucrărilor. Numai faptele de eroism ale oamenilor noștri, care n-au plecat de pe șantier pină n-a fost înlăturată complet primejdia, au creat posibilitatea ca din prima zi de la încetarea ploii să se reia lucrul in condiții normale. Totuși, de necazuri n-am scăpat. In citeva locuri, îndeosebi la canalizările deschise s-au surpat malurile...“ Prințul iaz al Șomuzului creștea repede. Ruperea digului era iminentă. Cooperatorii din satele apropiate lucrău cu disperare la preîntimpinarea unei catastrofe, inundarea a numeroase sate care se întind pe zeci de kilometri de pe valea Șomuzului. De furia apelor n-ar fi scăpat nici șantierul. Constructorii au dat și aici o neprețuită mină de ajutor : ei au încărcat, transAcum, după ce apele au scăzut, constructorii ajută la repunerea fabricilor în funcțiune. De la I.C.I.M. Brașov s-au trimis la Tîrgu Mureș două pompe, 4 uscatoare „Taifun“, două camioane cu utilaje și un motocompresor; au plecat 15 mecanici și electricieni, pentru a sprijini colectivul de la „Electromureș“ să pornească instalațiile. La Mediaș, la întreprinderea „Automecanica“, au sosit, tot de la I.C.I.M.B., macarale și două basculante. Alte două sunt pe drum. La Copșa Mică , la uzina „Carbosim“, la fabricile de geamuri din Mediaș și Tîrnăveni, la „Vitrometan“ și „Chimigaz“ din Mediaș, la fabrica de mătase „6 Martie“ și Atelierele U.J.C.M. din Sighișoara, la Odorhei și Tîrgu Secuiesc constructorii ajută muncitorii din întreprinderi să repună în funcțiune instalațiile și utilajele la întreaga lor capacitate de producție. Concomitent, adună de pe șantier și din împrejurimi materialele risipite de ape, le adăpostesc de umezeală pe locuri mai înalte și le curăță de mîl. De asemenea, drumurile de acces la șantier sunt degajate de aluviuni, iar muncitorii localnici care au fost plecați să-și apere gospodăriile se întorc la lucru. Muncă asiduă, generatoare de valori, a devenit virtutea de seamă a întregii națiuni. Pagubele trebuie înlăturate, pierderile înlocuite, făurite alte bunuri care să asigure mersul nostru înainte. Toate necesită muncă și iar muncă. Traian MUSTACESCU prească înaintarea valurilor spre stația de sortare, care putea fi dislocată.“ Prin suprainălțarea digului a fost salvat de inundare și satul Ciumulești, un aval de balastieră. Emoționant a fost apelul delegației satului, care a venit la balastieră să ceară ajutor pentru a feri de calamitate sute de familii oferind sprijin la înălțarea digului. Comuna Dolhosca. Siretul iși are aia albia la o depărtare de 4 km. Insă, pe malul său drept este instalată una dintre cele mai mari stații de sortare a agregatelor a I.I.P.C. Dacă utilajele grele, folosite la extragerea balastului, puteau fi lesne retrase, nu tot astfel se punea problema la demontarea instalațiilor și a motoarelor electrice de la benzile transportoare de cîmp. Șiretul Și-a depășit matca cu iuțeală, înaintind amenințător spre benzile transportoare. De sus, ploaie torențială, însoțită de puternice descărcări electrice, îngreuna nespus operațiile de demontare. In echipament de protecție, cca. 100 de oameni au izbutit să salveze ceea ce era mai important. La ore 23, totul era in siguranță. De veghe a rămas insă o echipă de 20 de muncitori, sub conducerea unui comandament, constituit ad-hoc. Deodată, un trăznet năpraznic s-a năpustit asupra principalului post trafó, cufundând totul in întuneric. Echipa de intervenție a cerut imediat Fălticenilor deconectarea și astfel a fost înlăturată o altă primejdie: incendiul. A