Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)
1970-01-14 / No. 591
2 Ne-am informat ACORDAREA DE BURSE PENTRU ELEVII DIN LICEELE DE SPECIALITATE ȘI ȘCOLILE POSTLICEALE Ministerul Invățămîntului a emis Instrucțiunile nr. 3444/1969, privind sprijinul material acordat elevilor din liceele de specialitate și din școlile de specializare postliceală. Răspunzînd mai multor cititori care ne-au solicitat lămuriri în legătură cu dispozițiile instrucțiunilor sus-menționate, redăm mai jos principalele prevederi ale acestora. Elevii liceelor de specialitate și ai școlilor de specializare postliceală primesc burse lunare, funcție de rezultatele obținute în la învățătură și de venituri (ale părinților, sau susținătorilor legali, și cele personale), în limita numărului de burse aprobate. In ce privește rezultatele la învățătură, instrucțiunile prevăd pentru elevii liceelor de specialitate obținerea la concursul de admitere a mediei de cel puțin 6,50 și cel puțin media anuală de 7 la promovarea anului precedent (fără corigentă) pentru elevii din ceilalți ani de studii. Notele sunt aceleași și pentru elevii școlilor postliceale, în plus, aceștia trebuie să aibă cel puțin aceste medii și la sfîrșitul semestrelor I și II. In scopul stimulării disciplinei școlare, alături de situația la învățătură se cere ca la purtare elevii să aibă cel puțin nota 9. Pentru elevii din anul 1 se va ține seama de media la purtare obținută în ultima clasă a școlii generale sau în ultima clasă de liceu. In caz de abateri de la disciplina școlară și pentru frecvența neregulată la cursuri și la instruirea practică (6 absențe nemotivate la obiectele de studiu sau 3 zile de absențe nemotivate la instruirea practică în cursul unui trimestru), acordarea bursei se poate suspenda, pe o durată de maximum 2 luni. Plafoanele de venituri pentru acordarea burselor sînt următoarele: a) cel mult 2.500 lei proveniți din salariul lunar tarifar net sau pensie pentru ambii părinți sau susținători legali; b) cel mult 3.000 lei pentru cei cu venit profesional impozabil anual, pentru cei cu venit impozabil anual din alte surse, precum și pentru membrii C.A.P., care realizează venituri, impozabile anual din gospodăria personală," c) cel mult 3.750 lei pentru cei care domiciliază in zone necooperativizate și realizează venituri agricole impozabile anual din gospodăria individuală; d) cel mult 2.500 lei calculat la venitul mediu pe 12 luni în cazul elevilor ai căror părinți sau susținători legali realizează venituri variabile; e) pentru elevii care realizează venituri proprii, plafonul de venituri se stabilește prin cumularea acestora cu veniturile părinților sau ale susținătorilor legali. Plafoanele de venituri se măresc în funcție de numărul copiilor. Astfel, cu 200 lei pentru fiecare copil în întreținere, începînd cu al doilea copil, cînd veniturile sînt lunare sau calculul s-a făcut la venitul lunar mediu. Cu 300 lei pentru fiecare copil în întreținere, începînd cu al doilea copil, cînd veniturile sunt anuale. Pentru anumite categorii de elevi instrucțiunile stabilesc criterii speciale pentru acordarea burselor. Astfel pentru elevii orfani de ambii părinți, cei proveniți din plasament familial, cei care se află în evidența dispensarelor T.B.C., precum și elevii care locuiesc și gospodăresc în comun cu persoane aflate în evidența dispensarelor T.B.C. In baza Hotărîrii C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la redistribuirea cadrelor de specialiști din agricultură, copiii inginerilor și medicilor veterinari care lucrează în I.A.S., în C.A.P., în I.M.A. și în circumscripțiile sanitar-veterinare primesc burse și cazare în cămin