Constructorul, aprilie 1973 (Anul 25, nr. 14-17)

1973-04-07 / nr. 14

Anul XXV £, ', , 3v­­ Ág •■' é­s ^ .. Gazeta editată de Ministerul­ Construcțiilor Industriale si de Comitetul Uniunii sindicat­elor din construcții si industria "materialelor de construct­ii ’ ' ': - .-.4' ;/. :'-ț] i'**. . HV- v h'* \ >*'•:>■ ", :* :u y[ ’ . simbâfâ 7aprilie 1973 Ridacție |i administrația: Bucuresti 62, str. Grădina cu­­ tai SW. 7, sectorul 6, telefon 18.19.21—­15.10.92 TRIMESTRUL î S-AU REALIZAT 22,5% PLANUL ANUAL Primele trei luni ale anului —­ din care ultima a adus, pen­tru o serie de șantiere din zo­nele afectate de înzăpeziri, di­ficultăți deosebite — au fost în­cheiate,­­ de către Ministerul Construcțiilor Industriale, cu un bilanț pozitiv. Planul pro­ducției de construcții-montaj pe trimestrul I a fost realizat în proporție de 101,2%, executîn­­du-se 22,5% din sarcina valorică anuală. Cifrele respective pen­tru lucrările destinate ramurilor industriale cu pondere impor­tantă în planul de investiții și cu rol determinant în dezvolta­rea economică a țării sunt: in­dustria chimică — 103,80%, res­pectiv 22,9% , industria construc­toare de mașini grele — 115%, respectiv 25,3%, industria cons­tructoare de mașini-unelte și electrotehnică — 107,6%, res­pectiv 24,8%. Rezultate peste media pe mi­nister, în ce privește proporția realizării planului anual, au în­registrat trusturile de construc­ții industriale din București, Constanța, Cluj, Pitești, munici­piul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Trustul de montaj utilaj chimic­ București, Trustul de instalații­­montate — Iași, la această perioadă, unitățile M.C. Ind. au pus în funcțiune in­tegral 66 de capacități și obiecti­ve și parțial alte 17­ dintre ele, 10 au fost realizate în devans. A fost, de asemenea, raportată predarea a 40 de capacități și obiective (din care 2 parțial) reprogramate din 1972. In cursul lunii trecute au in­trat in producție.Inainte de ter­men, capacități pentru o produc­ție anuală de: 600 t mase plasti­ce prelucrate, la U.P.M.P.-Bucu­­rești (cu 3 luni); 3 500 t utilaje pentru industria forestieră, întreprinderea mecanică — Ro­la­man (cu 9 luni); 3 000 motoare, la Uzina mecanică Muscel-Cîm­­pulung (cu 3 luni), 13 800 t țevi pentru cazane, la „Republica“ — București (cu 10 zile) ș.a. Tot în luna martie au mai fost puse în funcțiune integral sau parțial, printre altele, lu­crările de la următoarele uni­tăți industriale (grupate după profilul producției); • în industria metalurgică: ,, Industria sîrmei“ — Cîmpia Turzii (oțel tare, bare trase); • în industria constructoare de mașini : TJ.M.U M. — Baia Mare (utilaj minier, de construc­ții rutiere și pentru materiale de construcții, piese de schimb); Un­ succes de constru­ctorilor din sistemul M. £, lai, „Automecanica“ — Mediaș (ca­roserii) ; Uzina de autoturisme — Pitești (matrițe noi și re­condiționate); întreprinderea mecanică — Roman; (strunguri carusel, piese turnate din fon­tă); Uzina de utilaje și piese schimb pentru industria ușoa­ră — Botoșani; I.A.M.C. — Oto­­peni (piese de schimb); Uzina de vagoane — Caracal (vagoane de marfă); „Unio“ — Satu Mare (piese turnate dî­n fontă și piese tratate termic) ; Fabrica de armături — Zalău (armături din fontă) Uzina de utilaj petro­lier — Tîrgoviște (piese turnate din oțel); • in industria chimică : U.P.M.P.— Iași (mase plastice prelucrate); „Solventul“ — Timi­șoara (plastifianți); C.I.A. — Slobozia (piese de schimb); • în industria materialelor de construcții: Combinatul de pro­duse din ceramică fină — Cluj (plăci de majolică); întreprinde­rea de prefabricate din beton — Iași (prefabricate din beton armat); „Temelia“ — Brașov (produse din bazalt topit); „Re­cord“ — Sibiu (cable); • în industria lemnului: C.I.L. — Caransebeș (PAL emailat) ; • în industria ușoară: „Crișa­­na“ —Oradea (țesături de vngo­­are); „Flacăra“ — Cluj (confec­ții); Țesătoria Gheorgheni (țe­sături tehnice); textilă — Balotești întreprinderea (fire sub­țiri). Zootehnia