fost anunțată imediat întreprinderea, care a doua zi a și trimis din București cutia terminală pentru schimbarea celei distruse și un electrician care s-o instaleze. Maistrul Dumitru Turache și mecanicul Constantin Lazăr, care ne-au relatat cele de mai sus, s-au reținut să pomenească nume de oameni. „Dacă ii puteți înșira pe toți o sută —■ ne-au CEI CE ÎNALTĂ UZINE AU LUPTAI SĂ LE APERE în ceasurile acestea de cruntă încordare, cînd localități întregi mai sunt complet acoperite de ape sau cufundate în întuneric, una din sarcinile de primă urgență este repunerea în stare de funcționare a centralelor electrice afectate de inundații. Toate forțele sînt concentrate în acest scop. Iată o imagine de la termocentrala Singeorz de Pădure — Fîntînele, unde furia viiturilor a potopit incinta și halele generatoarelor. Într-o încordare supremă și cu totală dăruire, oamenii muncesc, în mijlocul apelor, la punerea în funcțiune a decantorului de apă industrială, necesară termocentralei. Dupa scurgerea puhoaielor... (Urmare din pag. 1) să și-o cruțe pe a sa. I s-a părut că in ultima casă de unde-i evacuase pe cei amenințați cu înecul a mai auzit un țipăt. S-a Întors prin valuri dușmănoase. N-a apucat să intre bine prin fereastra deschisă, și clădirea s-a prăbușit peste el... Halele fabricii „7 Noiembrie“ au servit ca refugiu pentru oamenii din cartier. Aici au dormit, feriți de ploaia torențială, aici și-au uscat veșmintele. Ceramiștii, intr-un emoționant spirit de sacrificiu, au uitat de casele lor de familiile lor amenințate. La posturi, cucătorii au trecut produsele de cîteva ori prin cuptoare-tunel, ca să le poată menține la temperatura de regim. Și au reușit. Aceste cărămizi vor servi la refacere ! S-a anunțat că apa primejduia Unitatea nr. 2. Și-au sărit cu toții intr-acolo. Apă jos apă de sus. Cu cașmale și lopeți au înălțat digul de protecție. Pe chipurile livide de efort și nesomn a licărit bucuria unei victorii împotriva viiturilor. Cînd, în cele din urmă, buldozerul l-a dus acasă pe Gheorghe Fodor, directorul fabricii, nivelul apei scăzuse. In locuință directorul a găsit doar urmele milului rămas pe pereți, in lustrele aliniate pe tavan și, gros pe pardoseală. Tîrnăveni. Cu toată împotrivirea oamenilor, cuptorul nou al fabricii „Hercules“ a fost inundat. Au fost inundate și unele uscătorii. Cînd apa a fost evacuată, ceramiștii și-au reluat locurile de muncă, îndurerați, azi până la piele, dar hotărâți. Deși mulți dintre ei au avut ei înșiși de suferit pierderi de pe urma calamității, într-o admirabilă solidaritate umană s-au oferit să i ajute, din puținul ce le rămăsese, și pe alții, mai necăjiți decât ei. N-a contenit lucrul nici la fabrica „Mureșeni“. Prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, in acele clipe dramatice prin care au trecut locuitorii din unele cartiere ale orașului Tîrgu Mureș, le-a tonificat dîrzenia. Nu se putea circula. Pe unele străzi apa era de 2—3 metri. Locul autobuzelor l-a luat de îndată tractoarele, autostivuitoarele, pe care s-au amenajat conteinere speciale. Lucrătorii din schimburile libere, alături de ostași și de membrii gărzilor patriotice, au luat parte activă la bătălia orașului împotriva apelor, organizată de comandamentul special împotriva inundațiilor. Dintre fabricile producătoare de cărămizi, cel mai greu afectată a fost cea din Satu Mare. Oamenii s-au salvat urcîndu-se pe cuptoare. Pe deasupra uscătoriilor se circula și se mai circulă încă cu bărcile. 