pe toată durata școlarizării, indiferent de veniturile părinților, dacă promovează cu regularitate anii școlari, avînd la purtare cel puțin media , dacă părinții lor s-au stabilit deșiși nitiv cu domiciliul în localitatea în care au fost repartizați. Bursele se acordă pe toată durata anului școlar (inclusiv practica de producție), exclusiv vacanțele școlare Elevii bursieri primesc pentru vacanțe'’costul 'integral’al transportului de la școală la domiciliul părinților, dus și întors, dacă această distanță depășește 100 km. Elevii liceelor economice și agricole speciale, din subordinea Ministerului Muncii vor beneficia — în continuare — de sprijinul material acordat potrivit dispozițiilor legale în vigoare cu privire la școlile tehnice speciale. ADALBERT MUNKÁCSI, jurist la Direcția județeană pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale pentru dumneavoastră р £ [UNK]:Ш 18.00 — Deschiderea emisiunii. „Exterra’ 70” — emisiune-concurs pentru școlari. 18.30 — Datini românești „Nuntă în Valea Bîrgăului. (II) 19.00 — Telejurnalul de seară. 19.20 — „Felicitări" — emisiune muzicală. 19.40 — Anchetă Tv. „Corso-ul — al doilea ,.3"? 20.15 — Teleginemateca: Nibelungii, prima parte; „Siegfried”. 21.45 — Muzică ușoară cu formația Ion Cristinoiu. 21.55 — Filme documentare. 22.15 — Intîlnire cu muzica (interviziune). Transmisie de la Sofia. 22.40 — Salonul literar al televiziunii. „A fi scriitor tînăr”. 23.45 Telejurnalul de noapte. închiderea emisiunii. PEISAJ DE IARNĂ CRONICA SAT/MIÄRFANÄ ROBINSON DE PE SOMEȘ Treceam într-o seară tîrzie pe digul de pe malul Someșului. Deodată mă trezit cu un lasso, care mă înfășură, legîndu-mi mîinile. Apoi se aruncă asupra mea ca o nălucă, o matahală care mă puse la pămînt, îmi astupă gura cu o bucată de cîrpă și mă ridică ca pe un sac, ducîndu-mă prin niște tufe. Ma legă la ochi și mă trezit într-o subterană. Drept să vă spun, mă luase cu călduri. La lumina unui opaiț apăru o figură de om care purta o barbă neagră și aspră. In grotă, (sau bordei, cum vreți să-i spuneți), se aflau cîteva scînduri, așezate pe niște pari care țineau loc de masă, un scăunel lucrat din bardă, o vatră în care nu se stinsese jăraticul, îmi scoase călușul. Mi-am revenit și începusem să-mi fac calcule cum să scap din această încurcătură. FOILETON - Desfă-mi curelele, că mă string și mă dor mîinile — i-am spus. O să stai liniștit? — Te asigur. Afară se auzi larmă, lătrat de cîini. „Gazda", se precipită, nu știa ce să facă, să iasă să vadă ce se întîmplă la suprafață, sau să mă păzească pe mine. Se hotărî să iasă. Am început să mă zvîrcolesc, să scap din legătura lassoului. Cum nici eu nu-s prea slăbuț de puteri (am fost luptător, iar acum fac — îmi particular — (yoga), am forțat de două ori sfoara, care-mi lega mîinile. S-a rupt în șasesprezece. Pe cînd mă sculam, de pe vatra bordeiului, auzit pașii acaparatorului meu. M-am pitulat după ușă și cînd a intrat —cu un jiu-jitsu — la Tara King, l-am pus la podea. L-am legat fedeleș. — Neică, eu sînt șef acum i-am spus victorios. Am început să-l percheziționez. Am găsit asupra lui cîteva acte de identitate. Astfel am aflat că se numește Nicolae Schneider și este din Satu Mare. I-am luat un scurt interogatoriu. — De ce locuiești aici? Am fugit de acasă. Motivul? — In martie 1969, am fost condamnat pentru furt. Mă ascund de organele de urmărire. Poartă de Robinson! (Și plîngea). —Cu ce trăiești? — Mai ciupesc și eu cîte ceva. .. Am furat cîțiva colaci de sîrmă, de pe șantierele de construcții, pe care i-am vîndut: scînduri, cîteva roabe, niște carne de la Abator, porumb de la C.A.P., găini de pe la anumiți „vecini" și niște sarmale