Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)
1970-02-14 / No. 618
2 Popas pentru... ciori Multă vreme, în curtea Fabricii de sticlă din Poiana Codrului au putut fi văzute trei autocamioane cu rotile sparte și caroseriile ruginite — ideal loc de popas pentru ciori și alte zburătoare. Mașinile nu aveau normele de parcurs îndeplinite, de aceea casarea lor constituia o problemă. Dar pînă la urmă, întreprinderea „a aranjat" predarea a două dintre ele la I.C.M. A mai rămas o autocisternă pentru combustibil, cu piese lipsă, care arată lamentabil. De reparat nu se repară, pentru că unitatea nu are nevoie de ea. Plătește în schimb amortismente ... Așa că păsările, speriate de prima s-au liniștit. Ca de intervenție, altfel și conducerea fabricii... închideți ușile! Este greu să se facă o apreciere despre calitatea proiecțiilor în sălile de cinematograf ale municipiului. Ba ecranul devine cețos, ba se rupe filmul, ba nu se aude sonorul. Deseori aceste întreruperi sunt subliniate de fluierăturile și strigătele unei părți din publicul nemulțumit. Să admitem că, pe ici, pe colo sînt cîteva cauze obiective. Nu o dată însă spectatorii sînt deranjați, mult timp după începerea filmului, de circulația continuă a „întîrziaților". Este de neînțeles de ce se admite accesul în sală după ce ușile au fost închise. Să fie cinematografele sătmărene o excepție în comparație cu celelalte orașe? O notă bună Elevul loan Nemeti, practicant la Atelierul de zonă C.F.R. Satu Mare — Ferestrău avea sarcina, împreună cu muncitorul pe lingă care lucra, să schimbe saboții de frînă la un vagon. Efectuînd o „inspecție" generală pe cont propriu a observat uimit o defecțiune importantă nesemnalată de revizia anterioară: bandajul axei la o roată, juca. Tînărul practicant a sesizat imediat faptul, evitînd astfel o posibilă catastrofă. Fără îndoială, I. Nemeti va fi un bun lucrător ceferist. Nota corespunzătoare a primit-o de pe acum. M. BABIȚCHI CRONICA SATMAREANA Instantaneu din magazinul Cadouri din Piața Libertății din Satu Mare. Submarinul F+500 în primejdie Să știți că am submarinul meu. L-am construit cum am putut. Am mai luat câte o piesă cu împrumut, am mai scos câte una din adâncurile Someșului, dar nu m-am rugat de nimeni Am făcut rost de câțiva... atomi și l-am făcut atomic. Poate o să mă întrebați ce fac cu el. Ei bine, mă plimb, mă plimb pe suban, iar cînd mi se urăște în adineuri ies la suprafață. Cea mai bună piesă a submarinului meu este periscopul, e antiia. Ancorasem zilele trecute in portul meu particular „Vraja Crasnei". După ce am servit o cafeluță, am tras cîteva pipe și mi-am întors periscopul spre Cărei. Aparatele de măsurat indicau scăderea vertiginoasă a nivelului apei. După o scurtă observație l-am chemat în grabă pe secundul submarinului, căruia i-am dat următoarea dispoziție: — Te strecori spre Cărei și vei depista un lac cu apă pentru că altfel rămînează, pe.. . uscat cu submarinul. După ce stabilești exact locul, te prezinți la mine pentru măsuri operative. După 76 de minute, secundul s-a întors ud leoarcă și cu noroi pînă-n creștet. — Ce-i cu tine, ce s-a întîmplat? — Căpitane, era să-mi rămină ciubotele și hainele lingă gară Noroc că m-am agățat de coaau unui tractor care m-a scos la suprafață. — Ce căutai tu in noroi? — Am văzut