6 mlioane de cărămizi crude, milioane de cărămizi uscate și 33 milioane de blocuri ceramice au fost pur și simplu, spulberate de viituri. Apele nu s-au retras încă. Doar unitatea este pe cale de a și relua activitatea. „Din calculele noastre, ne spunea în încheierea acestor relatări ing. Hornul Marta, directorul general al Direcției generale a ceramicei din M.I.M.C., pierderile pricinuite se estimează la aproape 30 milioane de lei. Datorită eforturilor, pe alocuri supraomenești, deocamdată în zonele calamitate lucrează la caparitate doar fabricile de la Tîrgu Mureș, Tîrnăveni și Simeria. In asemenea situație, cînd apele au șters atîtea așezări, cerințele de materiale de zidărie azi căpătat proporții deosebit de mari. Iată de ce specialiștii din centrala ministerului nostru sprijină și îndrumă fabricile să-și organizeze lucrul nr .1 schimburi, să folosească Ia maximum capacitatea de fasonare, iar la liniile de fabricație a blocurilor ceramice să se lucreze și in zilele de duminică. S-au luat, de asemenea, măsuri ca noile unități de la Iași și Urziceni să-și poată depăși indicatorii de producție proiectați, iar investițiile de la Zalău și Sătuc-Buzău să fie puse în funcțiune înainte de termen". FIREASCĂ, ÎNĂLȚĂTOARE SOLIDARITATE PENTRU ACEȘTI OAMENI și pentru alții, zeci de mii, rămași fără adăpost, cu gospodăria distrusă colectivele de muncă, cetățenii patriei oferă din inimă ajutorul lor • Colectivele de constructori și producători de materiale de construcții din județul Cluj în unanimitate, și-au oferit salariile pe cite 0 zi din fiecare lună pînâ la sfirșitul anului. O bună parte din ei au majorat acest angajament, cedînd salariile pe 2—3 sau mai multe zile pe luni. Pe lingă donații în bani, tot mai mulți oferă pentru ajutorarea sinistraților îmbrăcăminte, articole de uz casnic, încălțăminte, alimente etc. La centrele de colectare din Turda, salariații fabricii de ciment au adus peste 5 000 de obiecte și aproximativ 500 kg de făină, șuncă afumată, pastramă etc. Pentru vindecarea rănilor pricinuita de apele revărsate, la Dej 50 de zidari, dulgheri și instalatori din Cluj și Turda (de la grupurile de șantiere nr. 2 și 5 ale T.C.L.), împreună cu constructorii din localitate, au lucrat la finisarea celor 70 de apartamente (programate pentru sfîrșitul lunii iunie) pe care le vor da in folosință zilele acestea , acum, ajută la construirea peste plan a 80 de apartamente în această localitate. Specialiștii motori ingineri, mecanici, zidari, șade la Fabrica de ciment din Turda participă la reparații și la corectarea liniilor tehnologice de la Fabrica de produse refractare din Dej. Fabrica de ciment a pus la dispoziția acestei întreprinderi 15 tone de cărămizi refractare. Fiecare unitate și-a majorat substanțial angajamentele luate la începutul anului. In luna mai, aceste unități vor produce suplimentar — printre alte materiale de construcții — 320 000 de cărămizi, 11 100 tone de var, 1 000 mp de fîșii cu goluri, 1 500 m de tuburi de canalizare, 40 mc de piatră de construcții. Întreprinderea de materiale izolatoare și de finisaj din Turda și-a majorat și ea angajamentul de depășire a producției globale de 1870, la 6 950 000 lei. Valoarea economiilor de materiale ce vor fi realizate pe șantierele din Cluj și Turda se va ridica la aproximativ un milion de lei (Andrei VARGA, corespondent) . De la șantiere — multe din ele aflate în zona calamităților — au sosit, la întreprinderea de construcții pentru transporturi-Brașov, vești despre gesturi de omenie: din salariul lor, oamenii vor dona lunar pină la sfîrșitul anului, 183 085 iei in folosul sinistraților. 