Contemporanul, iulie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 27-52)
1969-09-19 / nr. 38
VINERI IN SEPTEMBRIE 10.00 Limba rusă. 11.23 Limba spaniolă. 10.50 închiderea emisiunii de dimineaţă. 17.00 Campionatele europene de atletism. 19.15 Tineri interpreţi de cmuică populară. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletin meteorologic. 20.00 Film artistic. Ape limpezi — o producţie a studiourilor sovietele. 21.25 Dialog muzical cu Luiza Costache şi Dorin Anastasiu. 21.45 Reflector. 22.00 Mult e dulce şi frumoasă. Emisiune de limbă română de conf. dr. Sorin Stati. 22.25 Telejurnalul de noapte. Buletin meteorologic. 22.00 Publicitate. 22.45 Cîntă sextetul vocal polonez „Ali Babki. 23.00 închiderea emisi-UAI. SÎMBĂTA 20 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 17.30 Buletin de știri. 17.30 Lumea copiilor. Isprăvile lui Pată Albă de Gh. Iliescu. 17.50 Campionatele europene de atletism. 10.45 La volan — emisiune pentru automobiliști. 18.55 Publicitate. 19.00 Telejurnalul de seară. Buletin meteorologic. 19.30 Campionatele europene de atletism. 20.30 Tele-enciclopedia. 21.30 Monografii contemporane. Pădurile orizontale. 21.50 Poezii pe... portativ — emisiune de muzică ușoară. 22 15 Telejurnalul de noapte. Buletin meteorologic. 22.30 Film serial. Răzbunătorii. 23.20 Program de romanțe. 22.30 închiderea emisiunii. PROGRAMUL II ^ 19.00 Telejurnalul de seară. Buletin meteorologic. 19.30 Campionatele europene de atletism. 20.30 Cintă Doina Badea. 20.40 Recitalul de sîmbătă seara. Soprana Aneta Pavalache solistă a Operei de Stat din Iaşi." 21.00 Roman-foileton Lunga vară fierbinte. 21.50 Irfthiderea emisiunii. DUMINICA ȘI SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1 0.30 Deschiderea emisiunii. De strajă patriei. 9.00 Matineu duminical pentru copii şi tineretul şcolar. 9 La şase paşi de o excursie — emisiune-concurs. Film serial : Fiul mării. 10.30 Ora satului. 11.30 Concert simfonic. 12.00 închiderea emisiunii de dimineaţă. 18.00 Realitatea ilustrată TV —emisiune magazin. 17.00 Fotbal: Politehnica Iaşi — Universitatea Craiova (transmisiune de la Iaşi — repriza a VI-a). 17.45 Campionatele europene de atletism . Finalul probei de maraton, festivităţi de premiere şi ceremonia de închidere. Transmisiune directă de la Atena. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Reportaj-anchetă. POIMIINE. 20.30 Miniaturi muzicale (Interviziune). 21.00 Film cu trei stele. HARVEY. 22.30 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22.45 Publicitate. 22.50 Telesport. 23.15 închiderea emisiunii. PROGRAMUL II 19.30 Telejurnalul de sfări. Buletinul meteorologic. 9.00 Medalion muzical : Paul Constantinescu. 20.30 Seară de teatru. Bătrinul de Hortensia Papadat-Bengescu. 22.45 închiderea emisiunii. LUNI 22 SEPTEMBRIE 17.30 Buletin de ştiri. 17.35 Lumea copiilor. Cutia cu surprize. 17.50 Micii meşteri mari. 18.15 Ateneul tineretului ,,La porţile cunoaşterii. 18.45 Criterii. Carnet cinematografic. 19.10 Publicitate. 19.15 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Intre metronom şi cronometru — emisiune-concurs. 21.00 Roman foileton Lunga vară fierbinte, , De azi înainte. 21.50 Cadran — emisiune de actualitate internaţională. 22.20 Pe teme muzicale. 22.45 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 23.00 închiderea emisiunii. MARŢI 23 SEPTEMBRIE 17.30 Buletin de ştiri 17.35 Lumea copiilor. Hop şi Hop — serial de făpuşi. 17.50 Pentru pionieri şi şcoală. Obîrşia lucrurilor (II). 18.15 Criterii — Gong. 18.40 Din lumea ştiinţei. 19.10 Din cîntecele şi dansurile popoarelor. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Seară de teatru. ..Madame Sans-Gene“. 21.50 Film documentar. 22.00 Prim plan. Acad. Al. Rosetti. 22.29 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.35 Publicitate. 22.40 Selecţiuni din Festivalul de muzică uşoară de la Split (Iugoslavia) 23.00 închiderea emisiunii. MIERCURI 24 SEPTEMBRIE 10.00 Limba franceză (reluare). 10.23 Ce-aţi dori să revedeţi Spectacolul de teatru Domnii Clembay. 