a primit noi capa­cități la complexul de porci de la Tecuci — Cosmești, Alba Iu­­lia, Satu Mare, Puchenii Noi (Prahova), la unitățile avicole de la Piatra Neamț, Tărtășești — Chiajna (Ilfov), Cluj — Flo­­rești, la complexul de sere și centrul de răsaduri de la Palas (Constanța). Aceste realizări nu trebuie să ne facă, însă, să uităm că n-au fost predate ori au fost predate doar parțial, 47 de capacități și obiective planificate cu termen de punere în funcțiune pe tri­mestrul I, precum și alte 16 re­programate pentru această pe­rioadă: îndeplinirea programului de investiții din 1973, an hotăritor pentru înfăptuirea înainte de termen a cincinalului, concentrarea eforturilor impune pen­tru creșterea in continuare ritmului producției, cu o dina­­­mică echilibrată pe decade; pentru realizarea planului la fie­care poziție; pentru grăbirea terminării obiectivelor restante, respectarea termenelor de pu­nere în funcțiune din trimestrul II și devansarea cit mai multor capacități din perioadele urmă­toare. Recuperarea rămînerii în urmă nu depinde doar de constructor! Demarajul în noul an n-a fost pe măsura așteptărilor: în trimes­trul X, Trustul de construcții in­dustriale și agrozootehnice-Bucu­­rești (fosta Centrală de lucrări de construcții agrozootehnice) nu a realizat decit 93,5% din planul va­loric pe această perioadă și nu a izbutit să pună in funcțiune decit 9 capacități de producție, din cele 14 cu scadență in primul pătrat al anului. Cauzele acestui bilanț de­ficitar ? Condițiile atmosferice ca­re au îngreuiat adesea munca con­structorilor, o seamă de deficiențe proprii în organizarea și urmări­rea activității șantierelor, în apro­vizionarea tehnico-materială — și, îndeosebi, slaba pregătire a unor investiții de către beneficiari. Edi­ficator în această din urmă pri­vință este faptul că 17% din pla­nul valoric pe primele trei luni reprezintă lucrări care trebuiau să înceapă, dar n-au putut fi ataca­te fie din lipsa documentației, fie din lipsa amplasamentelor sau a condițiilor de deschidere a finan­țării. Necesitatea grabnicei recuperări a rămânerilor în urmă face și mai dificilă îndeplinirea sarcinilor din cel de-al doilea trimestru al anu­lui, care și așa pune în fața trus­tului un plan valoric cu 38% mai mare ca cel din primul pătrar, cu 37 de capacități și obiective ce tre­buie predate beneficiarilor. Difi­cultățile tind să se accentueze și prin faptul că stadiul fizic atins la unele obiective nu-i de loc încurajator, iar la altele multe uti­laje și echipamente, ba chiar și do­cumentații n-au ajuns și nici n-au perspective certe de a ajunge la timp pe șantiere. Iată, de pildă, cazul Fabricii de produse ceramice de la Odobești — care urmează să-și înceapă acti­vitatea, cu cele două linii de fa­bricație, la 15 iunie. Aici, o serie de utilaje au fost procurate cu în­târzieri de 4—6 luni iar unele n-au sosit nici acum. Inzidirea unuia din cele două cuptoare a fost în­cheiată și ar putea începe uscarea, însă beneficiarul n-a procurat încă instalația, de ardere! Potrivit ultimelor grafice, la 10 aprilie trebuie să fie gata și cel de-al doilea cuptor, dar acesta se află într-un stadiu incipient. De ca ? Răspunsul poate să-l dea nu­mai T.I.S.I.-București, care, în ca­zul acestei Investiții, s-a obișnuit doar să... promită ! Dacă aici con­structorii nu mai au cine știe ce de făcut, beneficiarului îi rămîn lael at rezolvat multe probleme: achiziționarea unor utilaje și apa­­rataje, a instalației secției de fa­sonare ș.a. îngrijorare provoacă și stadiul fizic al noilor secții de faianță și de gresie ale întreprinderii .