Constructorul, noiembrie 1970 (Anul 22, nr. 45-48)
1970-11-21 / nr. 47
Gazeta editată de ministerul Construcțiilor Industriale ș i de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții ți industria materialelor de construcții Ideile trecute a fost dată publicității telegrama adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, de către Comitetul municipal de partid și Consiliul popular municipal Satu Mare. In telegramă se spune, printre altele și Municipiul Satu Mare, atît de greu lovit de inundațiile din primăvara acestui an, a simțit din plin grija părintească a partidului și statului nostru, ajutorul multilateral pe care Dumneavoastră personal l-aț acordat în înlăturarea efectelor negative ale calamității și reconstrucția orașului. Prin suplimentarea cu 1660 de apartamente a cotei de locuințe prevăzute pentru acest an, prin ajutoarele materiale și facilitățile acordate sinistraților, s-a asigurat baza refacerii căminelor distruse de calamitate. In vasta acțiune de reconstrucție, alături de constructori, au fost prezenți la muncile patriotice, organizate pe șantiere, mii de cetățeni, tineri și vîrstnici, români, maghiari și de alte naționalități, pentru a contribui la grabnica dare în folosință a noi LA SATU MARE. TOȚI SINISTRAȚII S-AU MUTAT IN LOCUINȚE NOI CONSTRUCTORII DIN 5 ÎNTREPRINDERI AU DAT AICI O NOUA DOVADĂ DE ABNEGAȚIE, DE PATRIOTISM lor locuințe destinate sinistraților. Datorită eforturilor susținute ale acestora putem să vă raportăm că pina in prezent s-au dat in folosință peste 2000 de apartamente. In acest fel a fost posibilă desființarea completă a locuințelor provizorii constituite din corturi, vagoane și barăci.Din orașul de pe Someș, aflat în plină reconstrucție, corespondentul nostru Ing. Sabin Ropea, ne transmite informațiile obținute de la directorul Direcției de investiții a Consiliului popular județean, ing. E. Pauliuc. Eforturilor colectivului întreprinderii județene de construcții-montaj li s-au adăugat cele ale întreprinderii de construcții-montaj - Cluj a M.C. Iad. Trustului de construcții „Carpați", trusturilor de construcții locale din județele Bihor și Maramureș, venite în ajutor pentru realizarea planului suplimentar — care totalizează anul acesta, pe întregul județ, 3004 apartamente (din care marea majoritate la Satu Mare, iar restul la Negrești, Tășnad și Cărei). O contribuție substanțială la materializarea hotărîrii lor de a scurta durata de execuție a noilor locuințe a adus utilizarea panourilor mari prefabricate produse suplimentar de întreprinderile C.I.P.B., ca și a cofrajelor metalice plane universale. In prezent, pe lingă finalizarea cotei rămase din planul de locuințe, pe lângă deschiderea a noi fronturi de lucru, forțele constructorilor de la I.J.C.M. sunt concentrate de asemenea la execuția alimentării cu apă a municipiului Satu Mare (puțuri forate, stație de pompe, 3 km, conductă de aducțiune, 5 km rețele de distribuție în tuburi de azbociment de 400 și 200 mm diametru), a noilor școli, ca și a fabricii de cărămizi a industriei locale de la Tășnad, care in 1971 va trebui să participe la aprovizionarea șantierelor cu materiale de zidărie. „A VENIT IARNA. CE LUCRĂM ?" Intîmplarea a făcut să fim prezenți la o ședință de lucru a constructorului cu beneficiarul. Deoparte, diriginta și inginerul-șef cu problemele de investiții de la Combinatul de îngrășăminte azotoase, de cealaltă — ing. Pavel Chirila, șeful șantierului I.C.M.-Cluj. Tema discuției: stabilirea fronturilor de lucru pentru trimestrul I. Treabă anevoioasă — discuții aprinse, controverse pe alocuri jenante. Din cele cîteva liste cu obiecte, greu, greu de tot se mai găsesc sectoare în stare să asigure continuarea activității constructorilor... Lucrările din cadrul etapei a III-a de dezvoltare a C.I.A. — Tîrgu Mureș au o „istorie“ care merită a fi consemnată, cel puțin pentru a dezvălui (pentru a cita oară!) consecințele ce decurg, din insuficienta pregătire a unei investiții. Pe baza unei hotărîri derogatorii, ele au „demarat” în luna martie, fără finanțare, fără documentații și cu