gata pregătite, de la una, Ema Anghel.” — Nu te-ai gîndit că pînă la urmă tot o să fii prins? — Am fost... trădat. (Și plîngea, mai tare.) Prietenul meu Ion Roza, cu care am furat de cîteva ori împreună și cu care am avut o mică neînțelegere! Deși la început am hotărît împreună să locuim ca acela, finul Robinson care a trăit aproape 30 de ani izolat... Deci, la închisoare... — Pe mine de ce m-ai atacat? Credeam că veniți să mă ridicați. N-am avut timp să mai fug și... Am ieșit pe ușa bordeiului, tocmai cînd organele de miliție intrau, să-și facă datoria. Așa s-a sfîrșit mica aventură a lui Robinson, de pe malul Someșului. FLAVIU ISTRATE «WMSKi. Fabrica Solidaritatea: Secția impletitorie și dantelă în aceste acțiuni pe toți deputații, toate comitetele de cetățeni pe circumscripții electorale și pe lucrări, precum și întregul activ obștesc. Totodată, membrii comitetelor executive, deputații să fie repartizați pe obiective, răspunzînd în același timp de realizarea lor. Angajamentele luate sunt doar cifre orientative, de la care trebuie să se pornească. In atenția comitetelor executive trebuie să. stea cuprinderea în această acțiune a noi obiective. De aceea, comisiile permanente trebuie antrenate să facă studii în urma cărora să vină în fața comitetelor executive cu noi propuneri, să descopere noi surse materiale, noi mijloace de realizare a obiectivelor propuse. Ținînd cont de caracterul acestor acțiuni, trebuie să se folosească din plin toate resursele materiale locale (cariere de piatră, balast), forțele umane (brațe de muncă calificate etc). Un accent deosebit trebuie acordat construcțiilor de școli, cerute de generalizarea învățămîntului de 10 ani, construcțiilor de cămine culturale, dispensare, case de nașteri, precum și construcțiilor de trotuare, în special în localitățile situate pe șoselele modernizate, unde circulația este intensă. O mare atenție se va acorda începerii din timp a lucrărilor la obiectivele ce se vor construi din contribuția bănească a locuitorilor, fondurile constituite fiind utilizate în mod eficient la lucrări utile și necesare atît pentru musețarea comunei, întrucit și pentru perspectivele de viitor, înfrumusețarea arterelor principale a traseelor turistice, precum și a intrărilor în fiecare localitate trebuie să stea necontenit în atenția comitetelor executive ale consiliilor popular. Avînd în vedere că în această lună vor avea loc adunări populare festive, în care se vor acorda distincțiile de fruntaș, comitetele executive, trebuie să scoată în evidență pe acei cetățeni care muncit nemijlocit pentru realizarea obiectivelor din cadrul întrecerii patriotice. Acest lucru va face ca pe viitor fiecare cetățean să-și aducă un aport cit mai mare la realizarea angajamentelor luate. Experiența acumulată pînă acum în ampla acțiune de mobilizare maselor la înfrumusețaarea localităților, la buna lor gospodărire constituie garanția ca și în acest an angajamentele luate să fie realizate și chiar depășite. Comitetele executive ale consiliilor populare, comisiile locale de urmărire și îndrumare a întrecerii patriotice în colaborare cu organizațiile de masă și obștești au posibilitatea de a întreprinde noi acțiuni, de a realiza în continuare, cu participarea maselor, importante lucrări edilitar-gospodărești, pentru continua înfrumusețare și buna gospodărire a tuturor localităților județului nostru. Înfrumusețarea localităților Miercuri 14 ianuarie 1970 mmm SATU MARE — Victoria; Winnetou în Valea Morții (coproducție R.F.G.iugoslavo-italiană, color, cinemascop); Popular: Războiul domnițelor (film românesc, color, cinemascop), CĂREI Popular: Căsătorie din interes (film