un lac mare de apă și m-am dus să-i determin adîncimea. N-am reușit dar sunt sigur că-i foarte adine pentru că face niște valuri ca... marea. Așa că am găsit ce căutam. — Și cum putem ajunge acolo? — Asta nu ar fi o problemă. Ne-am descurcat noi In situații mult mai complicate. Atunci? In lac se găsesc niște materiale de construcții. — Cum. In lac, in apă? Da. Pe acest teren, care a devenit o adevărată mare din cauza ploilor, se găsește depozitul de materiale de construcții aparținînd de Icomcoop Cărei, unde este director tovarășul Ioan О пае. — Și sunt multe materiale? — Aproape 500 m.c. cherestea. După cum l-am auzit vorbind pe Sigismund Nagy, receptionat la acest depozit, valoarea scîndurilor se ridică la aproape o jumătate milion de lei. De ce nu le vind? — Lumea vorbește că nu au clienți și nici nu pot să se vîndă decit condiționat. — O să-i salvăm noi. Cum? Peste noapte ne lansăm în imersiune spre Cărei, ieșim la suprafață și lansăm niște torpile zburătoare sfredelitoare către lacul de apă din depozitul de materiale de construcții. După explozie, teleghidăm torpilele prin subteran spre submarinul nostru Se va face un culoar enorm, iar apa din depozit se va scurge spre noi și suntem salvați. Vom avea apă suficientă pentru imersiune, apoi o să ajungem la Someș, la baza noastră. — Dar dacă în timpul exploziei se găsește cineva la depozitul de materiale? — Ce să facem, lucrurile mari cer la crificii. Salvăm cel puțin materialele care costă peste o jumătate milion de lei. Dacă ei — șefii, n-au mișcat nici măcar un deget să salveze bunurile, le-a venit in ajutor... norocul. Ne apropiarăm ci mai mult de măței. Lansatorii de torpile erau la posturi. Am dat comanda pentru ancorare. Exact la ora 0,3 am lansat 17 torpile de calibru mare. Se auzi o explozie puternică. După numai cîteva minute aoc a dat năvală peste noi Erari salvați. Am făcut cale întoarsă spre baza noastră centrală Dacă in timpul exploziei iri depozitul de cherestea se afla cineva nu am putut să aflu. Sunt totuși nerăbdător să cunosc amănunte. Dacă cumva aflați ceva, pot fi găsit la baza centrală de marine „Podul Someș", subAștept. FLAVIU ISTRATE Щ В [UNK]: Pe cînd se făcu ziuă, ajunse la marginea unei mlaștini. Pînă acum fusese plin de o neliniște curioasă. De ce? Scăpase de omul nesuferit. Dar îi lipsea sania, focul, ceilalți crini... Și tot ceea ce făcuse parte pînă acum din viața lui. Două lucruri îi lipseau mai ales: mîncarea și societatea. Atît cîinele, cît și lupul, le doreau pe amîndouă. Mîncare va găsi. Trebuie să fie și societate pe aici! Este de ajuns să dai un semnal. Se așeză și începu să urle, își chema frații. Pe lupi îi chema. Dar glasul îi era slab și plin de durere. încercă de mai multe ori, dar niciodată nu reuși o chemare firească. Era urlet de cîine, nu de lup. Pe la amiază reuși să prindă un iepure alb, îl sfîrtecă și o devoră. Carnea și sîngele cald îi plăcură mai mult decît carnea înghețată, seul sau tartele ce se primea în mod obișnuit. Masa copioasă îi refăcu încrederea în sine. Toată după masa fugări iepuri, mai prinse încă doi și îi sfîrtecă și pe aceștia. Să se bată îi plăcuse și pînă acum, dar nu cunoscuse încă plăcerile urmăririi și voluptatea uciderii. Din cei doi iepuri nu mîncă pe niciunul; îl sfîrtecase doar din plăcerea de a ucide. 