Constructorul, februarie 1973 (Anul 25, nr. 5-8)

1973-02-03 / nr. 5

­i administrația: București ta, str. Grădina cu tai Mi­cf, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 Pentru numeroase colective din ramura noastră, luna ianuarie a însemnat UN VIGUROS PAS SPRE REALIZAREA NIVELULUI MAXIMAL AL SARCINILOR PE 1973 Ministerul Construcțiilor Industriale și-a depășit planul lunar cu 0,8% Antrenați în marea întrecere muncitorească pentru îndeplinirea cincina­lului în 4 ani și 6 luni, constructorii de pe șantierele industriale au pășit în noul an cu ferma hotărîre de a nu-și precupeți eforturile pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan, pentru punerea în funcțiune la termen sau înainte de termen a obiectivelor cu scadență în 1973. Temperaturile scăzute, zăpada din luna ianuarie au pus, pe alocuri la grea încercare dîrzenia și iscusința oamenilor de pe șantiere. în pofida acestor greutăți, în pofida volumului mare de lucrări planificat, Ministerul Construcțiilor Industriale și-a îndeplinit sarcinile din prima lună a anului la producția de construcții-montaj (potrivit datelor operative), în proporție de 100,8%, realizînd un volum de lucrări cu peste 80 milioane de lei mai mare decît cel executat în aceeași perioadă din 1972. Realizări peste me­dia pe minister au obținut T.I.I.Gh. — București, trusturile de construcții in­dustriale de la Constanța, București, municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, T.I.M. — Iași ș.a. Constructorii din cadrul unităților de execuție ale M.C.Ind. au abordat sarcinile din luna februarie hotărîți să sporească ritmul de lucru, așa iicit pînă la sfîrșitul trimestrului , să realizeze 23,5% din planul valoric pe 1973 și să asigure punerea în funcțiune a obiectivelor cu scadență în primul pătrar al anului. ROȘIORI­­ DE VEDE. Pe șantie­rul lucrărilor de dezvoltare a fi­laturii­­ țesătoriei din localitate se a­­propie de sfîrșit asamblarea precomprimare, prin la sol, a grinzilor-ca­­nal. Constructorii de la T.C.I.­Bucu­rești stabilesc a­cum „ordinea de bătaie" pentru începerea monta­jului prefabricate­lor la acoperișul halei. In fotogra­fie : șeful de lot Mircea Spătaru, împreună cu prin­cipalii săi colabo­ratori — maiștrii Valentin Pirlă și Ion Țurlea. -A. In probe mecanice La Arad, șantierul nr. 6 al T.C.I.­­Timișoara execută o nouă fabrică de feronerie, învingînd unele dificultăți în a­­provizionarea cu materiale, asigu­rarea forței de muncă și a unor utilaje, constructorii de la acest obiectiv, condus de Romeo Țurcan, și-au îndeplinit integral sarcinile planificate pentru luna ianuarie, iar lucrările aferente primei capa­cități de producție se apropie de sfîrșit; postul trase este sub ten­siune, iar probele mecanice și teh­nologice sînt pe termminate, așa că în curînd va fi invitată comisia de recepție. In realizarea celei de a doua capacități, cu termen de predare la 30 iunie, se întrevăd unele gre­utăți. Nici pînă în prezent bene­ficiarul n-a reușit să contracteze toate utilajele și nu poate încă să predea documentația pentru secția de galvanizare. (Dumitru SlRBU, corespondent) Două noi capacități de producție Constructorii de la T.C.I.