materiale comandate pe baza unor liste date de proiectant. Pe parcurs, una cîte una problemele s-au mai elucidat, iar în august investiția a intrat în... legalitate. Constructorii au purces dintru început hotărîți la lucru. Au „transferat“ baza de producție, spre a elibera amplasamentul noilor obiective, care în prezent au atins stadii avansate , depozitul fabricii de uree, turnul de granulare, hala de fabricație, depozitul și hala fabricii de acid azotic, fundațiile turnului de granulare de la fabrica de azotat de amoniu,gospodărirea și alimentarea cu apă ș.a. Toate la un loc, au permis constructorilor să-și îndeplinească la 1 octombrie planul valoric pe 1970. Stadiul fizic total necorespunzător al obiectivelor a ținut și ține încă pe loc sub antreprizele. După cum ne mărturisea ing. Itaralambie Sava, șeful șantierului I.I.B., din planul valoric inițial de 7 milioane de lei (redus, apoi, la 4 milioane), s-a considerat ulterior — în iunie — că sunt condiții pentru 700 000 de lei. „Realitatea este că la această investiție nu vom putea «scoate» mai mult de 200 000 de lei“. în situații asemănătoare, dacă nu și mai grele, se află izolatorii de la I.S.L.S.G. și montorii de la I.M.B. i n au unde lucrau și plătesc dobînzi penalizatoare pentru materialele aprovizionate în stoc. De starea aceasta de lucruri se fac oare vinovați constructorii . O parte din vină o poartă și ei. Ne gîndim la lipsa macaralei „Coles” care împiedică montarea stâlpilor de la depozitul de uree, la lipsa panourilor pentru închideri (comandate la secția din Ploiești a I.I.P.G.), a tuburilor din beton de 1400 mm (așteptate de la Bucov), ne gîndim apoi la unele defecțiuni de organizare ce afectează ritmul de lucru. Deși, evident, criticabile, acestea nu influențează însă decisiv fireasca evoluție a investiției. Piedici, în adevăratul sens al cuvântului, creează beneficiarul. Cele mai multe decurg din faptul că pentru una din cele 4 fabrici din etapa a IlI-a — cea de amoniac, nu există nici un fel de documentații și, de vreme ce pare-se că nu-s nici contracte, nu se întrezăresc nici măcar perspective de a le obține prea curînd. Fără fabrica de amoniac, menită să asigure materia primă, noua capacitate nu va putea intra în funcțiune (termen: 1972) , dar, în prezent, mai grav Aurel ZELINSCHI (Continuare in pag. a 3-a) Așa arată în luna noiembrie depozitul de uree, unde se așteaptă sosirea macaralei „Colos“ pentru montarea elementelor prefabricate ale structurii de rezistență. A In dezbaterea plenarei Uniunii Arhitecților din România PROIECTUL PROGRAMULUI NATIONAL DE SISTEMATIZARE In Capitală, a avut loc măr fi plenara Uniunii Arhitecților din România, In cadrul căreia a fost dezbătut proiectul Programului național de sistematizare, ce urmează să fie definitivat pînă la sfîrșitul acestui an. Alături de membrii uniunii, la lucrările plenarei au participat ingineri specialiști în probleme de sistematizare, economiști, sociologi, geografi, pedologi din institutele de cercetări, reprezentanți ai unor instituții centrale și ai consiliilor populare județene. Lucrările plenarei au fost deschise de prof. arh. Pompiliu Macovei, președintele Uniunii Arhitecților, care a subliniat importanța proiectului de program pentru sistematizarea localităților rurale și urbane din țara noastră. Prof. arh. Nicolae Bădescu, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Economia și Administrația Locală, a expus apoi proiectul Programului național de sistematizare. Luînd cuvîntul din partea Academiei de Științe Sociale și Politice, tovarășul Roman Moldovan, vicepreședinte al Academiei, a subliniat sarcinile ce revin lucrătorilor acestei instituții în elaborarea studiilor sociologice în strînsă legătură cu acțiunea de sistematizare. In cadrul discuțiilor, numeroși participanți, specialiști în diferite domenii și-au exprimat opiniile asupra proiectului, au făcut propuneri menite să contribuie la îmbunătățirea conținutului acestuia. Publicăm în pag. a 2-a o sinteză a temei puse în dezbatere. Viaduct de 200 m peste Doftana Peste 1400 kilometri de drumuri