22 cu el. Kazan își dorea un animal mai puternic. Acuma nu se mai strecura prudent printre tufe, își săltă capul semeț. Coada-i stufoasă se legănă după el ca la lupi. Toate firele-i de păr se încordaseră, se umplu de energia vieții, a faptelor voinicești. Mergea spre nord-vest. Il chemau vechile amintiri spre Mackenzie, o mie de kilometri în adîncul polar. Intîlni multe urme în zăpadă. Umblaseră pe acolo cerbi și Karibu. Găsi și urme de vidră. Pe cînd se lua după urmele unei vulpi, dădu de un luminiș unde zăpada era de jur împrejur bătătorită și presărată cu pete de sînge. Găsi acolo un cap de bufniță, pene, oase și intestine care-1 duminică că pe aici vînează lupi. Spre seară găsi niște urme ce semănau foarte mult cu ale lui. Erau proaspete și emanau un miros care-l făcu să-și dorească și mai mult societatea. Toată ziua alergase, dar nu era obosit. Cînd se făcu întuneric și pădurea se umplu de umbre, Kazan deveni și mai vioi. Sîngele de lup începu să domine simțămintele sale. Apăru luna și răsăriră stelele, iar Kazan avea tot mai mult sentimentul că, în pădure, se afla la el acasă. Se așeză pe picioarele dinapoi și din gîtlejul lui ieși, în sfîrșit, primul urlet cu adevărat de lup, urlet ce face ca pădurea să se cutremure de timbrul lui prelungit și cu semnificații precise. Kazan mai repetă de două ori cîntecul lupilor și noile sunete îi făcea deosebită plăcere. Ajunse pe o colină de pe o care i se păru că stelele și luna îi sunt mai aproape; dincolo de colină se întindea un șes mare, cu copaci rari, iar în mijloc un lac a cărui ghiață strălucea în bătaia lunii. Din lac pornea spre pustiu un rîu înghețat. Aici sunetele zburdau mai libere. Kazan se opri. Sîngele îi năvăli în creștet și trupul i se încordă. De departe străbătea pînă la el un alt urlet de lup. Ar fi vrut să răspundă, dar un instinct ascuns 11 . Dar iepurele fuge, nu se apără! Sara ea lui e dulce și bună, dar nu te poți lupta Sîmbătă U februarie 1970 A întreceri sportive AZI: Sala Școlii profesionale forestiere, ora 16: BASCHET: Sănătatatea — Crișul Oradea (div. A), — întîlnire amicală, ora 17,30 LUPTE GRECO-ROMANE: Intîlnire de juniori și seniori între sportivi sătmăreni și din Oradea. Sala de gimnastică a Liceului nr. 3 Satu Mare, ora 17:30: O nouă etapă în campionatul de calificare al școlarilor și juniorilor la volei. Clubul Unio, ora 17: Concurs de tenis de masă — etapa județeană. Arenele Rapid și Olimpia, ora 16: „Cupa 16 Februarie" la popice. Sala Voința, ora 18: Campionatul republican de șah — etapa județeană. MlNB: Terenul Someșul Satu Mare, ora 11: Olimpia Satu Mare — Chimistul Baia Mare. Terenul din Cărei, ora 11: Voința Cărei — Someșul Satu Mare. Sala Școlii profesionale forestiere, ora 8: BASCHET: Concursul republican de baschet pentru copii, ora 9: Revanșa întîlnirii Sănătatea — Crișul Oradea; ora 10,30: Șc. sp. Satu Mare — Crișul Oradea (Campionatul divizionar al școlarilor și juniorilor — fete); ora 11,30: VOLEI: Liceul nr. 2 Satu Mare — Șc. sp. Cluj (Campionatul divizionar al școlarilor și juniorilor); ora 13: LUPTE GRECO-ROMANE: Revanșa întîlnirii dintre sportivi sătmăreni și din Oradea. Arenele Rapid și Olimpia, ora 8: „Cupa 16 Februarie" la popice. Clubul Unic, ora 9: Concurs de tenis de masă — etapa județeană. Sala Voința, ora 9: Campionatul