12.55 închiderea emisiunii de dimineaţă. 17.30 Buletin de ştiri. 17.35 Lumea copiilor. Povestea circului (IV) 17.55 Studioul şcolarilor. Recunoaşteţi aceste personaje ? 17.15 Tele-universitatea. Ciclul ,,Viaţa". Ritm şi adaptare. 18.40 Publicitate. 18.45 Tineri interpreţi de muzică populară. 19.00 Transmisiune de la Expoziţia realizărilor economiei naţionale — România 1969. 19.30 Telejurnalul de seară. Actualitatea în agricultură . Buletinul meteorologic. 20.00 Tele-cinemateca „Cei şapte samurai“ (I) 21.20 Reflector. 21.40 Teleglob — emisiune de reportaje şi documentare. 22.05 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.20 Convorbiri literare. 23.00 închiderea emisiunii. JOI 25 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 10.00 Limba engleză (reluare). 10.25 Limba germană (reluare) 10.50 Ce-aţi dori să revedeţi ? Filmul artistic Innorare trecătoare. 12.30 închiderea emisiunii de dimineaţă. 17.30 Buletin de ştiri. 17.35 Lumea copiilor. Marek Pistruiatul — film serial. 18.00 Studioul pionierilor. Navigatori pe Oceanul de nisip.. 18.30 Consultaţie tehnică TV. 10.45 Film documentar. 19.00 Criterii. Arte frumoase. 19.15 O interpretă îndrăgită a cîntecului ardelenesc: Maria Butaciu. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Transfocator. Ce-aţi făcut la... Paris ? 20.30 Avanpremieră. 20.45 Seară de teatru. Cum vă place ? de Shakespeare (partea I). 22.00 Tangouri celebre. Emisiune muzical-coregrafică. 22.20 Telejurnalul de noapte şi, buletinul meteorologic. 22.35 Publicitate. 22.45 Varietăţi pe peliculă. 23.00 închiderea emisiunii PROGRAMUL II 18*30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Concert simfonic. Orchestra Radioteleviziunii. 20 45 Emisiune literară. 21.00 Film serial Răzbunătorii. Suferințele sărmanului George. 21.50 închiderea emisiunii. wsa Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (bd. Schitu Măgureanu nr. 1, tel. 14 60 60) D-ale carnavalului — joi 18, ora 20; Meteorul — vineri 19, ora 20; Victimele datoriei — duminică 21, ora 20; Sfintul Mitică Blajina — sîmbătă 20, ora 20. Teatrul Mic (str. C. Miile, nr. 16, tel. 15 65 88) Baltagul — joi 18, ora 20; De viaţă, de dragoste, de moarte — vineri 19, duminică 21, ora 20. Ier- | tarea — sîmbătă 20, ora 20. Teatrul „C. Tănase" (sala Savoy, Calea Victoriei nr. 33, tel. 1556 78) Birlic — joi 18, vineri 19, sîmbă- j tă 20, duminică 21, marţi 23, miercuri 24, joi 25, ora 20. (la grădina Boema) Nu te lăsa, Stroe — sîmbătă 20, duminică 21, ora 20. My fair lady — Patria (11 86 25), orele 9, 12.45, 16.30, 20.15. Angelica și sultanul — Republica (11 03 72), orele 9.15, 11.30, 14, 16.30, 18.45, 21. Favorit (Drumul Taberei), orele 10, 13, 15.30, 18, 20.30; Bucu- rești (15 61 54), orele 9, 11.15, 13.30, 16.30, 18.45, 21; Modern (23 71 01), orele 9.30, 14, 16.15, 18.30, 20.45. Omul care valora miliarde — Lu- j ceafărul (15 87 67), orele 9, 11, 13, 15. 17, 19, 21; Festival (15 63 84), orele 9, 11.15, 13.30, 18.30, 21; Fe- f roviar (16 22 73), orele 9, 11.15, 13.30, 16, 21; Excelsior (18 10 88), I orele 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 21. I Omul cu ordin de repartiţie — premieră — Victoria (16 28 79), orele 8.30, 10.45, 13.15, 15.45, 18.15, 20.45. Amintiri — premieră — Central (14 12 24) Discuţie bărbătească — premieră — Lumina (16 23 35), orele 9.30—15.30 în continuare, 18.15, 20.30. Neimblînzita Angelica — Unirea (17 10 21) orele: 15.30, 18; Moşilor (12 52 93) orele 15.30, 18, 20.30. Un glonte pentru general — Griviţa (17 08 58), orele 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.30; Gloria (22 44 01), orele 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30; Tomis (21 49 46), orele 9, 11.15, 13.30,, 15.45, 18. 20.15; Hamura (23 07 40), orele: 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. Contesa Cosei — Lira (31 71 71) orele: 15.30—19. Dragoste la Las Vegas — Viitorul (11 48 03) orele: 15.30. 