780 de muncitori vor lucra cite o duminică in fiecare lună, cu asistența tehnică a 27 de specialiști, ceea ce va permite să se pună la dispoziția sinistraților încă 300 000 de lei. Nobilele sentimente de întrajutorare manifestate de salariații I.C.T.Brașov s-au vădit și în clipele cînd deși mulți dintre ei loviți de calamitate — au răspuns apelului de a preda centrelor de colectare haine, încălțăminte, pături, alimente etc. ■ In fondul pentru sinistrați, salariații întreprinderii de construcțiimontaj nr. 5 a D.G.C.M.București vor depune suma echivalentă salariului pe o zi din fiecare lună rămasă pină la sfîrșitul anului, începind chiar cu luna mai. Unii dintre ei au oferit însă salariul pe o lună întreagă. Printre ei, electricianul Ioan Țonea, secretarul comitetului sindicatului. „Și încă nu-i destul, ne-a declarat el. Vreau să fac și mai mult pentru populația atît de greu lovită. Donînd lucruri din gospodărie, muncind suplimentar... Ca mine gîndesc toți tovarășii de muncă. Nu-i firesc .“ • Oameni aflați la sute și sute de kilometri de zonele sinistrate se simt și ei loviți de cele ce s-au petrecut, își exprimă solidaritatea cu cetățenii din localitățile sinistrate, le vin în ajutor. Colectivele de muncă ale Trustului de construcții locale și I.S.C.M. din Craiova au hotârît, în unanimitate, să contribuie cu salariul lor pe o zi in fiecare lună pînâ la sfîrșitul anului (ceea ce înseamnă cca. 360 000 lei pe lună) la constituirea fondului de ajutorare. De asemenea, în fiecare lună vor lucra cite o duminică. Lăcătușii și mecanicii de T.c.L. vor repara in atelierele trustatului, in timpul liber, utilaje ale unităților de construcții din zonele calamitate. Prin acțiunile comune ale sindicatelor, organizațiilor U.T.C. și comisiilor de femei, se vor colecta și preda peste angajament 25 tone de fier vechi, 5 000 de sticle și borcane, a căror contravaloare va fi donată in contul sinistraților ; artiști amatori din formațiile sindicatului vor susține 5 spectacole în comunele județului, sumele încasate urmînd să fie depuse și ele in „contul 2000“ iar C.E.C. (Carol BORA, corespondent) • „Contribuția noastră bănească nu-i de-ajuns“, au spus proiectanții de la D.S.A.P .C.-Cluj, în adunarea fulger în care și-au exprimat solidaritatea cu cei sinistrați. Din aprecierea realistă a pagubelor, ceea ce este necesar pentru recunperarea lor, au izvorît numeroase inițiative demne de toată cinstea. Dumitru Marian, Constantin Rusu și numeroși alți proiectanți s-au angajat să execute voluntar, in timpul liber, expertizări de clădiri, instalații, drumuri, poduri, terasamente, stabilind soluțiile de remediere, consolidare, refacere , studii topografice, geotehnice, de amplasament, proiecte pentru reconstrucții de locuințe, alimentări cu apă și alte lucrări ,totalizînd echivalentul a 10 000 de ore medii convenționale. (Gheorghe FODOR, corespondent) • De la Fabrica de ciment-Medgidia, secretarul comitetului de partid, Justin Iliescu, ne relatează că începînd cu luna mai, toți salariații vor oferi cel puțin salariul lor pe o zi în fiecare lună pină la sfîrșitul anului. Vor fi colectate 40 tone de fier vechi , într-una din duminicile din luna iunie, cimentiștii care nu se află în schimb vor munci la lucrările de investiții, iar banii obținuți îi vor dona populației lovite de Calamitate. In afară de acestea, salariații au depus un contul special de la C.E.C. suma de 3 000 de lei, au predat la