Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)

1970-01-14 / No. 591

2 Ne-am informat ACORDAREA DE BURSE PENTRU ELEVII DIN LICEELE DE SPECIALITATE ȘI ȘCOLILE POSTLICEALE Ministerul Invățămîntului a e­­m­is Instrucțiunile nr. 3444/1969, privind sprijinul material acordat elevilor din liceele de specialita­te și din școlile de specializare postliceală. Răspunzînd mai multor cititori care ne-au solicitat lămuriri în le­gătură cu dispozițiile instrucțiuni­lor sus-menționate, redăm mai jos principalele prevederi ale acesto­ra. Elevii liceelor de specialitate și ai școlilor de specializare postli­­ceală primesc burse lunare, funcție de rezultatele obținute în la învățătură și de venituri (ale pă­rinților, sau susținătorilor legali, și cele personale), în limita număru­lui de burse aprobate. In ce privește rezultatele la în­vățătură, instrucțiunile prevăd pentru elevii liceelor de speciali­tate obținerea la concursul de ad­mitere a mediei de cel puțin 6,50 și cel puțin media anuală de 7 la promovarea anului precedent (fără corigentă) pentru elevii din ceilalți ani de studii. Notele sunt aceleași și pentru elevii școlilor postliceale, în plus, aceștia tre­buie să aibă cel puțin aceste me­dii și la sfîrșitul semestrelor I și II. In scopul stimulării disciplinei școlare, alături de situația la în­vățătură se cere ca la purtare e­­levii să aibă cel puțin nota 9. Pentru elevii din anul 1 se va ține seama de media la purtare obținută în ultima clasă a școlii generale sau în ultima clasă de liceu. In caz de abateri de la discipli­na școlară și pentru frecvența ne­regulată la cursuri și la instruirea practică (6 absențe nemotivate la obiectele de studiu sau 3 zile de absențe nemotivate la instruirea practică în cursul unui trimestru), acordarea bursei se poate suspen­da, pe o durată de maximum 2 luni. Plafoanele de venituri pentru a­­cordarea burselor sînt următoare­le: a) cel mult 2.500 lei proveniți din salariul lunar tarifar net­ sau pensie pentru ambii părinți sau susținători legali; b) cel mult 3.000 lei pentru cei cu venit profesional impozabil a­­nual, pentru cei cu venit impoza­bil anual din alte surse, precum și pentru membrii C.A.P., care rea­lizează venituri, impozabile anual din gospodăria personală," c) cel mult 3.750 lei pentru cei care domiciliază in zone necoope­­rativizate și realizează venituri a­­gricole impozabile anual din gos­podăria individuală; d) cel mult 2.500 lei calculat la venitul mediu pe 12 luni în cazul elevilor ai căror părinți sau susți­nători legali realizează venituri variabile; e) pentru elevii care realizează venituri proprii, plafonul de veni­turi se stabilește prin cumularea acestora cu veniturile părinților sau ale susținătorilor legali. Plafoanele de venituri se mă­resc în funcție de numărul copi­ilor. Astfel, cu 200 lei pentru fie­care copil în întreținere, începînd cu al doilea copil, cînd venituri­le sînt lunare sau calculul s-a făcut la venitul lunar mediu. Cu 300 lei pentru fiecare copil în întreținere, începînd cu al doilea copil, cînd veniturile sunt anuale. Pentru anumite categorii de e­­levi instrucțiunile stabilesc crite­rii speciale pentru acordarea bur­selor. Astfel pentru elevii orfani de ambii părinți, cei proveniți din plasament familial, cei care se a­­flă în evidența dispensarelor T.B.C., precum și elevii care lo­cuiesc și gospodăresc în comun cu persoane aflate în evidența dispensarelor T.B.C. In baza Hotărîrii C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri cu pri­vire la redistribuirea cadrelor de specialiști din agricultură, copiii inginerilor și medicilor veterinari care lucrează în I.A.S., în C.A.P., în I.M.A. și în circumscripțiile sa­­nitar-veterinare primesc burse și cazare în cămin pe toată durata școlarizării, indiferent de venitu­rile părinților, dacă promovează cu regularitate anii