„Cesa­­rom“ și instalației de fibre de sti­clă, de pe platforma industrială bucureșteană Militari. Prin concen­trarea de forțe suplimentare, prin organizarea lucrului în două schim­buri, șantierul va putea — și este hotărît — să accelereze execuția clădirilor. Cine insă, dacă nu bene­ficiarul trebuie să se preocupe mai serios de asigurarea utilajelor și a materialelor speciale, a docu­mentațiilor ce lipsesc încă pentru zona MAT, de la instalația de fi­bre de sticlă ? „Datorii“ neonorate față de con­structori mai au beneficiarii și proiectanții și pe șantierele com­plexelor de porci de la Zimnicea, de găini de la Livița, Fabricii de nasturi - București, întreprinderii textile-Balotești ș.a. Cerințele în­deplinirii în bune condiții a pla­nului de investiții, ale respectării termenelor de punere în funcțiune a noilor capacități de producție — condiții ale îndeplinirii cincinalu­lui înainte de termen — reclamă o mai strînsă cooperare între bene­ficiar, proiectant, constructor, res­pectarea riguroasă a obligațiilor ce le revin. în ceea ce-i privește, constructo­rii — ni s-a spus la T.C.I.A. — sunt hotărîți să lupte cu eforturi sporite pentru îndeplinirea sarcini­lor din acest trimestru. Măsurile luate pentru îmbunătățirea apro­vizionării, respectarea graficelor de execuție, asigurarea asistenței teh­nice vor aduce un plus de dina­mism în activitatea șantierelor. Noua structură organizatorică a trustului, care ființează cu trei grupuri de șantiere de construcții, unul de construcții-instalații (fosta I.C.Az.­Galați) și unul de instalații, concepută în spiritul ansamblului de măsuri adoptate de conducerea de partid și de stat, a simplificat mecanismul colaborării cu subuni­tățile, a adus cadrele tehnico-ingi­­nerești mai aproape de problemele curente ale producției. în condițiile nou create, colectivul Trustului­ de construcții industriale și agrozoo­­tehnice-București pășește în cel de-al doilea trimestru hotărît să-și îndeplinească cu cinste sarcinile în­credințate, aducîndu-și contribuția la realizarea cincinalului scurt. Addem­ CÎMPEANU PROLETARI DIN TOATI TAIU18. UNITI­VA I După 17 luni, încă la fundații Așteptăm cu interes apariția unei lucrări științifice care­­ să explice, spre folosul proiectanților, natura și posibilitățile (nedorite, dar de avut în vedere) de reproducere a fenome­nului de la Hogh­iz, unde terenul de fundare a fabricii de ciment a dat surprize cu totul neplăcute. O ar­gilă cafenie elastică a provocat în timp refularea piloților bătuți, cu pînâ la 40—50 cm, ruperea de bulb a unor piloți Franki. Nu avem calita­tea să apreciem dacă și în ce mă­sură proiectantul putea, prin studiile geotehnice, să determine probabili­tatea unei astfel de comportări. Ne rezumăm la a consemna efectul­­ lor 17 luni de la deschiderea șantieru­lui, singurele verticale care se profi­lează pe platformă sunt — în afară de scheletul atelierului mecanic — siluetele unei macarale-turn și ale instalațiilor de foraj. 17 luni în care s-a­ lucrat mai cu seamă la cei a­­proape 4 500 de piloți pentru consoli­darea terenului. Ultima soluție de fundare, stabilită în decembrie, a in­trodus și un număr considerabil de piloți Bem­otito de 880 mm diametru; șantierul n-avea instalațiile necesare, și le-a procurat treptat pînă către sfîrșitul lunii trecute, creindu-și o capacitate care, la ritmul de doi pi­loți cu o instalație în 3 zile (sau chiar unul în două zile, cum e la silozul de clincher, unde adîncimile merg pînă la 24 de metri), va îm­pinge lucrările pînă la finele lui mai pentru linia I-a și pînă în septem­brie pentru a II-a. Iar pînă la prima punere în func­țiune au rămas mai puțin de 15 luni ! Constructorii și instalatorii de la T.C.I.­Brașov, au realizat aici, în pri­mele 3 luni ale acestui an, doar 41% din planul trimestrial de stat, 53% din cel operativ (stabilit în... cunoș­tință de cauză) și aproape 8% din sarcina anuală. 