republican de șah — etapa județeană. CINEMATOGRAFE SATU MARE — Victoria: Jocul care ucide (coproducție francoitaliană, color); Popular: Căldura (film românesc); CĂREI — Popular: Cavalerii aerului (film cehoslovac, cinemascop); 23 August: Dragoste la Las Vegas (film american, color, cinemascop); NEGREȘTI-OAȘ; Mila regească (film bulgar); HALMEU; Tinerețe fără bătrînețe (film românesc, color); TĂȘNAD: Comedianții (film american, color, seriile I și II); BERVENI: O Chestiune de onoare (film italian, color); SANISLĂU: Străin în casă (film englez, color). TEATRU Colectivul Teatrului de Nord Satu Mare, secția maghiară, prezintă la ora 16 spectacolul „LUMEA ESTE A TUTURORA" de A. Michel. Valabil abonamentul, pentru elevi. La ora 19,30, secția română a Teatrului de Nord Satu Mare, prezintă spectacolul „CĂSĂTORIA" de N. V. Gogol. Erfarl Simbătă 14 februarie 1970 17.00 Emisiune în limba germană. 18.05 Bună seara, fete! Bună seara, băieți! 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Desene animate. 19.30 Emisiune muzical-coregrafică. 19.55 Microavanpremieră. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial: „Răzbunătorii". Episodul „Vacanțele d-lui Steed". 21.50 Varietăți cu public. 22.30 Telejurnalul de noapte. 23.00 Seară de romanțe. 23 bliga să tacă. Instinctul, acest comandament subconștient al animalelor sălbatice, căpăta amploare, devenea stăpîn pe el, îl comanda. Pricepuse astfel că este un urlet de lup, dar nu o chemare. Chemarea veni o oră mai tîrziu, producîndu-i o plăcută agitație. Acum simțea clar că lupii pornesc la vînătoare și-l chemau și pe el. Kazan stătu pitulat printre tufe. Nu-i era frică și totuși nu putu pleca. Dincolo de această colină începea o nouă viață, aici se termina cu omul. Dinapoi îl chema mereu ceva și Kazan își întoarse capul scîncind. Vocea lui deveni iar voce de cîine. Acolo, înapoi, îl aștepta femeia care-și pusese mina pe creștetul său și care fusese bună cu el. Femeia căreia i-ar servi cu plăcere. Dar acolo sunt și bărbați, cu bice în mîini și cu ciomege. Astfel se zbătea Kazan între două dorinți: se învîrti mult în vîrful colinei, la limita celor două lumi. Apoi, cu pași înceți, dar tot mai hotărîți, porni spre lacul înghețat. Toată noaptea se ținu in jurul haitei de lupi, care vînau, dar nu li se atașă Făcea bine. Mai avea în el o bună porție din mirosul de om, din mirosul crinilor și al săniei. Haita l-ar fi sfîșiat imediat. Primul instinct al animalelor sălbatice este instinctul de conservare. Se tăvăli de mai multe ori în zăpadă, pe locul unde lupii o bătătoriseră mai mult. După miezul nopții haita reuși să vîneze un Karibu, la marginea lacului și se ospătă pînă-n zori. Kazan stătu cu vîntul în față. Nasul lui Cetățeni și elevi! Nu aruncați și nu ardeți deșeurile de hîrtie! COLECTAȚI ȘI PREDAȚI UNITĂȚILOR D.C.A. CARE PLĂTESC DE LA 0.22—0,35 LEI/KNLOGRAM DUPĂ CALITATE. Strîngeți deșeurile de hîrtie rezultate de la întreprinderi de stat, cooperatiste și cooperative agricole de producție și anunțați organele D.C.A. care pentru cantități mai mari se deplasează și preiau la fața locului. Pentru cantitățile strinse și predate pe numele întreprinderilor și a cooperativelor, strîngătorul beneficiază de un comision de 0,15 lei/kilogram. COLECTINP ȘI PREDÎN P HIRTIILE. PE LÎNGĂ AVANTAJE MATERIALE, CONTRIBUIȚI SI LA NAȚIONALEI ÎNTĂRIREA ECONOMIEI C. E. I. L. Satu Mare livrează p pe bază de comandă fără repartiții întreprinderilor și instituțiilor următoarele produse: TOALETE SEMADAR; MESE GIGONE; SCAUNE TIP 919; SCAUNE TIP S 21; SCAUNE TIP GORM. Informații suplimentare se pot primi la serviciul Desfacerii str. Petefi, telefon nr. 3490. 