Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)

1969-10-09 / No. 511

1 г ш -------------------------- ------------——.­­ 4 pag. — 30 bani ÎNSAMÎNȚARILE DE TOAMNĂ ȘI RECOLTATUL CULTURILOR TIRZII — IMPERATIV MAJOR! Anchetă in 3 unități agricole C.A.P. Bereu Ritm scăzut la însă­­mînțarea griului 3 tractoare stau pen­tru că nu e cine să le conducă S.O.S. la O.L.F. Satu Mare La C.A.P. Bereu, însămînțarea griului se desfășoară într-un ritm destul de scăzut. Una din cauze este și faptul că din cele 16 trac­toare doar 12 au lucrat în aceas­tă campanie. Un tractor este în reparații capitale, iar 3 stau din lipsă de tractoriști. Conducerea I.M.A. Mărtinești deși a fost sesi­zată de lipsa tractoriștilor pînă în prezent nu a luat nici o măsură. — Pînă cînd veți tolera ca tractoarele să stea în plină cam­panie, tovarășe director al I.M.A. Mărtinești, Mihai Levinschi ? ’ în cadrul cooperativei s-a re­coltat 80 la sută din recolta de mere de pe cele 35 ha livadă. Numai că preluările se fac foarte anevoios. O.L.F. Satu Mare, care a­ contractat această producție, tă­răgănează preluarea. Merele stau în cîmp în grămezi și lăzi și cu toată paza se împuținează în fiecare zi. — Tovarăși de la O.L.F., aveți contract cu cooperativa dacă bine să-l respectați. Nu de alta, e dar s-ar putea ca tărăgănarea să ■ să coste. Și mai e ceva, coopera­tiva avînd mare nevoie de brațe de muncă ar putea să-și retragă cei 8 paznici ai merelor și să-i folosească la alte munci. Cu ocazia recoltării și­ sortării merelor, au rezultat și fructe zdro­bite și stricate. Cantitatea e des­tul de mare, circa două vagoane. Pînă în prezent nu se știe ce se va întîmpla cu acestea. Coo­perativa nu are butoaie, O.L.F.-ul nu le preia. Ar fi totuși bine să se discute cu conducerea între­prinderii Vinalcool. Poate le va prelua ea. In tot cazul, nu e bine să se piardă. C.A.P. Doba Mașinile de semănat așteaptă teren elibe­rat Furajele putrezesc în căpițe, iar balanța fu­rajeră este deficitară. După cum ne informează ingi­nera Elisabeta Demeter, mașinile de semănat s-au oprit deși însă­mînțările nu au fost încheiate Motivul? Nu este teren pregătit Datorită faptului că recoltările se desfășoară într-un ritm de melc din 320 hectare porumb s-au re­coltat doar 33 hectare, iar floarea­­soarelui s-a strîns de pe 60 de hectare din cele 120, nu există garanția că mașinile de semănat vor porni în următoarele două zile. Epoca optimă se apropie de sfîrșit, deci nu e bine să se ami­ne lucrările de însămințare. Pen­tru aceasta e nevoie însă­­ să se intensifice recoltarea și eliberarea terenului mai ales pe suprafețele planificate a se însămînța. Pe terenurile cooperativei din Doba sînt importante culturi fu­rajere neadunate. In timp ce ba­lanța furajeră la fînețe este defi­citară cu peste 100 de tone, 110 ha ghizdei, încă din coasa întîi, stă pe cîmp în căpițe, iar pe alte 150 ha otava este cosită și așteaptă să fie adunată. Nu s-a asigurat nici necesarul de paie, avînd un deficit fată de plan de 160 tone. Cu toate aces­tea nu se ia nici o măsură de a strînge paiele de ovăz de pe cele 20 ha și cele de grîu de pe 40 ha. Mai dureros e faptul că o tar­la de trifoi este acoperită de paie. Pe lingă faptul că s-a pierdut re­colta de otavă de pe această su­prafață, întreaga cultură s-a sufo­cat sub paie. — Ce veți pune în iesle la ani­male dacă gospodăriți în acest mod furajele, tovarăși coopera­tori din Doba ? ! C.A.P. Mîcula Să nu tărăgănăm pu­nerea la adăpost a recoltei! Unii așteaptă după alții Prea mulți cartofi buni la grămada des­tinată furajării Este nevoie de o mai mare disciplină în rîndul conducătorilor de atelaje! Cooperativa agricolă de produc­ție din Micula este mult rămasă în urmă cu lucrările de strîngere a recoltelor. Cartofii s-au recoltat abia de pe 45 ha din cele 76 cul­tivate. Floarea-soarelui nu s-a strîns nici de pe 50 la sută din suprafață, iar porumbul doar de pe 6 ha din cele 220 existente. Mai sunt de recoltat și 12 ha de­ soia și 12 ha porumb siloz MIHAI SAS încă o remorcă de porumb cules la I.A.S. Ardud ia drumul spre pătule. (Continuare Cingășia și pet­­ceperea țesătoa­rel’ de la I.T.A. Sa­tu Mare. ш PAGINA A iTribwal -A La C.A.P. ceni recolta Urzi­­de mere din acest an este deosebit de bogată. Ea se culege cu multa grijă de către cooperatori. Hotărîri ale Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniștri a emis re­cent două hotărîri prin care a­­probă cu începere de la 1 no­iembrie a.c. generalizarea expe­rimentării noului sistem de sala­rizare și majorarea salariilor lu­crătorilor din întreprinderile a­­gricole de stat, de mecanizare a agriculturii și din alte unități a­­gricole de stat, precum și a spe­cialiștilor din cooperativele agri­cole de producție. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unitățile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la suta, împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creștere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiștii care își des­fășoară activitatea în cooperati­vele agricole de producție s-a acordat o creștere medie a sala­riilor de 20,6 la sută, care asi­gură o corelare mai bună a sa­lariilor lor cu ale celor care lu­crează în întreprinderile agrico­le de stat. De majorarea salariilor vor be­neficia peste 425.000 de salariați din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari față de ce­le realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ține seama de specificul condițiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lu­crătorii din acest important sec­tor al economiei naționale în ob­ținerea unor­­ producții sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă și alte produ­se, atît în sectorul agriculturii de stat cît și în cel cooperatist. Ast­fel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și ale specialiștilor din cooperativele agricole de producție cu rezulta­tele muncii lor și ale unității în care își desfășoară activitatea. Noul sistem de salarizare pre­vede acordarea salariului cores­punzător realizării sarcinilor de producție stabilite. Ținînd seama de condițiile spe­cifice din agricultură, că rezulta­tele complete ale activității pro­ductive pot fi cunoscute abia la sfîrșitul anului agricol, tarifar al acestor lucrători salariul cu­prinde două părți — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrșitul anului, în raport cu realizarea planului de producție. Pentru a cointeresa pe lucrăto­rii din fiecare fermă în obține­rea unor rezultate cît mai bune, veniturile acestora vor fi nemij­locit legate de rezultatele fermei unde își desfășoară activitatea, independent de rezultatele obți­nute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din în­treprinderile de mecanizare a a­­griculturii — I.M.A. — vor fi condiționate atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat va­loric, cît și de realizarea produc­țiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producție deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresați să exe­cute lucrări de calitate cît mai bună și la timpul optim în coo­perativele agricole de producție. In afara salariilor tarifare, lu­crătorii din­­ unitățile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în muncă, și de gratifi­cații la finele anului în funcție de depășirea venitului net pe fermă sau a beneficiilor planifi­cate pe întreprindere. In cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii, se pot acorda premii pentru depășirea planului de venituri al întreprin­derii. Totodată, li se pot acorda premii pentru depășirea produc­ției planificate la principalele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta, C.A.P. po­t constitui un fond de premiere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul producției obținute peste plan la principale­le culturi, pentru care C.C.P. efectuează lucrări, cota con­cretă cît și condițiile de plată a premiilor fiind înscrise în con­tractele de lucrări ce se încheie între cooperative și întreprinde­­rile de mecanizare. Hotărîrea privind majorarea salariilor în unitățile agricole de stat mai cuprinde care, tinînd seama de reglementări, condițiile specifice agriculturii, dau condu­cătorilor de fermă sau de secții­ unele drepturi mai largi, referi­toare la modul de încadrare salariaților permanenți, modul de o plată a personalului sezonier etc. Hotărîrea privind salarizarea specialiștilor agricoli din C.A.P. recomandă Uniunii Naționale Cooperativelor Agricole de Pro­a­ducție să propună consiliilor de conducere ale cooperativelor a­­gricole de producție să acorde specialiștilor agricoli din C.A.P. pentru contribuția adusă la reali­zarea planului cooperativei retribuție de 15 la sută din va­­­loarea zilelor de muncă cuveni­te președintelui, iar pentru depă­șirea sarcinilor de producție retribuție suplimentară la nive­­­lul celei primite de președinte. Introducerea noului sistem de salarizare și majorarea salariilor tuturor lucrătorilor din unitățile a­­gricole de stat și a specialiștilor din cooperativele agricole de producție se înscrie pe li­nia înfăptuirii prevederilor ce­lui