880 de oameni au dat în această perioadă o producție lunară medie doar cu ceva peste 2 milioane de lei , iar în trimestrul al doilea, cifra va trebui să urce la 10. — Cum va putea șantierul pe care-l conduceți, tovarășe ing Man­fred Kravatzky, să facă acest salt ? — Lucrăm din plin, pretutindeni unde avem front. • Structuri (la ate­lierul mecanic și centrala termică), fundații (mori de ciment, stația de conexiuni),­­ radiere (silozuri de ci­ment), rețele de canalizare, drumuri definitive. Și noi, la turnările de be­toane, și echipele T.S.S., la pilotare, am organizat munca în două schim­buri. Am inițiat o acțiune de recru­tare a muncitorilor calificați, în spe­cial dulgheri — meserie ce va fi mult solicitată in perioada imediat următoare, cind avem programate turnări, masive, primele din cele 29 de glisări. Avem gata fișele tehno­logice pentru principalele obiecte, pregătim , reactualizarea graficelor. Reorganizarea structurii trustului ne-a permis, zilele acestea,­­ să­­ completăm Dan CONDREA In cuprinsul gazetei: • Rezultatele concursului de inovații pe 1972 al Ministerului Construc­țiilor industriale (pag. a 2-a) • „Hidrocentrala studenților" (pag. a 2-a) • Milioane care vor trece, de la cheltuieli, la econom­­ii (pag. a 3-a) • Din experiența sindicatelor (pag. a 4-a) • Chenarul de duminică (pog? a 4 a) FLUCTUAȚIA -fenomen natural“? în urmă cu patru zile, mai pre­cis marți la orele prînzului, am mers — împreună cu președintele comitetului sindicatului de la I.C.M.J.­Brăila, Nicolae Șerban — la cantina centrală a întreprin­derii, din str. Cuza Vodă. Am cerut un bon de flotant de 6 lei și am intrat în sală. Vădit jenat, președintele era scuzat că nu ia masa cu mine, că are nu intiu ce treburi. Păcat! Ar fi fost, totuși, bine măcar să guste din mincarea oferită în acea zi — ca de altfel, in toate celelalte — celor patru sute de constructori... Responsabilul cantinei, Alexe, invocă o serie de George cauze obiective și greutăți care îl împie­rtan VLAD Continuare in pag. a 4-a Continuare in pag. a 3-a Centrala materialelor de construcții, in noua organizare Condiții pentru o activitate cu înaltă eficiență economică Vasta activitate de perfecțio­nare a organizării și conducerii vieții social-economice, inițiată de Congresul al X-lea și Confe­rința Națională a partidului,, par­curge în prezent o nouă etapă prin aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c. și de Consiliul de Stat — măsuri care, stăvilind unele fenomene negative apărute, urmăresc crearea cadru­lui necesar pentru o activitate di­namică bazată pe criterii de efi­ciență economică, pentru crește­rea operativității în dirijarea a­­cestor activități, pentru folosirea mai bună a cadrelor de speciali­tate și raționalizarea aparatului funcționăresc. In industria materialelor de construcții, punerea în practică a acestor măsuri s-a făcut in con­textul reorganizării la un nivel superior a unităților și centralelor industriale, care a adus concen­trarea și centralizarea producției în unități economice puternice, impusă de necesitatea introduce­rii grabnice a progresului tehnic și științific, de lărgirea speciali­zării și cooperării, de judicioasă a potențialului utilizarea uman și material. In această ramură au fost con­stituite două centrale: una gru­­pînd întreprinderile producătoare de ciment și azbociment, iar cea­laltă — unitățile care realizează elemente prefabricate pentru con­strucții din beton armat, beton precomprimat și beton­­ celular autoclavizat, produse ceramice, de marmură și piatră de construcții, materiale izolatoare și mase plas­tice. (în ce privește fabricile de geamuri, ele s-au­­ alăturat celor­lalte întreprinderi de producere și prelucrare a sticlei, în cadrul Centralei industriale a sticlei, subordonată Ministerului Indus­triei Ușoare — corespunzător ace­leiași cerințe a specializării și co­operării, ce impune gruparea în­­întreprinderilor cu profil similar sau complementar). Despre noua structură organi­­zatorică a Centralei materialelor de construcții a M.E.F.M.C., des­pre modul cum ea va contribui la sporirea eficienței activității de producție ne-a vorbit ing. Ro­mul .MARTA, directorul general al acestei centrale: „De la bun început trebuie să arăt că gruparea în aceeași cen­trală a mai mult de 50 de uni­tăți in care se realizează materi­ale de construcții asigură o pu­ternică bază materială pentru perfecționarea activității de pro­ducție, ca și pentru promovarea progresului tehnico-știin­țific