—Pitești și lucrătorii din cadrul subantre­­prizelor de specialitate au pus în funcțiune, pe platforma industrială piteșteană, Găvana, noi obiective productive , o capacitate de 6400 tone/an articole de cauciuc (­la C.A.T.C.) și fabrica de încălțăminte, care va produce anual un milion 1 d q perechi de încălțăminte. (Ion ții ZOI W, corespondent) Ii Sirventiști distinși cu ordine și medalii Cu prilejul împlinirii a 20 de­ de ani de la înființarea Fabricii I de ciment — Bicaz, Consiliulu­­ de Stat al Republicii Socialiste,­­ România a conferit ordine și­­­ medalii unor salariați care au­­ contribuit la ridicarea și afirma­rea acestei fabrici, vlăstar al primului plan cincinal. Au fost distinși cu Ordinul Muncii sau Medalia Muncii 59 de munci­­­tori, maiștri, tehnicieni ,ingineri, economiști și cadre de condu­­­cere Materiale de construcții ,, livrate suplimentar în • Cimentiștii din Fieni,au înscris contul realizărilor fabricii peste 1300 tone de ciment (în echi­valent) și 400 mp de plăci din azbociment peste sarcinile maxi­male ale planului pe ianuarie. • Numeroase colective de ce­ramiști încheie această primă lună a anului cu însemnate depășiri ale prevederilor maximale ale planu­lui. Astfel, cotele depășirilor se ri­dică la : 76 mii de cărămizi și 609 mii de țigle la Jimbolia, 100 mii de țigle la Lugoj, 80 mii de țigle la Tîrnăveni, 103 mii de cără­mizi . Și 50 mii de țigle la Cîmpia Turzii și 57 mii de țigle la Piatra Neamț. • Avansului în cincinal — de o lună și 18 zile — cîștigat pînă in acest an de colectivul întreprin­derii de prefabricate și elemente de construcții din Brașov, i s-au mai adăugat în ianuarie cîteva zile. Planul fizic a fost îndeplinit la 28 ale lunii. Fabrica a livrat 1000 mc de prefabricate peste prevede­rile maximale ale planului pe pri­ma lună, din care 847 mc de ele­mente pentru construcții indus­triale și 42 mc de panouri mari, RANDAMENTUL FIECĂRUI UTILAJ­­PESTE NIVELUL PLANIFICAT­ Chemarea colectivului Stației de utilaje - municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej către toți mecanizatorii din unitățile T.M.B. • Reducerea consumului specific de benzină la transporturile auto cu 0,002 tone la 1000 tone/km ; • Depășirea indicelui de exploatare a parcului in­­ventar, creșterea productivității tehnice a utilajelor de construcții, după cum urmează : a) indicele de exploatare a parcului inventar — excavatoare E65 — cu 2 °/o, — buldozere SÎ00 — cu 3 °/o, — cilindri compactori — cu î °/o, — macarare-turn de 5 tf — cu 3% b) productivitatea pe utilaj — excavatoare (mc/mc cupă) — cu 3 °/c, — buldozere (mc/buc.) — cu 4%, — cilindri compactori (ore/buc.) — cu 1%, — macarale-turn (tone/tone capacitate) — cu 4/i/c; • Scăderea cu minimum 7"/« a volumului de timp de lucru neutilizat ; • Reducerea cheltuielilor administrativ-gospodărești cu 20 000 de lei față de cele din 1972. Suntem­ încredințați ca toate colectivele stațiilor de utilaje ale T.M.B. — și am fi bucuroși să li se alăture și colectivele stațiilor de utilaj-transport ale unităților de construcții-montaj­e vor răspunde chemării noa­stre cu același entuziasm cu care noi le-o adresăm astfel ca această întrecere, încadrată în marea emu­lație a întregii națiuni pentru înfăptuirea cincinalu­lui în patru ani și jumătate, să dea roade cît mai bogate, contribuind la creșterea eficienței economice a investițiilor, la avîntul economiei noastre naționale. Vasile NĂSIESCU președintele comitetului sindicatului ing. Nicolae WILFIELM președintele comitetului oamenilor muncii (In pag. a 4-a , o relatare a trimisului nostru Viorel LUPU, de la adunarea reprezentanților oamenilor muncii, în cadrul căreia a fost lansată chemarea). Luînd în dezbatere, în cadrul adunării generale a reprezentanților oamenilor muncii, realizarea planu­lui pe 1972 și prevederile pe anul în curs, colectivul stației noastre apreciază că există condiții pentru a realiza și depăși sarcinile pe 1973. Hotărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. din 20—21 sembrie, sarcinile formulate de secretarul general no­al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu — atît cu pri­lejul recentelor vizite în județul Vaslui și Iași, în în­treprinderi din Capitală, cît și la Conferința organi­zației municipale de partid, București — privind înfăp­tuirea în condiții exemplare a planului de investiții din acest an și din întregul cincinal constituie și­­ pentru noi un program de acțiune clar și concret, care evidențiază răspunderea ce ne revine în buna deservire mecanică a șantierelor, pentru creșterea ritmului de execuție a lucrărilor de construcții-montaj. Cei peste 1600 de muncitori, maiștri, ingineri, teh­nicieni, economiști ai stației noastre, prezenți pe șan­tierele Ministerului Construcțiilor Industriale din 7 ju­dețe ale Moldovei, adresează colectivelor tuturor ce­lorlalte stații de utilaje ale Ministerului Construc­țiilor Industriale chemarea la întrecere pe anul 1973, sub lozinca : „RANDAMENTUL FIECĂRUI UTILAJ _ PESTE NIVELUL PLANIFICAT!" Ne asumăm următoarele­ angajamente, pe care le propunem ca obiective ale întrecerii : • Depășirea planului anual valoric de producție cu 3% ; • Creșterea valorii producției pe utilaje inventar, față de realizările din 1972, cu 3 °/6 ; Teodor MIHAILA secretarul comitetului de partid La minus 12 grade, la cota 16 m, echipa de montori de I. T.M.A.C. — București condusă de Filip Căpățînu lucrează, sub îndru­marea maistrului Nicolae Tom­a, la montarea instalației de amoniac — prima capacitate ce urmează­ a intra în funcțiune’în acest an, în cadrul marelui combinat chimic de la Slobozia. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA ! AGENDĂ POLITICĂ I­n­ contextul evenimentelor in­­­­­terne pe agenda politică a săp­­tămînii pe care o încheiem, pe primul plan se situează ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului. Pe baza informării în legătură cu vizitele efectuate de președintele Consiliului de Stat al țării noastre în Pakistan și Iran, prezentată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, Comi­tetul Executiv a luat cunoștință cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizitelor și despre posibili­tățile însemnate de dezvoltare a co­laborării bilaterale dintre România și cele două țări vizitate la începu­tul lunii ianuarie, a aprobat in una­nimitate rezultatele vizitelor și a sta­bilit ca ministerele și organizațiile e­­conomice să ia toate măsurile pen­tru transpunerea în viață a înțe­legerilor stabilite cu ocazia vizitei. Exprimînd simțămintele întregului nostru popor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a salutat cu deosebită satisfacție încheierea acordului de în­cetare a războiului și restabilire a păcii în Vietnam. Evoluția evenimen­telor din Vietnam constituie o nouă și puternică demonstrație a faptului că un popor, hotărît să-și apere drep­tul la viața liberă, independentă și demnă, să-și făurească destinele po­trivit voinței sale, nu poate fi in­­frînt de nici o forță din lume. In comunicatul dat publicității, Comi­tetul Executiv își exprimă convin­gerea că între poporul român și toate popoarele, din Indochina se va dezvolta o largă colaborare, consi­derând că pe această cale România va putea­ contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiului, la dez­voltarea acestor țări, la întărirea prieteniei între poporul român și po­poarele din această zonă. In cadrul aceleiași ședințe, Comi­tetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecția mediului înconjurător, care abordează — în spiritul Conferinței Naționale P.C.R. — o problemă cu largi impli­­­cații în perioada actuală și cea ur­mătoare. Proiectul de lege va fi su­pus dezbaterii publice, înainte de înaintarea lui spre adoptare Marii Adunări Naționale. Prin implicațiile lor în viața so­cială a țării, rețin atenția propune­rile aprobate de Comitetul Executiv, privind modificările și completarea unor prevederi ale legislației pe­nale. Printre măsurile adoptate și care vor fi înaintate spre