18, 20.30. Prințul negru — Pacea (31 32 52) orele: 15.30, 18, 20.15. Comisarul X și banda „Trei clini verzi — Popular (35 15 17) orele : 15.30, 18, 20.30. Profesioniștii — Munca (21 50 97) orele 16, 18, 20. Prezentul program ne-a fost comunicat pînă joi 18 septembrie. 2 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA anunţa scoaterea la concurs a următoarelor posturi: FACULTATEA DE MATEMATICA Catedra de analiză — conferenţiar la disciplina Matematici speciale, poziţia 2 ; — conferenţiar la disciplinele Analiză matematică şi Ecuaţiile fizicii matematice, poziţia 5 ; Catedra de algebră — lector la disciplina Matematici aplicate în economie, poziţia 6 ; — lector la disciplinele Matematici superioare şi Lingvistică matematică, poziţia 7 ; Catedra de geometrie — lector la disciplinele Astronomie şi Mecanică, poziţia 3 FACULTATEA DE CHIMIE Catedra de chimie anorganici şi analitică — profesor la disciplina Chimie anorganică, poziţia 1. Catedra de chimie organică — conferenţiar la disciplina Chimie biologică, poziţia 4. FACULTATEA DE STUDII ECONOMICE Catedra de filozofie şi socialism ştiinţific — asistent la disciplina Socialism ştiinţific, poziţia 12. Catedra de economia şi organizarea agriculturii — conferenţiar la disciplinele Probleme actuale ale agriculturii moderne. Organizarea întreprinderilor agricole socialiste şi Aprovizionarea tehnicomaterială, poziţia 3. Catedra de economia şi organizarea industriei — lector la disciplinele Organizarea şi analiza activităţii întreprinderilor şi Economia industriei socialiste, poziţia 4 ; — lector la disciplinele Aprovizionarea tehnicomateriala şi Economia şi organizarea muncii, poziţia 5. Catedra de economie politică — conferenţiar la disciplina Istoria doctrinelor economice, poziţia 5. Catedra de contabilitate — lector la disciplinele Maşini de calcul şi Teoria şi tehnica bilanţului poziţia S . — asistent la disciplinele Maşini de calcul, Maşini de contabilizat şi calcul Mecanizarea evidenţei şi lucrărilor de birou, poziţia 13. Catedra de conducere planificată, analiză şi finanţe, statistică, calcul economic şi cibernetică economică ş — conferenţiar la disciplinele Analiza activităţii economice a întreprinderilor industriale şi Analiza activităţii economice a întreprinderilor agricole socialiste, poziţia 2 ; — lector la disciplina Finanţele întreprinderilor ramurilor economiei naţionale, poziţia 5 ; — lector la disciplinele Finanţele industriei, construcţiilor şi transporturilor şi Finanţele agriculturii, poziţia B — lector la disciplina Cibernetica economică, poziţia ÎS : — asistent la disciplinele Statistica teoretică a economiei şi Statistica agriculturii, poziţia 16. FACULTATEA DE FILOLOGIE Catedra de istoria literaturii române — lector la disciplina Literatură universală şi comparată, poziţia 5 ; Catedra de limbi moderne — asistent la disciplina Limba engleză, poziţia 11 ; — asistent la disciplina Limba engleză, pozi— asistent la disciplina Limba germană, poziţia 14 ; — asistent la disciplina Limba germană, poziţia 15 ; — lector la disciplinele Metodica predării limbii franceze şi Practica pedagogică la limba franceză, poziţia 20. FACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ Catedra de bazele electrotehnicii — conferenţiar la disciplina Materiale electrotehnice, poziţia 3 ; — asistent la disciplina Bazele electrotehnicii, poziţia 9 ; — asistent la disciplina Măsurări electrice şi magnetice, poziţia 10 ; — asistent la disciplina Măsurări tehnice şi traductoare, poziţia 11 ; — asistent la disciplinele Tehnica tensiunilor înalte şi Bazele electrotehnicii, poziţia 12. Catedra de mecanică aplicată — şef lucrări la disciplina Tehnologia proceselor industriale, poziţia 3 Catedra de automatică — conferenţiar la disciplina Automatizări, poziţia 2 ; — conferenţiar la disciplina Dispozitive şi circuite electrice poziţia 3 ; — şef lucrări la disciplina Calculatoare numerice, poziţia 9 ; — asistent la disciplina Dispozitive şi circuite electrice, poziţia 10 ;— asistent la disciplinele Electronică industrială şi Teoria sistemelor automate, poziţia 11 Catedra de maşini şi aparate electrice — conferenţiar la disciplina Teoria şi încercarea aparatelor electrice, poziţia 2 ; — conferenţiar la disciplina Producerea, transportul şi utilizarea energiei electrice poziţia 3 ; — şef lucrări la disciplina Maşini şi acţionări electrice, poziţia 4 ; — şef lucrări la disciplina Teoria şi proiectarea maşinilor electrice, poziţia 7 ; — asistent la disciplina Teoria şi încercarea maşinilor electrice, poziţia 8 ; — asistent la disciplina Proiectarea şi construcţia aparatelor electrice, poziţia 9 ; — asistent la disciplina Proiectarea şi construcţia maşinilor electrice, poziţia 10. Catedra de educaţie fizică — lector la disciplina Volei, poziţia 3. FACULTATEA DE AGRONOMIE Catedra de îmbunătăţiri funciare — asistent la disciplina îmbunătăţiri funciare, poziţia 5. FACULTATEA DE ISTORIE-GEOGRAFIE Catedra de istorie — conferenţiar la disciplinele Istoria contemporană universală şi Istoria contemporană a României, poziţia 2 ; — conferenţiar la disciplinele Istoria modernă universală şi Istoria artelor, poziţia 3. Candidaţii la concurs vor depune la secretariatul rectoratului Universităţii din Craiova, str Al. I. Cuza, nr. 13, cererea de înscriere împreună cu actele prevăzute de Legea nr. 6, privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 33, din Î8 martie 1969 . — pentru posturile de profesori, conferenţiari şi lectori (şefi lucrării in termen de 30 de zile de la data publicării acestui anunţ în Buletinul Oficial al R.S România — pentru posturile de asistenţi, în termen de 15 zile de la data publicării acestui anunţ, în Buletinul Oficial al R S România. — Concursul se va ţine la rectoratul Universităţii din Craiova ; — pentru posturile de profesor, conferenţiar şi lector (şef lucrări), în termen de 60 de zile de la expirarea datei de înscriere la concurs ; — pentru posturile de asistent, în cel mult 15 zile de la expirarea termenului de înscriere Cei care funcţionează în altă instituţie de învăţămînt superior sunt obligaţi să comunice în scris, rectorului sau directorului acesteia, înscrierea la concurs,ţia 12 . A SĂPTĂMÎNA 19—26 septembrie LA TRIBUNA „CONTEMPORANULUI“ • ' ' v . , . ' . •- ■ ' .____________ • ____________ „MAI MULTĂ LUMINĂ" — ACESTE cuvinte ale lui Goethe mi-au venit in minte recent, cind o drumeţie estivală m-a purtat şi pe la Tg. Jiu. Am sosit acolo seara şi primul gînd mi-a fost să-mi împlinesc o veche dorinţă, aş zice chiar : să-mi îndeplinesc o datorie, aceea de a vedea vestitele opere ale lui Brâncuşi. Obişnuit să văd în alte oraşe monumente — chiar mai puţin importante — luminate de puternice reflectoare, nici nu mi-am închipuit că aici ar putea fi altfel. Dar ce ne-a fost dat să vedem ? (De-aici încolo scriu la plural, căci mă asociasem cu un grup de turişti) — Mai nimic, am putea răspunde ! „Poarta sărutului“ este, din fericire, destul de aproape de stradă, de unde mai primea o zare de lumină măcar pe partea din faţă ; dar vestita alee care începe din spatele porţii era scufundată în beznă adîncă (şi nu era decit ora 22) incit am ajuns i»e dibuite la „Masa tăcerii“. (Oare in intenţiile lui Brâncuşi tăcerea se asocia neapărat cu întunericul ?) In lipsa reflectoarelor, ne-am fi mulţumit cu un simplu felinar, din acelea care există pină şi în cele mai banale parcuri citadine , dar cel mai apropiat felinar — singuratic — nu se putea decit „întrezări“ la vreo 30 de metri în dreapta, pe altă alee, acoperit de frunzişul bogat al copacilor. In sfîrşit, aprinzînd cîteva chibrituri (sic !) ne-am făcut o vagă idee şi despre „Masa tăcerii“, după care ne-am dibuit ieşirea din acel parc care trebuie să fi fost tare frumos. Apoi — trecînd prin străzi feeric luminate — am ajuns şi la „Coloana infinită“. Aici nu mai era urmă de felinar nici măcar la 30 de metri, dar din fericire nu erau nici copaci, aşa că tot am avut noroc : fiind vorba de infinit, ne-au ajutat stelele să vedem măreaţa siluetă neagră ridicîndu-se spre cer şi pierzîndu-se parcă printre ele ! Dar ce culoare o fi avînd în realitate şi cum o fi făcută această