forestiere în 1970 Un drum transmontan care va scurta legătura între Brașov și Focșani DRUMURI MAI PUP CUNOSCUTE Sus pe Valea Doftanei, aproape de barajul Paltinu, pe coroana de dealuri împădurite unde se conturează malurile viitorului lac de acumulare, am avut prilejul să-mi opresc privirea asupra încă unei intervenții a omului în corectarea peisajului. Un suplu viaduct de 200 m lungime, la peste 70 m înălțime deasupra fundului văii, e pregătit pentru a fi dat zilele acestea în circulație, o dată cu drumul forestier. Va fi unul din cele mai mari viaducte rutiere din țară. Amănunte despre multe astfel de lucrări îndrăznețe ne-a prezentat ing. Aurel UNGUR, directorul general al Grupului de întreprinderi pentru construcții forestiere Brașov, din subordinea Ministerul Industriei Lemnului. „Drumurile forestiere sînt, ce-i drept, căi mai puțin cunoscute, dar de o mare însemnătate pentru economia țării. După cum probabil știți, grupul nostru de întreprinderi și-a realizat planul pe întregul cincinal încă la sfîrșitul anului trecut; am înregistrat încă de pe acum o producție globală, peste prevederile pe 1966—1970, în valoare de 700 milioane de lei, o reducere a prețului de cost cu peste 40 de milioane. Din planul pe anul în curs s-au realizat, în zece luni, aproape 90%. Din cei peste 1400 kilometri de drumuri forestiere pe care le executăm în acest an, voi aminti doar cîteva. In prezent se lucrează la drumurile de acces de la Tarnița și Mărișelu, la hidrocentrala de pe Someș ; la cei peste 100 de kilometri de drumuri de aici există un devans de un întreg trimestru. Drumul de acces de la Baia Borșa la mina cu același nume a fost pus în funcțiune într-un timp record. Aici, din cei 600 000 mc săpați, o treime s-au constituit rerocările în stîncă. Hărnicia oamenilor din brigada lui Traian Viman a determinat ca accesul la mina amintită să se deschidă cu un trimestru mai devreme decit era prevăzut“. Aflăm, de asemenea, de la interlocutorul nostru că o altă lucrare de amploare se realizează la Cazane, între Orșova și Dubova — un drum de 27 kilometri pe conturul viitorului lac de acumulare danubian. Numai în acest an au fost executate aici peste 300 000 mc de derocări în stîncă. La ora cînd apar aceste rînduri, drumul este gata pe o lungime de aproape 16 kilometri. De la începutul anului și pînă în prezent, mai bine de 1200 km de drumuri forestiere au fost date în exploatare. Un rol deosebit în obținerea acestui succes a revenit extinderii mecanizării, folosirii intensive a utilajelor grele. 90% din totalul terasamentelor, 100% din derocări, 95% din transporturi și încărcări au fost executate cu mijloace mecanice. Procente a căror valoare o sesizăm și mai bine, gîndindu-ne că volumul total al săpăturilor ce se efectuează în teren atît de variat reprezintă, anual, circa 25 milioane de metri cubi. La aceste lucrări de mare amploare, 90% din efectivul de muncitori sunt salarizați în acord global O participare largă a deschizătorilor de căi mai puțin cunoscute a fost înregistrată mai ales în ștergerea urmelor calamităților din primăvară, care au distrus în întregime numeroase artere forestiere de circulație din județele Mureș, Maramureș, Bihor, Sighet, Gorj. Pînă acum au fost reparate complet și redate în folosință peste 700 de kilometri de astfel de căi rutiere. Am putea cita mulți constructori merituoși care nu numai că au făcut față cu succes condițiilor grele, dar au dovedit măiestrie profesională și curaj în bătălia cu stîncă, pădurea și apele. Ne vom rezuma însă la a menționa global colectivele conduse de ing. Mircea Burlacu — șeful șantierului Nehoiu (și întreaga brigadă a lui I. Mihoc, de la același șantier), de ing. Aurel Solomon — șeful șantierului Sovata ș.a. In încheiere, o veste bună pentru cei ce îndrăgesc drumeția montană. In curînd va fi dată în folosință o nouă legătură rutieră între țara Birsei și țara Vrancei — drumul forestier care va scurta legătura între Brașov și Focșani cu cca. 100 de kilometri față de căile de comunicație existente. Viorel LUPU In zona Ojdula, pe noul drum forestier între Tîrgu Secuiesc și Focșani 47 (1080) Redacția fi Administra« fia s Bucure!! 