de-al IX-lea Congres al parti­dului, referitoare la ridicarea ni­velului de trai al oamenilor mun­cii și ale Hotărîrilor Plenarei Co­mitetului Central al P.C.R., din octombrie 1967, cu privire la îm­bunătățirea sistemului de salari­zare­­­ și majorarea salariilor. A­­ceasta va reprezenta în același timp un puternic stimulent pen­tru salariații din toate unitățile acestui important sector al eco­nomiei naționale, în vederea uti­lizării mai eficiente a bazei sale tehnico-materiale și a forței de muncă pentru obținerea unor producții sporite atît în sectorul­ vegetal cît și în cel zootehnic și cu un nivel de rentabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satis­facerii într-o măsură tot mai com­pletă a nevoilor de aproviziona­re a populației cu produse agro­­alimentare, cît și a indus­triei cu materii prime. Secțiile I și II mobi­lă — corp, aparținătoare IPROFIL Satu Mare, au fost dotate recent cu noi utilaje și instalații de mare productivitate și tehnicitate. în cadrul primei secții, s-a instalat și funcționează din plin o mașină de turnat lac, procurată din import — care, prin caracteristici­le tehnice ce le posedă. Utilaje și instalații de mare productivitate și tehnicitate sporește productivitatea muncii in acest dome­niu cu 15 la sută ,pe fiecare schimb și în curs de montare este nouă mașină de rinde­ o suit pe patru fețe. La secția a doua ( fabrica nouă ) s-a o­­mologat de curînd no­ua linie tehnologică de pulverizat nitrolac — ca­re se compune dintr-o cabină de pulverizare, o linie de transportare mecanizată, un cuptor de uscare și instalații de exhaustare. Tot aici se află în curs de montare ș1 cabină de pulverizat poliester, care se va da în exploatare în cursul acestei luni. Odată cu intrarea în funcțiune a noilor uti­laje și instalații, produc­tivitatea muncii și con­dițiile de lucru ale sala­riaților vor crește sub­stanțial. Coline și dealuri domoale, îmbrăcate în veșmîntul rugi­niu al toamnei. Înconjoară loca­litatea Săcășeni. Case bine du­rate, construite după o arhitec­tonică specifică acestei părți a județului Satu Mare, dau o no­tă de... modern acestei comu­ne despre care se știe încă des­tul de puțin. Istoria ei este consemnată în vechi hrisoave și mai ales în mintea oamenilor, făuritorii ei, producătorii bunu­rilor materiale și spirituale. Casele, așezate ca într-un că­uș, sunt dominate de impunăto­rul castel al unui fost mare la­tifundiar care dispunea de soar­ta oamenilor de aici, de a co­munei, a cărui moșie se întin­dea cu­ „vezi“ cu ochii (după expresia unui bătrîn din Săcă­­șeni). ... Pe Alexandru Kincses, primarul comunei, om in floa­rea virstei, l-am găsit la ma­sa de lucru. — Am avut sesiunea consi­liului popular care a luat în dezbatere pregătirea și desfășu­­rarea noului an de învățământ de stat — ne-a spus el. Din vorbă în vorbă am aflat că în cele două școli din comu­nă își desfășoară activitatea 33 de cadre didactice, că elevilor li s-au creat condiții corespun­zătoare pentru însușirea temei­nică a materiilor care se pre­dau în școli. Scump la vorbă, primarul se sfia parcă să vorbească despre realizări, despre contribuția sa la înfăptuirea acestora. De la alți locuitori din comu­nă am aflat în schimb că — de fapt nu sunt noutăți — coopera­torii de aici au la dispoziție di­­ferite unități de deservire, că și-au amenajat și ei trotuare, și-au construit o brutărie nouă, că iu cîteva după-amiezi (de trei ori pe săptămînă) se vizio­nează diferite filme, că există cîteva fîntîni arteziene, străzi modernizate și că dispensarul stă la dispoziția fiecărui locui­tor. Cu un cuvînt oamenii din Săcășeni sînt harnici, pricepuți și trăiesc pe măsura vremuri­lor noastre. Gospodarii din Săcășeni au învățat însă să gîndească în perspectivă. Ei nu sînt mulțu­miți de ceea ce au realizat și de aceea nici ar­ fi prea vorbesc despre ce au făcut. Cind aduci vorba despre viitor, se înflă­cărează și iți destăinuie cu lux de amănunte gîndurile. — in fața noastră — spunea primarul comunei — stau două FLAVIU 1ST­RATE (Continuare în pag. a 2-a) Realități și perspective . Concert simfonic inaugural gural al noii sta­giuni simfonice, in program au figurat piese sim­fonice de M. An­­dricu, Liszt și Schumann. So­lista a fost concertului pianista Sofia Cosma (in fotografia alătu­rată) de la Filar­monica de Stat George Enescu din București. Sub bagheta di­rijorului sătmă­­rean Alexandru Munteanu, con­certul s-a bucu­rat de un deose­bit succes. Aseară, în sa­la de spectacole a Teatrului de Nord Satu Ma­re, a avut loc concertul inau­

Next