școlari, avînd la purtare cel puțin media , dacă părinții lor s-au stabilit deși­și nitiv cu domiciliul în localitatea în care au fost repartizați. Bursele se acordă pe toată du­rata anului școlar (inclusiv prac­tica de producție), exclusiv vacan­țele școlare Elevii bursieri primesc pentru vacanțe'’costul 'integral’al trans­portului de la școală la domici­liul părinților, dus și întors, dacă această distanță depășește 100 km. Elevii liceelor economice și a­gricole speciale, din subordinea Ministerului Muncii vor beneficia — în continuare — de sprijinul material acordat potrivit dispoziți­ilor legale în vigoare cu privire la școlile tehnice speciale. ADALBERT MUNKÁCSI, jurist la Dir­ecția județeană pentru probleme d­e muncă și ocrotiri sociale pentru dumneavoastră р £ [UNK]:Ш 18.00 — Deschiderea emisiunii. „Ex­terra’ 70” — emisiune-concurs pentru școlari. 18.30 — Datini ro­mânești „Nuntă în Valea Bîrgău­lui. (II) 19.00 — Telejurnalul de seară. 19.20 — „Felicitări" — e­­misiune muzicală. 19.40 — Anche­tă Tv. „Corso-ul — al doilea ,.3"? 20.15 — Teleginemateca: Nibe­­lungii, prima parte; „Siegfried”. 21.45 — Muzică ușoară cu forma­ția Ion Cristinoiu. 21.55 — Filme documentare. 22.15 — Intîlnire cu muzica (interviziune). Transmisie de la Sofia. 22.40 — Salonul lite­rar al televiziunii. „A fi scriitor tînăr”. 23.45 Telejurnalul de noap­te. închiderea emisiunii. PEISAJ DE IARNĂ CRONICA SAT/MIÄRFANÄ ROBINSON DE PE SOMEȘ Treceam într-o seară tîrzie pe digul de pe malul Someșului. Deodată mă trezit cu un lasso, care mă înfășură, legîndu-mi mîinile. Apoi se aruncă asupra mea ca o nălucă, o matahală care mă puse la pămînt, îmi as­tupă gura cu o bucată de cîrpă și mă ridică ca pe un sac, du­­cîndu-mă prin niște tufe. Ma legă la ochi și mă trezit într-o subterană. Drept să vă spun, mă luase cu călduri. La lumina unui opaiț apăru o figură de om care purta o bar­bă neagră și aspră. In grotă, (sau bordei, cum vreți să-i spu­neți), se aflau cîteva scînduri, așezate pe niște pari care țineau loc de masă, un scăunel lucrat din bardă, o vatră în care nu se stinsese jăraticul, îmi scoase că­lușul. Mi-am revenit și începusem să-mi fac calcule cum să scap din această încurcătură. FOILETON - Desfă-mi curelele, că mă string și mă dor mîinile — i-am spus. O să stai liniștit? — Te asigur. Afară se auzi larmă, lătrat de cîini. „Gazda", se precipită, nu știa ce să facă, să iasă să vadă ce se întîmplă la suprafață, sau să mă păzească pe mine. Se ho­tărî să iasă. Am început să mă zvîrcolesc, să scap din legătura lassoului. Cum nici eu nu-s prea slăbuț de puteri (am fost lup­tător, iar acum fac — îmi parti­cular — (yoga), am forțat de două ori sfoara, care-mi lega mîinile. S-a rupt în șasespreze­­ce. Pe cînd mă sculam, de pe vatra bordeiului, auzit pașii a­­caparatorului meu. M-am pitu­lat după ușă și cînd a intrat —­­cu un jiu-jitsu —­­ la Tara King, l-am pus la podea. L-am legat fedeleș. — Neică, eu sînt șef acum i-am spus victorios. Am început să-l perchezițio­nez. Am găsit asupra lui cîteva acte de identitate. Astfel am aflat că se numește Nicolae Schneider și este din Satu Mare. I-am luat un scurt interogatoriu. — De ce locuiești aici? Am fugit de acasă. Motivul? — In martie 1969, am fost con­damnat pentru furt. Mă ascund de organele de urmărire. Poar­tă de Robinson! (Și plîngea). —­Cu ce trăiești? — Mai ciupesc și eu cîte ce­va. .. Am furat cîțiva colaci de sîrmă, de pe șantierele de con­strucții, pe care i-am vîndut: scînduri, cîteva roabe, niște car­ne de la Abator, porumb de la C.A.P., găini de pe la anumiți „vecini" și niște sarmale gata pregătite, de la una, Ema An­­ghel.” — Nu te-ai gîndit că pînă la urmă tot o să fii prins? — Am fost... trădat. (Și plîn­gea, mai tare.) Prietenul meu Ion Roza, cu care am furat de cîteva ori împreună și cu care am avut o mică neînțelegere! Deși la