centrul de colectare numeroase obiecte. Angajamentul colectivului prevede ca in luna iunie să se producă peste Plan 5000 tone de ciment, o cantitate însemnată de tuburi. • Maistrul constructor Gheorghe Sandu, care lucrează la dezvoltarea Uzinei de tractoare din Brașov, își avea gospodăria la Mediaș. Apele furioase ale Tîrnavei Mari i-au luat la vale casa, cu lucruri cu tot. „Va fi nevoit acum să locuiască intr-unul din dormitoarele din organizarea de șantier — ne spunea ing. Nicolae Ion, inginerul-șef al șantierului nr. 1 construcții al I.C.I.M.B. — iar părinții săi trebuiau să caute adăpost la străini. Dar Gheorghe Sandu nu este singur. Alături de el se află cei peste 3 000 de salariați ai șantierului. Aceștia și-au propus să adune materiale din demolări, să le cumpere cu contribuția tuturor, iar apoi o formație de 10—15 meseriași, lucrînd cu schimbul in zilele lor libere, să-i ridice maistrului Sandu casa la loc. • Răspunzind apelului adresat de către Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste pentru ajutorarea localităților și populației care a avut de suferit de pe urma inundațiilor, salariații Trustului nr. 2 de instalații-montaje din București au hotârît să contribuie la fondul de ajutorare cu o sumă de peste două milioane de lei, reprezentînd salariul pe o lună al cadrelor de conducere și salariul pe cite o zi din fiecare lună, pînâ la sfirșitul anului, al celorlalți lucrători. In același scop, organizația U.T.C. cedează din fondul său suma de 5 000 de lei, iar membrii casei de ajutor reciproc oferă, din fondul de rezervă, 2 000 de lei. 6 membri de sindicat vor lucra, în timpul liber, ca recepționeri la un centru de colectare a îmbrăcămintei și obiectelor de uz casnic pentru sinistrați. O echipă de 20 de instalatori și montori, sub conducerea unui inginer și unui maistru, vor pleca să ajute la reconstrucția și repunerea in funcțiune a combinatului chimic Tirnăveni. Colectivul trustului s-a angajat să-și depășească planul de producție cu câte două milioane de lei în fiecare trimestru, pină la sfîrșitul anului, și să majoreze beneficiile suplimentare cu un milion de lei peste cele prevăzute în angajamentul inițial. (Iacob VARTAN, secretarul comitetului sindicatului) • Numeroși salariați ai întreprinderii de prefabricate „Progresul“ din București s-au prezentat la comitetul sindicatului, să întrebe unde pot depune obiecte de îmbrăcăminte și de uz casnic pentru sinistrați. Au fost îndrumați la centrele de colectare din cartierul fiecăruia, dându-li-se adresa exactă a acestora, întregul colectiv al fabricii a hotârît să doneze, pentru ajutorarea cetățenilor din zonele năpăstuite, o parte din salariu. Din materialele economisite prin efortul propriu, fabrica va ceda pentru lucrările de refacere a localităților calamitate 100 tone de ciment, tone de oțel, 500 metri cubi de a- 2gregate, 1000 metri cubi de piatră de rîu, iar muncitorii vor executa in același scop, în timpul lor liber, o mie de dale pentru trotuare. La telefon, ing. Marin Gherghe, inginerul-șef al Fabricii de ciment Comarnic, ne redă i citeva fraze puternica și emoționanta solidaritate a lucrătorilor întreprinderii cu semenii lor din zonele năpăstuite : „Salariații noștri au oferit ajutorul lor, cedînd salariul cuvenit pe cîte o zi din fiecare lună pină la sfîrșitul anului, iar directorul, Vasile Manole, salariul pe lună , au hotârît ca in toate duominicile rămase din trimestrul 11 să se lucreze și în secțiile fără foc continuu, iar sumele obținute ca plată să