polonez, color, cinemascop); 23 August: In umbra Coltului (coproducție italo-spaniolă, color, cinemascop); NEGREȘTI-OAȘ; Tandrețe (film sovietic, cinemascop); TÂȘNAD: Noaptea generalilor (coproducție franco-engleză, color, cinemascop); BERVENI: A trăi pentru a trăi (coproducție franco-italiană, color); HALMEUi Comisarul X și banda „Trei cîini verzi" (film din R.F.G., color); SANISLÄU: Profesioniștii (film american, color, cinemascop). DUMINICA - PRIN CĂMINELE CULTURALE In zilele de repaos căminele culturale cunosc cea mai mare afluență de public. De aceea In aceste zile activiștii culturali ai acestor așezăminte au obligația să organizeze activități cit mai variate și atractive. In ziua de duminică, 11 ianuarie a.c., redacția noastră a organizat un raid-anchetă în unele comune din județ, pentru a vedea ce acțiuni și activități duminicale sînt organizate pentru cetățeni în cadrul căminelor culturale. Cînd aproape toate cadrele didactice sînt navetiste In ziua de duminică (11 ianuarie) căminul cultural din satul Mărtinești era închis. După cum ni s-a relatat, în ultimele 10 zile nici nu a fost deschis. Pe directorul căminului cultural, Gheorghe Suciu, nu am reușit să-l găsim. Discutăm cu învățătoarea Valeria Rogojan, care ne informează că, deocamdată, întreaga activitate se reduce la vizionări de filme și repetiții ale formațiilor artistice. Există însă mari greutăți privind permanentizarea activității culturale. „Știți, noi sîntem 12 cadre didactice în sat dar numai 3 stăm aici, restul sînt navetiști. In aceste condiții foarte greu să faci activitate culturală permanentă" — a subliniat interlocutoarea noastră. Căminul cultural din satul Cucu îl găsim deschis. Circa 18 tineri stăteau în jurul sobei, în care abia se aprinsese focul. In lipsă de altceva, cîțiva jucau cărți, iar ceilalți îi priveau. I-am întrebat cum își petrec timpul liber. — Vara ne mai „omorîm" timpul cu fotbalul, — spune tînărul Octavian Costan — dar acuma nu prea avem ce face. Din discuții am aflat că ar fi posibilități să se organizeze activități educative la căminul cultural, și chiar formații artistice s-ar putea încropi. In sat sunt 6 tineri care au diferite instrumente muzicale și s-ar putea organiza o mică orchestră de muzică ușoară. Apoi sunt tineri care ar putea activa într-o echipă de teatru sau brigadă artistică, dar nu e cine să îndrume, să organizeze această activitate. In sat există doar două cadre didactice, nici unul însă nu are domiciliul acolo. Discutînd cu secretarul organizației de bază U.T.C., Vasile Martiniuc, am aflat că la ei sînt 28 de uteciști. Dar activitatea organizației U.T.C. în anul trecut s-a redus la... o singură adunare generală, ținută la sfîrșitul anului, cînd a venit un activist de la județ Interlocutorul nostru arată că nu au unde să se adune, unde să facă o întrunire, sau o expunere, pentru că cheia căminului nu se dă decit atunci cînd e film. Așa stînd lucrurile nu e de mirare că in ultima perioadă la numeroși tineri, din care unii uteciști, s-au semnalat o seamă de acte de huliganism. Căminul cultural nu e deschis pentru activității cultural-educative, dar a trebuit să fi deschis... pentru procese publice. Ne-am deplasat în comuna Odoreu, comună de care aparțin cele două sate amintite. Și aici, atît la căminul cultural cit și la club, găsim ușile închise. Tovarășul Adrian Silaghi, directorul căminului cultural, ne-a asigurat că după ora 18 se vor deschide și vor avea loc activități. Conform programului, la cămin va fi film, iar la club o expunere despre comportarea în societate. Tot din program am aflat că în satul Eteni este planificat să se tină o audiție radio, iar la căminul cultural