legiferare Consiliului de Stat, menționăm : ci­nele fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei in­fracțiuni, să fie sancționate ca aba­teri cu caracter administrativ , să se introducă munca corecțională fără privare de libertate; să se aducă sim­plificări în activitatea judiciară, pentru a mării operativitatea și înlătura unele paralelisme. De ase­a­menea vor fi sporite atribuțiile co­misiilor de judecată. Vedem in aceste măsuri o nouă expresie a umanismului societății noastre, care urmărește să sporească rolul opiniei publice, al formelor de influențare obștească, să prevină co­miterea actel­or asociale — și chiar atunci cînd acestea au fost comise, cei în culpă să poată fi redați, cît mai curînd societății. "P­entru întreaga presă din­­ țara noastră, aniversarea a trei de­cenii de la apariția ziarului „România liberă“ a constituit un moment, săr­bătoresc. Conferind „României li­bere“ ordinul „Steaua Republicii So­cialiste România“ clasa I, tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a adresat presei cu prețioase îndemnuri pentru spo­rirea contribuției acesteia la unirea eforturilor Întregului nostru popor­­în vederea transpunerii în viață cu succes a politicii interne și externe a partidului nostru. „Presa are într-a­­devăr un rol important­­­ a spus to­varășul Nicolae Ceaușescu. Suntem­ convinși că, împreună cu întreaga presă, „România liberă“ va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înțelese de cititori, contribuind în a­­cest­ fel la realizarea marilor schim­bări revoluționare din societatea noa­stră", înțelegem, din aceste cuvinte, răs­punderea ce ne revine nouă, tutu­ror gazetarilor, de a pune toata pa­siunea și priceperea noastră în sluj­ba mărețelor idealuri ale politicii partidului, în slujba poporului nostru îndemnul și exemplul tovarășului Ceaușescu sunt pentru toți ziariștii din țara noastră după cum cuvîntul o călăuză sigură, și scrisul celui mai iubit fiu al națiunii reprezintă un model de public,­ti­că , militantă pătrunsă de un înalt patriotism, de patos revoluționar­. Colectivul redacțional al gazetei „Constructorul“ — asemeni tuturor gazetarilor comuniști din țara noa­stră — felicitind din toată inima zia­rul „România liberă“ la glorioasa sa aniversare, consideră înalta apreciere pe care conducerea de partid și de stat i-a dat-o acestuia ca un îndemn la perfecționarea propriei sale munci, la a servi prin întreaga sa activi­tate interesele clasei muncitoare, ale poporului, de a sluji cu devotament cauza Partidului Comunist Român. ¥ [UNK]:PROFIL itfOT-.W.. I imfcWiiiiMfciiiA i iw.*I Căldura culorilor din 3000 de cămine Sint in viața oamenilor împre­jurări, momente care le schimbă complet făgașul pe care și l-au propus să-l urmeze. Așa s-a fti­­timplat și cu Floarea Gherman. Acum vreo unsprezece ani, cînd a pășit pentru prima oară pe străzile Capitalei, era hotărîtă să urmeze o școală cu profil a­­gricol. Poate că profesia aceasta era cea mai apropiată sufletului său, căci în Paranii Teleormanu­lui mai tofi oamenii trăiesc și se bucură de pe urma muncii pe tarlalele roditoare ale coperati­­vei agricole. Tumultul șantierelor bucureș­tene a fascinat-o însăt atâtea bi­nale, atîția oameni cu salopete înflorate de mortar, atâtea utilaje nu văzuse niciodată puștoaica cu ochii negri și rotunzi ca boabele de piper. Așa i-a încolțit dorin­ța de a se vedea în salopetă, a­­colo sus, pe schele, așa a ajuns Florica la Grupul școlar profe­sional de construcții. Am întîlnit-o deunăzi pe unul din șantierele bucureștene. N-a fost de­loc greu s-o găsim. Floa­rea Gherman este de multă vre­me un nume cunoscut și apreciat printre colegii săi de profesie, întreprinderea de construcții­­montaj nr. 1 are mulți