coloană din care ne-a plăcut în ultimii ani — şi pe drept cuvînt — să facem un fel de simbol al geniului românesc ? — Vom vedea poate altă dată, căci acum „călătorului îi şade bine cu drumul“ — mai ales cînd nu are norocul să găsească loc în hotel sau camping ca să poată rămîne la Tg. Jiu pînă a doua zi să vadă într-adevăr operele cu care se mîndreşte (?) acest oraş. Să nu fim însă — dintr-o eventuală ignoranţă — nedrepţi cu municipalitatea din Tg. Jiu , poate că totuşi acele monumente sînt de obicei luminate şi numai noi am avut ghinionul ca respectivele instalaţii electrice să se fi defectat din întîmplare tocmai la data cînd am ajuns noi acolo ? ! Tot ce-i posibil ! Dar... ştiţi ce dată era ? Ei, să vă spun şi asta : era 23 august 1969 ! MIRCEA OŞIANU Baia Mare GEOGRAFIE SELENARĂ ? — CONCOMITENT cu explorarea directă a Lunii de către om, tot mai acut se pune problema vocabularului legat de acest satelit natural al Terrei. Rapida dezvoltare a mijloacelor tehnice, cu care Cosmosul a început să fie explorat, a surprins însă lexicul neprevăzut cu termenii adecvaţi, aplicabili la noile noţiuni cosmologice. Această devansare a tehnicii cosmonautice asupra lexicului a dus la unele exprimări eronate, cum nu o dată am auzit rostindu-se. Pe linia exprimării corecte, la „Tribuna Contemporanului“ din 5 septembrie a.c., tov. C. Săndulescu ia poziţie şi, într-o notă intitulată „Aselenizarea şi vocabularul“, se ocupă cu competenţă de acest lexic, propunînd — pe drept cuvînt — utilizarea unor cuvinte compuse cu prefixe prepoziţionale, avînd la bază termenul „Selene“ pentru „Lună“. Fără intenţia mea de a polemiza, însuşi tov. C. Săndulescu, în nota sa, are un lapsus calami atunci cînd scrie despre o „geografie selenară“. Departe de mine gîndul că tov. C. Săndulescu, pe care-l cunosc ca pe un bun elenist, nu ar ști că prefixul „geo“ derivă de la grecescul „gé“ care înseamnă Pămînt și a generat o sumedenie de cuvinte compuse, cum ar fi : geologie, geocentrism, geofizie, geogenie, geodezie etc. Cred că mai adecvat era termenul de „selenografie“ în loc de „geografie selenară“, expresie paradoxală. Iată unde duce lipsa unui vocabular bine stabilit. In vederea remedierii, ar fi necesară convocarea unei conferinţe internaţionale cu participarea unor specialişti lexicografi care să decidă, ştiinţific, o terminologie valabilă pe toată Terra şi poate în relaţiile... interplanetare. In direcţia fixării unei terminologii de specialitate, valabile pretutindeni, un exemplu l-au dat anatomiştii care, încă de la finele secolului trecut, în diferite congrese internaţionale, au fixat o „nomenclatură anatomică“ universală, excluzîndu-se astfel orice confuzie. Prof. dr. CONSTANTIN SIMIONESCU București • Nu ştiu dacă am minţit vreodată mai convins că spun adevărul, ca in clipa cind fac această mărturisire. 9 Sint două feluri de proşti: cei care nu ştiu şi cei care nu află. 9 Cînd se apropie toamna tncep să-şi burniţeze gîndurile din senin. 9 Trufaşul poartă coadă de păun în faţă. 9 Cind o femeie îţi spune că te iubeşte sincer, fii elegant şi fă-te că n-ai auzit. 9 In război nu moare nimeni de moarte bună. 9 Una e să alergi şi alta, s-o iei la fugă. 9 De cinci omul a pus piciorul pe lună, cîinele meu nu mai latră la ea. 9 în faţetele unui diamant sclipesc memoriile pămîntului. 9 Du-mă oriunde vrei, gîndule ! Dar nu mă clinti din fotoliu. Tudor Mușatescu jjâ m . m 1 * fl IO Falsa inovaţie (Urmare din pag. la) brăţişeze un neant poetic ale cărui dimensiuni ţin să le măsoare după grandilocvenţa gesticulaţiei lor. în neistovita lor foame de noutate, aceştia nu se mulţumesc să afirme noutatea ca atare, ci îi adaugă imediat, şi cu vehemenţă, calificativul valorii. Şi cum afirmarea unor noi valori nu rimează — în mentalitatea lor — decit cu dărîmarea celor vechi, asistăm la transformarea actului critic — act de mare responsabilitate spirituală şi probitate morală — într-o îndeletnicire care practică, simultan, demolarea templelor şi edificarea clopotniţelor, iconoclastia furibundă şi