46, str. Grădina cu cal nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 DEZLEGÂND NODURILE INERȚIEI S-a constatat că la I. C. M. Pitești, acordul global se poate extinde mai energic La întreprinderea de construcțiimontaj din Pitești a M.C. Ind. se înregistrează o situație de producție și economică nesatisfăcătoare : în primele 9 luni ale anului s-au realizat doar 93,5% din planul de producție, 94,5% din cel de productivitate, fondul de salarii a fost depășit necorespunzător cu cca. 1,6 milioane de lei, iar la prețul de cost s-au înregistrat pierderi, peste cele admise, de cca. 12,9 milioane. Nu întimplător, la această întreprindere salarizarea în acord global — care, după cum se știe, are un puternic efect stimulator, contribuind la îmbunătățirea producției și a indicatorilor ei economici — a fost extinsă intr-o măsură cu totul insuficientă. In luna octombrie au lucrat în acord global doar 1191 de muncitori — 18% din total, în cadrul a 57 de brigăzi — 14,5% din total; salariile plătite pentru lucrări în acord global au variat între 8,5% (șantierul 3-Cîmpulung) și 24,4% (șantierul 4-Găvana) din totalul salariilor. De la introducerea acestei forme elastice de salarizare și pînă la sfîrșitul lunii trecute, au fost încheiate 153 de contracte-angajament, din care numai 2 pe obiecte , doar în 4 dintre ele au fost cuprinși în formații și maiștrii. Ținînd seama de această situație, pe baza măsurilor stabilite recent de Colegiul M.C. ind. pentru a impulsiona extinderea acordului global, Ministerul Construcțiilor Industriale și Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții au trimis recent la I.C.M.Pitești un colectiv comun însărcinat cu, analizind concret condițiile de la locurile de muncă, lămurind problemele metodologice insuficient asimilate, consultînd muncitorii, șefii de brigăzi, cadrele tehnice, activul sindical pînă la grupe, să ajute ca noua formă de salarizare să devină, în ce mai scurt timp, predominantă. Un puternic argument pe care l-a folosit colectivul în această acțiune au fost înseși rezultatele obținute de unele formații (de pildă, ale zidarilor Ion Anghelina și Constantin Stancu, a dulgherului Ion Vidcu, de la șantierul 4-Găvana) care au lucrat în acord global, o productivitate orară mai mare cu pînă la 57% și cîștiguri mari sporite cu pînă la 44% față de cele ale formațiilor salarizate în acord simplu. Asemenea cifre nu se regăsesc însă la toate șantierele, la toate lucrările — și așa puține — date spre execuție cu contract-angajament, din cauza unor defecțiuni organizatorice — cum ar fi neincluderea în contract a mecanicilor de pe utilajele ce deservesc formațiile respective (de exemplu, în cazul brigăzii lui Ștefan Nae, la montarea prefabricatelor halei Combinatului de articole tehnice din cauciuc), neasigurarea de către conducerile de șantiere și loturi a condițiilor prevăzute in contract (ceea ce a determinat, in 44 de cazuri, replanificarea termenelor, iar in alte 8 abandonarea contractelor) etc. DILETANTISMUL NU ARE CE CĂUTA ÎN ORGANIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII L-am întrebat pe șeful de lot Ion Bărbieru, de la șantierul Cîmpulung, de ce nu a introdus lucrul în acord global la nici una din formațiile de muncitori din subordinea sa. După ce a inșirat justificări mai mult sau mai puțin plauzibile, omul a recunoscut cu candoare: „Lucrul în Petre HALTENWANGER din Ministerul Construcțiilor Industriale S‘ Alois BOROȘ membru in Biroul Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții (Continuare in pag. a 3-a) Lucrări de finisare și completare la cel mai tînăr obiectiv al Uzinei chimice din cadrul Grupului industrial de petrochimie Borzești, instalația de fabricare a alchilaminelor (4 000 tone/an), pe care I.S.C.M. — municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej și subantreprizele sale trebuie să o pună în funcțiune pînă la sfîrșitul anului. (Foto: Constantin BUTE, corespondent) Pînă mai ierioară comenzi, acum fără oameni... Noiembrie a găsit