început am hotărît îm­preună să locuim ca acela, fi­nul Robinson care a trăit aproa­pe 30 de ani izolat... Deci, la închisoare... — Pe mine de ce m-ai ata­cat? Credeam că veniți să mă ridicați. N-am avut timp să mai fug și... Am ieșit pe ușa bordeiului, tocmai cînd organele de miliție intrau, să-și facă datoria. Așa s-a sfîrșit mica aventură a lui Robinson, de pe malul So­meșului. FLAVIU ISTRATE «WMSKi. Fabrica Solidaritatea: Secția im­pletitorie și dantelă în aceste acțiuni pe toți deputații, toate comite­tele de cetățeni pe circumscripții electorale și pe lucrări, precum și întregul activ obștesc. Totodată, membrii comi­tetelor executive, depu­tații să fie repartizați pe obiective, răspunzînd în același timp de rea­lizarea lor. Angajamentele luate sunt doar cifre orienta­tive, de la care trebuie să se pornească. In atenția comitetelor exe­cutive trebuie să­. stea cuprinderea în această acțiune a noi obiective. De aceea, comisiile per­manente trebuie antre­nate să facă studii în urma cărora să vină în fața comitetelor execu­tive cu noi propuneri, să descopere noi surse materiale, noi mijloace de realizare a obiective­lor propuse. Ținînd cont de carac­terul acestor acțiuni, trebuie să se folosească din plin toate resursele materiale locale (cariere de piatră, balast), forțele umane (brațe de muncă calificate etc). Un accent deosebit trebuie acordat construc­țiilor de școli, cerute de generalizarea învăță­­mîntului de 10 ani, construcțiilor de cămine culturale, dispensare, ca­se de nașteri, precum și construcțiilor de trotua­re, în special în locali­tățile situate pe șoselele modernizate, unde circu­lația este intensă. O mare atenție se va acorda începerii din timp a lucrărilor la obiectivele ce se vor construi din contribuția bănească a locuitorilor, fondurile constituite fiind utilizate în mod eficient la lucrări utile și nece­sare atît pentru musețarea comunei, întru­cit și pentru perspectivele de viitor, înfrumusețarea artere­lor principale a trasee­lor turistice, precum și a intrărilor în fiecare localitate trebuie să stea necontenit în aten­ția comitetelor executi­ve ale consiliilor popu­lar. Avînd în vedere că în această lună vor avea loc adunări popu­lare festive, în care se vor acorda distincțiile de fruntaș, comitetele executive, trebuie să scoată în evidență pe acei cetățeni care muncit nemijlocit pen­tru realizarea obiective­lor din cadrul întrecerii patriotice. Acest lucru va face ca pe viitor fie­care cetățean să-și adu­că un aport cit mai ma­re la realizarea angaja­mentelor luate. Experiența acumulată pînă acum în ampla ac­țiune de mobilizare maselor la înfrumuseța­a­rea localităților, la buna lor gospodărire constitu­ie garanția ca și în acest an angajamentele luate să fie realizate și chiar depășite. Comitetele executive ale consiliilor populare, comisiile locale de ur­mărire și îndrumare a întrecerii patriotice în colaborare cu organiza­țiile de masă și obștești au posibilitatea de a în­treprinde noi acțiuni, de a realiza în continuare, cu participarea maselor, importante lucrări edili­­tar-gospodărești, pentru continua înfrumusețare și buna gospodărire a tuturor localităților ju­dețului nostru. Înfrumusețarea localităților Miercuri 14 ianuarie 1970 mmm SATU MARE — Victoria; Winnetou în Valea Morții (copro­ducție R.F.G.