apologetica gălăgioasă. La falsa inovaţie din poezie se alătură astfel falsa inovaţie a criticilor care „descoperă“ mereu ceea ce se descoperise demult şi consacră într-o clipă ceea ce numai deceniile pot să consacre. Limbajul însuşi al acestor critici este un jalnic talmeş-balmeş de noţiuni complet nedigerate, de rudimente de idei, de invective care ţin locul argumentaţiei, încît — la lectură — pasajele critice par nişte poeme ratate, false ode pindarice în cinstea unui alergător şchiop. Eminescu spunea, cu sarcasm, că gloriile se nasc „pe stradă şi la uşa cafenelei. Nu , gloriile actuale se nasc in redacţii, dar — din păcate — mor tot acolo, după o viaţă efemeră, adeseori în funcţie de restructurarea bisericuţelor literare După toate acestea, ceea ce rămîne este placheta de versuri năstruşnice şi cartea de critică ditirambică, asemeni unor vitrine frumoase cu fructe şi brînzeturi de ghips. Cu ce se va alege, peste cîţiva ani de zile, cititorul din toate aceste „produse“ de serie ale inovaţiei literare, la care numai codiţa mărului şi găurile din caşcaval sînt autentice ? Acum cîţiva ani de zile, versurile teribiliste ale lui Vintilă Ivănceanu au putut da unora impresia că un nou „tărîm“ poetic li se revelează. Astăzi, cînd se scrie mult, şi cu competenţă, despre suprarealism, cînd apar culegeri de texte ale avangărzii literare româneşti, autorul însuşi al acelor „inovaţii" juvenile a revenit, pe bună dreptate şi cu rezultate lirice remarcabile, de o poezie mai „cuminte“. Intre inovaţiile cele mai superficiale merită a fi amintit procedeul grafic al dispunerii inedite a versurilor în pagina de carte. L-au practicat poeţii alexandrini (care scriau poezii în formă de păsări şi de animale), l-a practicat Apollinaire, l-a practicat Mallarmé, la noi îl practică Mihai Bărbulescu şi Petru Popescu. La ce bun ? De asemenea, la ce poate să folosească imitarea, pînă la saţietate, a lui Nichita Stănescu (autorul recent al „Necuvintelor“), de către tineri şi mai vîrstnici poeţi care ţin neapărat să aşeze prefixul net înaintea unor cuvinte ? Critica literară ar fi datoare să arate că, la poetul celor „11 elegii", există o întreagă teorie a necuvîntului (care a constituit chiar obiectul unei expuneri teoretice, semnată de Nichita Stănescu), — teorie ce este pe deplin ilustrată în poeziile sale. In timp ce, la confraţii săi mimetici, cultul acestui prefix nu e decit un tic verbal. Tot la N Stănescu, a cărui poezie e bîntuită de un adevărat demon al dezmembrării (a se vedea metafora obsedantă a enumerării inepuizabile a mădularelor trupeşti, în toate volumele sale) apare tema descompunerii cuvîntului în elementele sale: vocale şi consoane. Ei bine, acest procedeu face azi şcoală , o mulţime de tineri enumera vocale, fără să obţină altceva decît efectul umoristic — involuntar — pe care Topîrceanu îl viza cu bună ştiinţă, atunci cînd scria : A-e-i-o-u-ă- / Dacă continuă / Mă sinucid. Oare procedeul Sorescu — numit, în mod pompos, al demitificării şi demistificării universului — nu ameninţă să se transforme într-un procedeu al propriei lor mistificări, la o mulţime de tineri care „sorescizează“ abundent, fără a avea nici talentul, nici umorul, nici cultura, nici inteligenţa tînărului lor maestru ? După cum gravitatea vacuă a celor netalentaţi nu poate scoate un imn din articularea oricît de solemnă a unor locuri comune, tot aşa nici luarea în băşcălie a tuturor temelor fundamentale ale existenţei nu înseamnă demitificare a poeziei. Proreicul poet Ion Gheorghe a practicat, în „Zoosophia“, unul din cele mai temerare experimente poetice: acela al monştrilor verbali, meniţi să ne restituie — prin caracterul lor arhaic — o lume primordială de eresuri populare înglobînd anumite motive culturale. In noul său volum, „Cavalerul trac’, poetul izbuteşte să facă acelaşi lucru, dar la un nivel superior, fără excesele lexicale care constituiau unul din punctele vulnerabile ale plachetei sale precedente : el a înţeles că poezia monştrilor verbali este un impas, şi a învins