colectivul întreprinderii de prefabricate din Călărași cu o depășire de 4 milioane de lei la valoarea producției globale, dar și cu o nerealizare de cca. 2 000 mc de beton armat. Dacă depășirea arată o orientare judicioasă spre fabricarea unor produse mai valoroase, neîndeplinirea planului fizic denotă că șantierelor de construcții le-au lipsit prefabricate care să contribuie la accelerarea ritmului de execuție. Cu alte cuvinte, contribuția colectivului întreprinderii din Călărași nu s-a ridicat întru totul la nivelul cerut de sarcinile planificate. Directorul fabricii, ing. Victor Orlovschi, ne explica: nerealizarea se datorează faptului că in prima parte a anului au lipsit comenzi de tuburi precomprimate și jgheaburi, ceea ce a impus oprirea unor instalații și funcționarea altora cu capacitate redusă. Pentru a se compensa volumul de beton armat nerealizat, pe suprafețele de fabricația rămase disponibile s-au confecționat alte prefabricate, bineînțeles cu o tehnică mai rudimentară, cu randament scăzut. Că aceasta a fost cauza principală a neîndeplinirii planului fizic, o demonstrează și faptul că cei cca. 20 km de tuburi (în echivalent 600 mm diametru) cu cit a rămas in urmă întreprinderea la sortimentul respectiv, reprezintă aproximativ două mii me de beton armat. Deci, posibilitățile de recuperare a nerealizării trebuie căutate la secția de tuburi precomprimate. Care este situația aici ? Din cele patru instalații, numai una lucrează la întreaga capacitate: cea care realizează tuburi cu diametrul de 1000 mm. Alte două — una pentru 600 mm și cealaltă pentru 600 mm — funcționează cu 50 ° la din capacitate, iar a patra — pentru tuburi de 600 mm — este demontată, pe locul ei turnîndu-se prefabricate pentru construcții agrozootehnice. Aflăm de la inginerul șef adjunct Răzvan Piroianu, care răspunde de secția respectivă, că situația nu se datorează lipsei de comenzi. Ea a fost generată de opririle anterioare, care au diminuat cîștigurile muncitorilor și au determinat plecarea a cca. 100 de salariați. Acum cînd s-ar putea lucra din plin, acești oameni lipsesc, iar cei angajați in locul lor abia își formează bagajul necesar de cunoștințe și deprinderi. De aceea nu se pot incă alcătui formații care să lucreze la mașini și în schimbul doi. Așa cum am auzit nu o dată spunindu-se în întreprinderea din Călărași, producția industrială nu se poate compara cu mersul unui automobil, pe care îl poți opri oricînd, fără ca prin aceasta să afectezi pornirea ulterioară. Dar tocmai fiindcă se știa acest lucru, era necesar ca atît întreprinderea, cit și centrala industrială să acorde o atenție mai mare acoperirii planului de producție cu comenzi. Obligativitatea de a îndeplini planul de producție și, totodată, de a nu realiza produse ce nu au desfacerea asigurată impune strădanii mult mai mari la obținerea comenzilor pentru toate sortimentele și cantitățile fabricate, lucrul posibil la I.P.B.Călărași, demonstrat și de faptul că în prezent produsele fabricii sunt suficient de solicitate. Credem că aceasta este principala concluzie pe care ar trebui s-o retină colectivul întreprinderii din actualele greutăți. In ce privește recuperarea restanței, considerăm că ea depinde aproape în exclusivitate de colectivul de aici. In sprijinul acestei afirmații vine faptul că în primele 14 zile ale acestei luni, sarcinile planificate au fost depășite cu cca. 230 mc de beton armat, în condițiile cînd secția de tuburi a lucrat la numai 50% din capacitate. Traian MUSTACESCU La Slatina Fabrica de produse cărbunoase în probe Cu toate că termenul de punere în funcțiune este fixat pentru 31 decembrie, constructorii de la I.S.C.M.Craiova, montorii, instalatorii și șamotorii de la I.M.B. și respectiv, I.I.B. și I.S.L.S.C. au pregătit încă de pe acum pentru probe tehnologice fabrica de produse cărbunoase de la Slatina. La fluxul nr. 1 au început probele de calcinare, obținindu-se primele cantități de antracit , a Intrat în circuit și cuptorul de coacere. Secțiile de preparare și dozare sunt în rodaje. I.C.M.Cluj cu cincinalul realizat