­iugoslavo-italiană, color, cinemascop); Popular: Răz­boiul domnițelor (film românesc, color, cinemascop), CĂREI Popular: Căsătorie din interes (film polonez, color, cinemascop); 23 August: In umbra Coltului (coproducție italo-spaniolă, color, cinemascop); NEGREȘTI-OAȘ; Tandrețe (film sovietic, cinema­scop); TÂȘNAD: Noaptea genera­lilor (coproducție franco-engleză, color, cinemascop); BERVENI: A trăi pentru a trăi (coproducție franco-italiană, color); HALMEUi Comisarul X și banda „Trei cîini verzi" (film din R.F.G., color); SANISLÄU: Profesioniștii (film american, color, cinemascop). DUMINICA - PRIN CĂMINELE CULTURALE In zilele de repaos căminele culturale cunosc cea mai mare afluență de public. De aceea In aceste zile activiștii culturali ai acestor așezăminte au obligația să organizeze activități cit mai variate și atractive. In ziua de duminică, 11 ianuarie a.c., redacția noastră a organizat un raid-anchetă în unele comune din județ, pentru a vedea ce acțiuni și ac­tivități duminicale sînt organiza­te pentru cetățeni în cadrul căminelor culturale. Cînd aproape toate cadrele didactice sînt navetiste In ziua de duminică (11 ianua­rie) căminul cultural din satul Mărtinești era închis. După cum ni s-a relatat, în ultimele 10 zile nici nu a fost deschis. Pe directo­rul căminului cultural, Gheorghe Suciu, nu am reușit să-l găsim. Discutăm cu învățătoarea Vale­ria Rogojan, care ne informează că, deocamdată, întreaga activi­tate se reduce la vizionări de filme și repetiții ale formațiilor artistice. Există însă mari greută­ți privind permanentizarea activi­tății culturale. „Știți, noi sîntem 12 cadre didactice în sat dar numai 3 stăm aici, restul sînt navetiști. In aceste condiții foarte greu să faci activitate cul­­­turală permanentă" — a subliniat interlocutoarea noastră. Căminul cultural din satul Cucu îl găsim deschis. Circa 18 tineri stăteau în jurul sobei, în care abia se aprinsese focul. In lipsă de altceva, cîțiva jucau cărți, iar ceilalți îi priveau. I-am întrebat cum își petrec timpul liber. — Vara ne mai „omorîm" tim­pul cu fotbalul, — spune tînărul Octavian Costan — dar acuma nu prea avem ce face. Din discuții am aflat că ar fi posibilități să se organizeze acti­vități educative la căminul cultu­ral, și chiar formații artistice s-ar putea încropi. In sat sunt 6 ti­neri care au diferite instrumente muzicale­ și s-ar putea organiza o mică orchestră de muzică ușoa­ră. Apoi sunt tineri care ar putea activa într-o echipă de teatru sau brigadă artistică, dar nu e cine să îndrume, să organizeze aceas­tă activitate. In sat există doar două cadre didactice, nici unul însă nu are domiciliul acolo. Discutînd cu secretarul organi­zației de bază U.T.C., Vasile Martiniuc, am aflat că la ei sînt 28 de uteciști. Dar activitatea or­ganizației U.T.C. în anul trecut s-a redus la... o singură adunare generală, ținută la sfîrșitul anu­lui, cînd a venit un activist de la județ Interlocutorul nostru arată că nu au unde să se adune, unde să facă o întrunire, sau o expunere, pentru că cheia cămi­nului nu se dă decit atunci cînd e film. Așa stînd lucrurile nu e de mirare că in ultima perioadă la numeroși tineri, din care unii uteciști, s-au semnalat o seamă de acte de huliganism. Căminul cultural nu e deschis pentru ac­tivității cultural-educative, dar a trebuit să fi deschis... pentru procese publice. Ne-am deplasat în comuna Odo­­reu, comună de care aparțin cele două sate amintite. Și aici, atît la căminul cultural cit și la club, găsim ușile închise. Tovarășul Adrian Silaghi, directorul căminu­lui cultural, ne-a asigurat că după ora 18 se vor deschide și vor avea loc activități. Conform pro­gramului, la cămin va fi film, iar la club o expunere despre com­portarea în societate. Tot din program am aflat că în satul Ete­­ni este planificat să se tină o audi­ție radio, iar la căminul cul­tural din satul Vînătorești, acțiu­ni de popularizarea cărții. I.a Berindan, cel mai mare sat al comunei, nu s-a planificat nimic, Iată, la ce se reduce activitatea căminelor culturale dintr-o co­mună într-o zi de duminică. Tre­buie să subliniem că nici acele puține activități prevăzute nu au fost ținute, cu excepția audi­ției la radio pe care posesorii de aparate au făcut-o... acasă. La centrul de comună există o „brumă" de activi­tate. Dar în satele aparținătoare... La căminul cultural din Medie­­șu Aurit, înainte de