singur tentaţia acestei înfundături. Doi tineri de real talent — poetul Cezar Ivănescu şi criticul Marin Mincu — au debutat, anul trecut, cu două plachete (despre care am scris elogios) predominant expresioniste, de o mare cruditate a limbajului. Am aflat, cu totul întîmplător, că noile lor manuscrise nu pot trece pragul editorial, deoarece această cruditate a limbajului este împinsă peste marginile pe care le poate suporta sensibilitatea unui lector care, totuşi, nu are complexe. Mă întreb încă o dată : tare bun această vulgaritate care — chiar scrisă cu geniu — nu poate constitui decît o lectură ad usum Delphini ? Pentru ca termenul de Inovaţie să-şi capete adevăratul său loc în limbajul literar, e nevoie ca el să se pătrundă de demnitatea şi de gravitatea pe care le implică în domeniul de unde a fost împrumutat: în tehnică, inovaţia înseamnă rodul conştient elaborat al unor căutări îndelungate, făcute cu trudă, cu competenţă, cu abnegaţie. A face din ea o nobilă etichetă pentru nişte trăznăi şi găselniţe literare înseamnă a încuraja pe profesioniştii versului, care cred că pot intra în Parnas pe brînci şi făcînd giumbuşlucuri. A face din ea un etalon al valorii literare înseamnă a încuraja impostura. Arad, 17 septembrie (prin telefon). . SPORTUL 10 Ignoranţă şi pedeapsă AM AŞTEPTAT cu emoţie, îngrijorare şi speranţă, debutul campioanei noastre în Cupa campionilor europeni. îngrijorare ni se strecurase în suflet odată cu forma slabă pe care o manifestase U.T.A. în ultima vreme, cu fragilitatea echipei în comparaţie cu caracterul nemilos al acestei competiţii, iar speranţa n-are cum să lipsească într-o partidă de fotbal. Ea supravieţuise şi după acel meci de egalitate obţinut sîmbătă în compania Rapidului. De cînd s-a ajuns la concluzia că mingea e rotundă, în fotbal se poate spera, chiar în ciuda unei evidenţe. Am ajuns la Arad în dimineaţa partidei şi am găsit aici o ireproşabilă ospitalitate — care ne-a mirat puţin —, o doză de scepticism — care ne-a mirat şi mai mult. Cu această partidă, U.T.A. îşi juca o carte mare. Era pentru prima oară cînd participa la o competiţie de asemenea amploare. Interesul maxim. Toate biletele vîndute. In privinţa partidei propriu-zise, domnea însă confuzie. Din motive necunoscute, nimeni de la U.T.A. n-a plecat la Varşovia să vadă la lucru pe Legia. Legia Varşovia a avut însă înţelepciunea elementară de a trimite incognito un antrenor care s-a documentat în tihnă asupra posibilităţilor formaţiei arădene şi mai ales asupra laturilor ei vulnerabile, care sunt, slavă domnului, destule. Lereter, accidentat, a fost aruncat pe teren pornindu-se de la ideea că un jucător cu experienţă face mai mult decît unul valid. Cu toate eforturile lui eroice, Lereter şi-a demonstrat invaliditatea şi mai puţin talentul. Echipa a fost modificată prea radical, în căutarea permanentă a unei soluţii de „ultimă oră“. Jucătorii arădeni au intrat pe teren intimidaţi, parcă jucau pentru prima oară împreună. Avantajul terenului nu se făcea deloc simţit. Fotbaliştii arădeni n-au fost măcinaţi pe parcursul partidei, aşa cum susţineau antrenorii lor, ei au intrat măcinaţi încă din primul minut. U.T.A. a făcut o partidă slabă, poate cea mai slabă din cariera ei, întrecînd cele mai sceptice previziuni. Echipa n-a avut nici măcar disperare, era resemnată cu situaţia. Şi, în aceste condiţii confuze, jucătorii polonezi, mai tehnici, mai maturi, mai metodici, mai edificaţi asupra adversarului, au învins fără mari probleme. Este clar că echipa arădeană, echipă fără prea mare experienţă internaţională, n-a fost pregătită cum trebuie pentru această grea confruntare. Şi ignoranţa a fost pedepsită. U.T.A. a pierdut pe teren propriu şi, odată cu aceasta, şi multe din şansele de calificare în turul următor, întrebat de şansele echipei sale, pe mai departe, antrenorul echipei poloneze n-a vrut să dea un răspuns prea optimist. Şi ne-a amintit și el că „mingea e rotundă“. Deci, în fotbal se poate spera oricind. Teodor Mazilu Să vorbim despre... Cumpărături * MICA mea metafiziciană este căsătorită cu un intelectual subţire. Nu ştiiam că de loc, este de sus din nordul ţării, de pe la Sighet. Am aflat-o nu de mult cînd am văzut la ei în casă, nici mai mult nici mai puţin de opt fete, frumoase caz. Veniseră de departe, de prin părţile Maramureşului. Una mai încîntător îmbrăcată decit alta, una mai mîndreţe decît alta, în straiele lor de fată s-au prezentat la Festivalul şi Concursul Internaţional de Folclor. Avînd consătean la Bucureşti, oarecum speriate de citadelă, tot vînturîndu-se pe la ei prin casă, despre ce să vorbească, femeile ? Că din Capitală, să cumpere şi ele lucruri de găteală ca să vie acasă mai împodobite, să fie şi ele pe acolo îmbrăcate mai acătării, nu ca celelalte, cum ţanţoşe se arată cocoanele de la oraş, cînd au pe ele, ceea ce n-are toată lumea. Aşa stînd lucrurile, prietenei mele plăcîndu-i să se plimbe prin oraş in alaiul a opt domniţe, şi-a luat îndatorirea de călăuză. Şi le-a plimbat prin expoziţie, şi le-a dus pe arterele comerciale, şi le-a întovărăşit în magazine. Acolo, au întîrziat cel mai mult. Au privit îndelung vitrinele, întîlnite în cale. S-au uitat la rafturile doldora de ţesături. Au pipăit tot felul de metraje. S-au invîrtit între mesele cu vrafuri de stofe. Au stat la îndoială în prăvăliile cu încălţăminte şi pînă la urmă, acasă, au plecat cu mina goală. Este ceea ce mi se relata, de unde nedumeririle : — Şi chiar n-au cumpărat de nici unele ? — Spuneau că nu pun pe ele, aşa ceva. — Şi nu le-a plăcut nimica ? — Ba da. Unele din cele de la expoziţie. M-au întrebat unde le-ar putea găsi şi, stînjenită, le-am explicat, cum am putut, că o să se facă. — Cit de cît, nu le-a îmbiat ceva, din oraş ? — Ba da. Sandalele din picioarele mele. — De unde sunt ? — De unde să fie ? De la prăvălie, numai că ceea ce este frumos se isprăveşte repede şi... nu se mai face. Fără să vreau m-am uitat să le văd. O talpă ca toate tălpile, deasupra cu trei jumătăţi de cureluşe prinse la mijloc în trei inele metalice, groase, nimic altceva. O sanda, de toată simplitatea, nu știu de ce, de negăsit prin părțile noastre. Rămas pe gînduri, amicei mele făcîndu-i plăcere să mă pună în dificultate, am auzit-o întrebîndu-mă: — Explică-mi tu, că te pretinzi deștept. Avem institute de cercetare, avem creatori de frumos, avem institute de proiectare şi se fac produse care nu ne plac nouă — o să spui cosmopolitelor — dar nu le plac nici acelor fete maramureşene — o să zici neştiutoare — călătorite pentru prima dată. Şi dacă, ceea ce se produce (pînzeturi, stofe, încălţăminte, confecţii), pentru ele nu se fac, şi dacă pentru noi nu se fac, explică-mi tu pentru cine se fac ? Trebuie să mărturisesc: nu-mi vine bine cînd mă încolţeşte metafiziciană, din care cauză, cum m-am priceput, i-am răspuns într-o doară : — Pentru cine să le facă ? Pentru nivelul mediu. — Pentru nivelul mediu ? El ne interesează ? întrebare dezarmantă care m-a făcut să tac mile. Mihai Popescu înaintea primului gong (Urmare din pag. 1-aceput, ele sînt îndeobşte reamintite la sfîrşitul stagiunilor, cînd sînt căutaţi factorii responsabili ai sarcinilor neîndeplinite, cînd se aruncă răspunderile pe umerii tuturor forurilor, acuzate de toate păcatele, cu excepţia evidentă a acelora care ar trebui să răspundă : direcţiile de teatru... Fiindcă aş voi ca măcar aceste rînduri ce urmează să fie înţelese cum se cuvine, nimeni nu poate să se substituie direcţiei teatrului atunci cînd e vorba să-şi alcătuiască repertoriul şi să răspundă de destinul lui. Numai că, aşa cum sper să fie demonstrat şi convins , repertoriul se cuvine să fie realmente baza politicoideologică a activităţii teatrale şi nu o încropită propunere a unor lucrări dramatice alese la întîmplare şi din care multe n-au fost nici măcar citite. Teatrul românesc are o lungă tradiţie a unor direcţii de glorie. Au fost directori Caragiale şi Gîrleanu, Sadoveanu şi Rebreanu, Camil Petrescu sau Victor Ion Popa. Să ridicăm funcţia directorilor la statura acestor amintiri.