le doneze populației sinistrate ; toți membrii casei de ajutor reciproc s-au angajat să doneze 65% din dobînzile la depuneri pe acest an. Prin muncă patriotică vor fi colectate și predate 15 tone de fier vechi, a căror contravaloare va fi vărsată la C.E.C. în „contul 2000“. Lăcătușii Eugen Ionescu, Constantin Piciorea și Ion Popa strungarul Gheorghe Plumb și dulgherul Ion Țicu s-au oferit să meargă acolo unde va fi nevoie de el, pentru a ajuta la refacerea întreprinderilor calamitate. Conștient de necesitatea urgentă de materiale de construcții, colectivul fabricii s-a angajat să realizeze peste plan 100 tone de ciment, piese de schimb și confecții metalice, in valoare de 109 000 de lei. • In adunările care au avut loc pe șantierele argeșene ale întreprinderii de construcții hidroenergetice-București, salariații au hotârît să vină în ajutorul localităților calamitate, cedînd o parte din salariul lor. De asemenea, după cum a stabilit comandamentul special de la Ministerul Energiei Electrice au plecat spre Satu Mare 14 mașini și o echipă alcătuită din 9 dulgheri, care vor lua parte la acțiunea de refacere a așezărilor distruse de viituri. Spre aceeași destinație au fost expediate două barăci compartimentate, cu 200 de locuri. (Ion BIZOIU, corespondent) • Cu o parte din salariile lor contribuie la ajutorarea sinistraților și colectivele șantierelor T.C.L.Argeș, I.C.M.Pitești și ale subantreprinzelor de specialitate. II La o unitate C.E.C. din Capitală, unul din primii depunători de donații bănești în „contul 2000“ pentru ajutorarea sinistraților , inginerul constructor Victor Bogdan Pe văile Șomuzului, Moldovei, Siretului și Sucevei purtat in autocamioane și descărcat, in plini ploaie, blocuri de beton, de ziduri provenite din demolarea construcțiilor vechi din incinta combinatului. Stihia dezlănțuită a fost zăgăzuită și aici In aceleași zile, la Vadul Moldovei, Jiul și-a revărsat apele din matcă pe sute de metri. Aici se află și balastiera, exploatată de șantier. Utilajele au intrat imediat in acțiune pentru a înălța digul. ..După o muncă titanică, în condiții excepțional de grele — de a relalat dramatica încleștare cu apele învolburate, maistrul Ștefan Apărach’onet — personalul balastierei a reușit să aspus ei — suntem de acord. Cu toții, ca un singur om, de la muncitorul necalificat până la conducătorul stafiei, nefinind seamă de nici o greutate, am căutat să ferim de dezastru balastiera noastră. Tot așa, ne-am apucat cu folii sa reparăm ce le-a putut fi scăpat de furia apelor, benzile transportoare întoarse, rolele, reductoarele, să montăm la loc motoarele electrice. Totodată lucrăm la amenajarea drumului de acces, pentru a putea începe cu mai curind extragerea balastului și a pune in funcțiune stația de sortare, vom putea efectua, cu o improvizație, și spălarea agregatelor. Colectivul nostru a îmoirut sa lucreze și duminica și s-a angajat că va recupera cel peste 20 mc de agregate, cit reprezintă restanța“. Calamitatea a afectat și cele 2 balastiere de pe malul Jiului Suceava, de la Mihoveni și Verești, exploatate de șantierul 6 — al I.S.C.M. Tot frontul de extragere a fost acoperit de apă. S-a început, in ambele puncte, construirea unui dig de deviere a apelor, astfel că peste citeva zile se va putea asigura accesul in balastiere. Repunerea in funcțiune a devenit stringentă, căci pe șantiere a început să se resimtă lipsa de agregate. M. NEGREANU Se lucrează de zor la repararea benzilor transportoare de cimp la balastiera Dolhasca.