masă a rulat un film pentru copii, iar du­pă masă s-a ținut o expunere în cadrul deschiderii Festivalului filmului la sate. Să vedem insă ce s-a făcut în satele aparțină­toare? Potăul, unul din cele mai mari sate, are o bogată tradiție cul­turală. Aici, în fața unui cămin cultural închis, circa 20—25 ti­neri și vîrstnici stăteau și con­sultau afișierul. In afara progra­mării filmelor, nici o altă planifi­care. Unul din ei remarca: „Ar trebui să se schimbe firma în cinematograf sătesc, pentru că alte activități nu se organizează". Oamenii stau o clipă, discută, apoi se răspindesc pe la case, căutînd să găsească în altă parte ceea ce ar trebui să găsească la frumosul lor lăcaș de cultură. In acest sat a existat un cor bine­cunoscut, o brigadă artistică și alte formații, a existat și un club, unde oamenii se adunau în timpul liber. Dar toate acestea țin de do­meniul trecutului Directorul căminului cultural, Valentin Mureșan, ne-a dat o sin­gură explicație: „Nu avem cu cine face activitate culturală. Din 11 cadre, cinci sunt nave­tiști; de remarcat că 4 din cei ce fac navetă sunt tineri necăsă­toriți, care ar putea sta în loca­litate, iar din cei care stau în sat, unii sunt scutiți de a presta activitate culturală, pentru diferi­te motive". Se poate accepta o asemenea motivare? Fără îndoială că nu. Cauza inactivității este lipsa de interes din partea celor chemați să organizeze activitatea cultura­lă. O bună organizare a muncii, (directorul de cămin este și di­rector de școală și prin funcția ce o are poate să dea sarcini cadrelor didactice), ar putea re­aduce activitatea căminului c­ultu­­ral la bunul renume ce l-a avut. Am mai vizitat căminele cultu­rale din satele Băbășești, Jojile, și Românești, aparținătoare comu­nei Medieșu Aurit. Nici dintr-un coș al acestor așezăminte cultu­rale nu ieșea fum, nici o activi­tate nu s-a organizat în această zi de duminică. Unde este organizare și răspundere­­ sînt și activități La Livada, directorul căminului cultural, Albert Anzik, a tinut o expunere pe marginea Hotărîrii plenarei Uniunii Naționale C.A.P. din decembrie 1969, și a a răspuns la întrebările puse de cei peste 100 țărani cooperatori pre­zenți. D­upă expunere a fost pre­zentat un film documentar din experiența unităților agricole fruntașe. Nici satele aparținătoare comunei Livada nu au fost negli­jate. Brigada științifică din cen­trul de comună s-a deplasat în satul Livada Mică, unde a răs­puns la o serie­ de întrebări puse de participanți. La Dumbrava s-a ținut o expunere urmată de pro­gram cultural-artistic. Pentru ti­neret, în toate cele trei sate, s-au organizat serate de dans. O zi cu activități bogate, o zi în care fiecare locuitor al comunei Livada a găsit ceva la căminul cultural. In ancheta noastră am mai tre­cut și pe la căminul cultural din satul Ciuperceni, unde circa 80 de cetățeni discutau cu tovarășul Nicolae Bondici, primarul comu­nei Botiz, despre ultimele legi și hotărîri apărute. Căminul cultu­ral din centrul comunei Botiz nu a avut însă în ziua de duminică nici o activitate, decit film. Aceeași situație am găsit-o și la lăcașul de cultură din comuna Apa. Din ancheta întreprinsă se desprind cîteva concluzii, atît pentru comitetele comunale de partid cît și pentru comitetul ju­dețean pentru cultură și artă. Lăsăm acest lucru să-l facă orga­nele competente Vom reveni insă, atît ,la căminele culturale vi­zitate, cît și la altele din județ, spre a vedea activitatea ce se desfășoară în acest răstimp optim rodnicei activități cultural­­educative la sate — perioada de iarnă. Anchetă realizată de MIHAI SAS Redacția și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, etaj L Telefoni 2379. Abonamentele se faci la oficiile poștale, factorii și difuzori voluntari din întreprinderi și Institut». Tiparul­ întreprinderea Poligrafică Maramureș. 40.026

Next