Combinatul de celuloză și hîrtie de la Dej, rafinăria „Crișana“ din Suplacu de Barcău, uzina de cupru din Baia Mare, modernul laminor de la Cîmpia Turzii, combinatul de îngrășăminte azotoase și fabrica de mănuși din Târgu Mureș, centrala electrică de termoficare de la Oradea, noile secții ale fabricilor „Terapia“ și „Porțelanul" din Cluj se numără printre cele 120 de obiective ridicate de harnicul colectiv al întreprinderii de construcții-montaj Cluj de la începutul actualului cincinal. Planul de construcții-montaj al întreprinderii pe perioada 1966— 1970, a fost realizat cu două luni mai devreme; productivitatea muncii a sporit cu aproape 45%, costul lucrărilor s-a redus — peste sarcina planificată — cu aproape 13 milioane de lei. Rezultatele bune din 1970 (sarcina valorică pe 10 luni a fost depășită cu circa 35 milioane de lei) dau posibilitatea ca pînă la sfîrșitul anului să se execute, peste prevederile cincinalului, un volum suplimentar de lucrări de aproape 140 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproape două treimi din realizările obținute în 1966. (Liviu TOMAS, corespondent) Angajamente îndeplinite O telegramă primită la redacție din partea directorului ing. Carol HERL ne informează că, după cum rezultă din datele cumulate pînă la finele primei decade din noiembrie, colectivul Fabricii de ciment-Turda și-a realizat angajamentele anuale la principalii indicatori, realizînd peste plan 5,3 milioane de lei la producția globală, 1,160 milioane la producțiamarfă vîndută și încasată, 3,4 milioane la, prețul de cost, 7,6 milioane la beneficii. Planul fizic pe 10 luni a fost depășit cu 22 800 tone de ciment, 4080 tone de var, 3020 tone de ipsos, 36 000 tone de calcar pentru industria siderurgică și chimică; există premise pentru realizarea înainte de termen a angajamentelor anuale la toate aceste sortimente. Ce-a văzut — și ce-a facut ! S-a dus la schimbul de experiență cu inima îndoită și s-a-ntors cu sufletul cătrănit. „Cum, domnule, se potrivesc ăia așa de bine ? Tot întreprindere de construcții, aceleași reguli, aceleași fonduri, tot oameni și la e:, și la noi. Dar uite ce-au făcut! Ce cămine au trîntit pentru muncitori ! Hoteluri, nu alta. Trei-patru inși în cameră, curățenie lună, paturi bune, covorașe, difuzoare de radio, televizor, flori... Cînd am încercat să le iau niște dulgheri, cu ce crezi că m-am ales ? Nu plecăm, tovarășe, de aici, sîntem la unitatea asta de zece ani și ne place. Dumneata ce poți să ne dai ? Dormitor comun, bate la cișmea, pături de cal ? Nu știm cum e la voi ? De ce-ți fug muncitorii ? Și mi-au închis gura...” Așa, cătrănit, s-a frămîntat o zi-două, apoi l-a chemat pe șeful administrativului. — Să mergi, tovarășe, și dumneata, să vezi ce s-a făcut acolo. Notează-ți tot, ce și cum, și vino cu propuneri. Să ieșim și noi în rîndul calenilor ! S-a dus administratorii — și a venit nu cu propuneri, ci cu o listă de, ridicări din umeri. — Nu se potrivește la noi. Au bani, tovarășe, l-au strîns din organizare, noi i-am mîncat atunci, știți, cînd am raportat lucrări care nu se făcuseră... Au gospodărie anexă, mîncarea le revine ieftin. Au spălătorie mecanizată, bucătărie mecanizată la cantină, nu mai cheltuiesc asta cu personalul. .. — Bine, astea su am văzut și eu. Dar noi, ce facem noi ? — Păi — m-am gîndit la cîte ceva. De pildă, știți cum au ei la ușile camerelor de la cărți de vizită cămin, cu numele locatarilor. Să facem și noi ! Și aș mai zice să le reținem oamenilor din salariu ca să le luăm pijamale, toate la fel. Figura cu pijamalele n-a ținut. Măcar că ar mai fi înviorat aspectul dezolant al dormitoarelor, cu asfalt pe jos, cu haine atîrnate de ferestre, cu cearceafuri cenușii. în s-a realizat schimb, propunerea cu cărțile de vizită. Mai precis, pe ușile barăcilor au apărut liste dactilografiate : „Dormitorul nr. 1, Efectiv : 30. Numele și prenumele . ..." După care, spre minister a plecat o adresă cu ton triumfător , „în urma schimbului de experiență, finind seama de condițiile noastre specifice.. Sărmanii ! Atîta au înțeles ! Emil STERESCU If)