prin dezvoltarea lucrărilor de cerce­tare și proiectare corespunzător atît unor cerințe imediate, cit și de perspectivă. In acest scop, cen­trala are în subordine un institut central — coordonator pe ramu­ră — de cercetare proiectare documentare, iar pentru asigura­și rea cadrelor în viitor — trei li­cee industriale (în București, Iași și Roman), un grup­ școlar­ (Bucu­rești) și patru școli profesionale (Deva, Iași, Jimbola si Roman). Este de remarcat și faptul că, fi­ind axată pe structura întreprin­derii de prefabricate ..Progresul“ din Capitală, se apropie mai mult conducerea de colectivele care realizează bunurile materiale, în noua organizare, alăturarea întreprinderilor în organismul complex pe care-l constituie cen­trala este însoțită de­­ comasarea unora dintre ele, urmărindu-se același obiectiv al eficienței eco­nomice. Din cele circa 50 de în­treprinderi cu personalitate juri­dică, de care aminteam, în urma reorganizării au rămas la acest statut cam jumătate. La grupare au acționat Criterii referitoare atît la specificul producției, cit și la amplasarea teritorială. Așa, de pildă, întreprinderea de mate­riale de construcții—Buzău este alcătuită din fosta Întreprindere de prefabricate din localitate, cea de mase plastice aflată în con­strucție aici și cea de produse ceramice de la Sătuc; tot astfel,, întreprinderea de produse cera­mice — Sighișoara are în compo­nența sa fabricile respective din Sighișoara, Tîrnăveni și Tîrgu Mureș. In ansamblu, centrala noastră va funcționa cu 26 de uni­tăți industriale cu personalitate juridică și 17 fabrici afiliate, to­­talizînd 123 secții de producție în care se realizează o mare diver­sitate de materiale de construc­ții, cum ar fi: elemente din be­ton armat și beton precomprimat, panouri mari pentru locuințe, tu­buri precomprimate, materiale de zidărie, granulit, mase plastice, materiale și învelitori, tuburi de canalizare, cahle de teracotă, vată minerală și produse placaj ceramic, carton izolatoare, celulozie bitumat, țesătură din fibre de sticlă, obiecte sanitare de porțe­lan, faianță și gresie, placaje și dale­ de marmură etc., precum și utilaje pentru­­ industria prefabri­catelor. Această grupare duce, firesc, la o organizare superioară, la o con­ducere mai eficientă și operativă, la simplificarea aparatului din centrală și unități. Potrivit pre­vederilor decretului, s-a făcut re­gruparea compartimentelor func­ționale în cadrul unor servicii și birouri, s-au constituit alcătuite din formații de ateliere lucru, secții ce cuprind ateliere sau for­mații de lucru (cum este, de pil­dă, secția­ de tuburi precompri­mate de la „Progresul“, în a că­rei componență intră 8 fomații de lucru conduse de câte un maistru). O astfel de simplificare organi­zatorică va duce nemijlocit1 la eli­minarea unor paralelisme, va di­minua numărul hîrtiilor care cir­culă și al semnăturilor pe care le poartă, va scurta drumul pe care îl parcurg. Sau, pe scurt, se va elimina birocrația și va crește operativitatea în rezolvarea tutu­ror problemelor. Mai cu seamă, se va scurta traseul de la locul unde se ia decizia pînă la locul unde se aplică, asigurlndu-se ast­fel, o transmitere mai­ corecte și Traian MUSTACESCU Continuare in pag. a 3-a in folosința, înainte de termen . Trustul de construcții-Cluj a executat, pînă la 31 martie, 21,7% din planul anual, dînd în folosință înainte de termen mai multe obiective : dezvoltarea fabricii de bere-Cluj, 32 de apartamente proprietate perso­nală, un cămin cu 300 de locuri pentru Fabrica de sticlărie­ Turda, și altul, cu 310 locuri, pentru I.P.g.D.