zugravi, dar puțini cu îndemînarea ei, cu gustul alb­ de rafinat pentru îm­binarea și armonizarea culorilor. O facem să-și răscolească amin­tirile primilor pași in meserie — și ii simțim vibrațiile glasului emoționat. Acum e zugrăvită cu experiență; vreo 3000 de apar­tamente poartă, poate și acum eite ceva din inscusința și pri­ceperea sa­— Vi se pare grea meseria a­­leasă ? — E frumoasă, o fac cu plăce­re, și cred că asta-i cel mai im­portant lucru. Greu ? Nu mi se pare. Dovadă, jumătate din nu­mărul membrilor echipei noastre, condusă de Constantin Marin, sunt femei. — Și viața in echipă ? — Plăcută, ne înțelegem foar­te bine, cu atît mai mult cu cit sintem­ toți cam de aceiași virstă. Eu am motive să fiu și mai bu­curoasă : alături de mine, în for­mație, lucrează și soțul meu. — De ce vă apreciază oame­­nii ? De ce credeți că vi s-a a­­cordat recent Medalia jubiliară. „A 25-a aniversare a Republi­cii“ ? — Ca să fiu sinceră, nu știu ce să vă răspund. Poate pentru că sunt conștiincioasă, poate... Răspunsurile pe care nu le gă­sea Floarea Gherman, le-am a­­flat de la conducerea șantierului, de la organele sindicale, de la tovarășii săi de muncă: „Ehei, dacă am avea mulți zugravi ca ea...“. Nu se poate ca locatarii celor 3000 de apartamente înălțate in cartirele bucureștene Baba No­vac, Balta Albă, Ozana, Berceni, la finisarea cărora a luat parte și interlocutoarea noastră, să nu fi rămas plăcuți impresionați de buna calitate a zugrăvelilor. Asta e, dragi locatari, o mulțu­mire adresată, f­loarei Gher­man. Nicolae MEDIANU capitala atomică a Bulgariei — Articol special pentru „Constructorul" de PETRUN PETRUNOV, de la agenția „Sofia-Pres" — Prima asociație de idei care se impune, cînd auzim numele Kozlodui, este fapta eroică a lui Botev și a cetei lui, din anul 1876. De aproape un secol nu e inimă bulgară care să nu tresalte gîndind la devotamentul acestor bărbați viteji, care au pornit de pe meleagurile Ro­mâniei frățești, să-și elibereze patria înrobită. Dar Kozlodui nu are numai un trecut glorios.­ El are un prezent creator și un viitor de invidiat. A doua asociație cu idei, care tot mai des se naște in conștiința noastră, se referă la centrala atomoelectrică. Ce va reprezenta, de fapt, centrala electrică nucleară de la Kozlodui ? Ea va fi, într-un fel, o a doua ediție a atomocentralei Sovietice de la Novovoronej, dar cu o serie de completări și in mare măsură extinsă. La înce­put va avea 880 de megawați Este aceasta mult, sau puțin ? Să facem o singură comparație: cînd va intra în exploatare, va livra anual tot atîta energie, câ­ă s-a produs în întreaga Bul­garie în anul 1961. Centrala va avea două reac­toare cu 4 turbogrupe, fiecare din acestea cu o putere de 220 000 kilowați. Schema teh­nologică e cu două inele. Pri­mul inel este radioactiv, din care cauză se iau toate măsu­rile de apărare biologică. In acest scop, în jurul reactorului se creează un zid din așa-nu­­mitul „beton special greu“, care conține — componenți supli­mentari — deșeuri de metal și picături de fontă, greutatea lui aparentă fiind de 3650 kg/mc. In aceste încăperi nu va exista personal. Al doilea inel, în care intră turbogrupele și sala de mașini, nu este radioactiv. De asemenea, este prevăzută o in­stalație de ventilare care va elimina în atmosferă aerul, după trecerea prin filtre spe­ciale. Coșul va fi înalt de­­ 150 de metri, din el nu va nici­odată fum. Pe o rază de ieși­­e va fi zona de protecție. Se­­ va construi un corp sanitar, în care se va controla dacă mun­citorii și specialiștii nu „duc“ cu ei radioactivitate. Centrala atomică va folosi drept combustibil uraniu slab Continuare, in pag. a 4-a Vedere generală a șantierului centralei nucleare de la Kozlodui.

Next