24 era excitat de mirosul sîngelui și al cărnii proaspete. Dar instinctul de conservare era mai puternic decît tentația. Numai la lumina zilei cînd haita se destrămă, cuteză Kazan să se apropie de locul ospățului. Nu rămăseseră acolo decît pete de sînge, oase, intestine și bucăți sfîrtecate de piele. Lui Kazan nu-i trebui mai mult. Se rostogoli de cîteva ori printre aceste resturi, își vîrî nasul în zăpada înroșită de sînge și rămase acolo toată ziua, îmbibîndu-se bine cu mirosul lupilor. In zilele următoare nu-i mai era frică, își anunța prezența urlînd plin de curaj în întunericul ce-l înconjura. Haita — aceeași sau alta — vîna din nou, alerga în noapte. Haita gonea un Karibu peste lacul înghețat. Era lumină aproape ca ziua și Kazan vedea clar cum Karibu alerga spre pădure. Haita consta aproape dintr-o duzină de lupi care începură să se răspîndească în formație de potcoavă, o formulă din care nu există scăpare. Cei doi șefi de haită conduceau vîrfurile potcoavei și erau aproape într-o linie cu animalul gonit; deschizătura potcoavei se strimta din ce în ce mai mult. Karibu-ul fugi în direcția unde pîndea Kazan. Cu un urlet și cu viteza de fulger, acesta sări asupra lui. Kazibu-ul era încorsetat definitiv. Voi s-o ia la dreapta; în acest fel, însă, nimeni la brațul drept al potcoavei. Kazan ajunse vînatul și se năpusti asupra lui. Cînd haita ajunse și ea, dinții lui Kazan erau înfipți adînc în gîtul Karibu-ului. Rostogolindu-se în zăpada părea că formează un singur ghem. Era primul său vînat mare. Sîngele îi fierbea ca focul. Ieși de sub Karibu numai atunci cînd simți că nu mai era viață în acesta. El nu era flămînd, nu de mult devorase un iepure. Se retrase de o parte și așteptă pînă ce haita sfîrși Kazibu-ul. Numai după aceea merse spre haită. Doi dintre lupi au observat străinul și-l miroseau plini de curiozitate. Tocmai cînd Kazan se retrase puțin, neștiind dacă trebuie sau nu să se amestece între frații lui din haită, o namilă se repezi spre gîtul lui. Abia-i rămase timp să schițeze o eschivă. In clipa următoare, ambii se rostogoleau în zăpadă. Haita opri ospățul, înconjurîndu-i. Kazan cunoștea rostul acestui cerc. In mijlocul cercului trebuia să rămînă un cadavru. Haita abia aștepta ca unul din ei să cadă măcar pentru un minut, spre a se putea repezi asupra lui să-l sfîșie. De un atac neașteptat nu-i era teamă. Știa că o lege nescrisă oprea lupii să se amestece în acest duel. Așa, încît, ochii lui fixau numai pe lupul conducător, care-l atacase. Cîteva clipe opriră lupta, dîndu-și tîrcoale din apropiere, apoi, fulgerător, lupul atacă din nou. Numai vioiciunea lui Kazan îl scăpă de teribilii lui dinți. In momentul următor atacă și Kazan și-l mușcă de gît pe lupul conducător. Redacția și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, etaj L Telefon 2370. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituția Tiparnic întreprinderea Poligrafică Maramureș. 40.026