-Cluj. Se află într-o fază avansată alte 15 obiective, la care constructorii s-au angajat să scurteze durata de exe­cuție cu 20—160 de zile , laboratorul de izotopi, școala cu 16 săli de clasă din Dej, creșa in cartierul clujean Grigorescu ș.a. • Lucrătorii de pe șantierele din municipiul Bacău ale Trustului ju­dețean de construcții au încheiat primul trimestru cu rezultate bune : ei au realizat 21,4% din sarcinile anuale, au dat în folosință înainte de ter­men lucrările de dezvoltare a Fabricii de confecții — Bacău și au predat 204 apartamente, față de 140, cîte prevedea planul. (loan ARHIRE, co­respondent) R în vizită la constructorii din R.P. Ungară fier, cil și la­ baza de producție am remarcat o ordine și gospodărire desăvtrșire. Ni s-a oferit posibilitatea și vizităm și dotări cu caracter spare­ sî* msi­tei întreprinderi. Căminul muncito­resc din Szekesfehevar, clădire noua CU parter și 9 etaje, adăpostește 660 de constructori, în camere cu 3 locuri dotate cu canapele­ studio, cu­ dula­puri in perete. La fiecare etaj sunt amplasate bucătării pentru preparare individuală. Clădirea mai cuprinde sală de mese, bibliotecă, sală de fes­tivități. Căminul din localitatea bal­neară Agard, al aceleiași întreprin­deri, este la fel de bine echipat Și întreținut. Gazda noastră din orașul Győr — Institutul local de proiectări — ne-a a arătat „pe viua unele lucrări proiec­tate de colectivul de aici , noile hale ale uzinelor de vagoane (construcție metalică, elemente de închidere și învelitoare din profilit, tablă cutate și alte materiale noi) și sediul consi­liului județean — clădire finisată cu gust, cu o execuție deosebit de în­grijită. La Ministerul Construcțiilor și Ur­banismului al R.P. Ungare, ni s-au dat relații interesante despre siste­mul de planificare și salarizare, care pune un accent puternic pe compe­tența și responsabilitatea unităților in stabilirea unor indicatori econo­mici, pe stimularea rezultatelor deo­sebite și muncă — prin reglementari care țin seama de condițiile și nece­sitățile economiei țării, de rolul pe care-l dețin în cadrul acesteia ra­mura construcțiilor. A fost o vizită deosebit de instruc­tivă, agrementată in plus de căldura prietenească a gazdelor, ing M. WEINTRAUS din I.P.C. Avansul considerabil obținut la majoritatea obiectivelor aflate in execuția Grupului de șantiere­ Săvinești și T.C.I. — municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej va permite colectivului să pună in funcțiune, in acest trimestru, trei mari capacități pe platforma­­ chimică : Melana IV, Caprolactam»­nii, Azot IV — precum și un abator și o fermă de păsări la „Avicola“ „„ Piatra Neamț. Constructorii de la acest grup s-au angajat ca pînă la finele semestrului I să realizeze 80% din sarcina valorică anuală. In fotografie , vedere de an­samblu a instalației Caprolactama III. Nice!«* MEDIAM­ event am făcut o vizită de do­cumentare în Republica popu­­­­lară Ungară, în cadrul unei­­ delegații d­e specialiști a Mi­nisterului Construcțiilor industriale. Era în perioada premergătoare săr­bătorii naționale a poporului un­gar — < aprilie, « LS-a aniversare a eliberării țării de sub ocupația hit­­leristă­­- și din cele aflate la Minis­terul Construcțiilor și Urbanismului, din cele văzute pe șantierele vizitate mi-am dat seama de înflăcărarea cu care constructorii participă la înfăp­tuirea programului de dezvoltare eco­nomică socială a patriei lor. Am avut, de asemenea, prilejui să cunosc lucruri interesante despre organiza­rea întreprinderilor de construcții, despre sistemul lor de gestiune, des­pre sistemul de salarizare și cointe­resare în această ramură, despre tehnologiile folosite. La Székesfehérvar am vizitat șan­tierul unui ansamblu de circa 5000 de apartamente, in blocuri din panouri mari. Calitatea prefabricatelor, montării lor, a finisajelor și dotării a apartamentelor este ireproșabilă. în­treprinderea de construcții-montaj din acest oraș posedă o bază d­e pro­ducție judicios dimensionată, in care toate clădirile au caracter definitiv, iar procesele de muncă sunt mecani­zate la maximum. Aici sunt concen­trate — pentru toate lucrările din lo­calitate — prepararea betoanelor, prelucrarea oțelului-beton, vopsirea integrală a tîmplăriei (5 vopsitori execută operația pentru tâmplăria necesară la 1400 de apartamente a­­nual și la alte clădiri ; uscarea se face la cuptoare-tunel). A fit le­șan­

Next