din satul Vînătorești, acțiuni de popularizarea cărții. I.a Berindan, cel mai mare sat al comunei, nu s-a planificat nimic, Iată, la ce se reduce activitatea căminelor culturale dintr-o comună într-o zi de duminică. Trebuie să subliniem că nici acele puține activități prevăzute nu au fost ținute, cu excepția audiției la radio pe care posesorii de aparate au făcut-o... acasă. La centrul de comună există o „brumă" de activitate. Dar în satele aparținătoare... La căminul cultural din Medieșu Aurit, înainte de masă a rulat un film pentru copii, iar după masă s-a ținut o expunere în cadrul deschiderii Festivalului filmului la sate. Să vedem insă ce s-a făcut în satele aparținătoare? Potăul, unul din cele mai mari sate, are o bogată tradiție culturală. Aici, în fața unui cămin cultural închis, circa 20—25 tineri și vîrstnici stăteau și consultau afișierul. In afara programării filmelor, nici o altă planificare. Unul din ei remarca: „Ar trebui să se schimbe firma în cinematograf sătesc, pentru că alte activități nu se organizează". Oamenii stau o clipă, discută, apoi se răspindesc pe la case, căutînd să găsească în altă parte ceea ce ar trebui să găsească la frumosul lor lăcaș de cultură. In acest sat a existat un cor binecunoscut, o brigadă artistică și alte formații, a existat și un club, unde oamenii se adunau în timpul liber. Dar toate acestea țin de domeniul trecutului Directorul căminului cultural, Valentin Mureșan, ne-a dat o singură explicație: „Nu avem cu cine face activitate culturală. Din 11 cadre, cinci sunt navetiști; de remarcat că 4 din cei ce fac navetă sunt tineri necăsătoriți, care ar putea sta în localitate, iar din cei care stau în sat, unii sunt scutiți de a presta activitate culturală, pentru diferite motive". Se poate accepta o asemenea motivare? Fără îndoială că nu. Cauza inactivității este lipsa de interes din partea celor chemați să organizeze activitatea culturală. O bună organizare a muncii, (directorul de cămin este și director de școală și prin funcția ce o are poate să dea sarcini cadrelor didactice), ar putea readuce activitatea căminului cultural la bunul renume ce l-a avut. Am mai vizitat căminele culturale din satele Băbășești, Jojile, și Românești, aparținătoare comunei Medieșu Aurit. Nici dintr-un coș al acestor așezăminte culturale nu ieșea fum, nici o activitate nu s-a organizat în această zi de duminică. Unde este organizare și răspundere sînt și activități La Livada, directorul căminului cultural, Albert Anzik, a tinut o expunere pe marginea Hotărîrii plenarei Uniunii Naționale C.A.P. din decembrie 1969, și a a răspuns la întrebările puse de cei peste 100 țărani cooperatori prezenți. După expunere a fost prezentat un film documentar din experiența unităților agricole fruntașe. Nici satele aparținătoare comunei Livada nu au fost neglijate. Brigada științifică din centrul de comună s-a deplasat în satul Livada Mică, unde a răspuns la o serie de întrebări puse de participanți. La Dumbrava s-a ținut o expunere urmată de program cultural-artistic. Pentru tineret, în toate cele trei sate, s-au organizat serate de dans. O zi cu activități bogate, o zi în care fiecare locuitor al comunei Livada a găsit ceva la căminul cultural. In ancheta noastră am mai trecut și pe la căminul cultural din satul Ciuperceni, unde circa 80 de cetățeni discutau cu tovarășul Nicolae Bondici, primarul comunei Botiz, despre ultimele legi și hotărîri apărute. Căminul cultural din centrul comunei Botiz nu a avut însă în ziua de duminică nici o activitate, decit film. Aceeași situație am găsit-o și la lăcașul de cultură din comuna Apa. Din ancheta întreprinsă se desprind cîteva concluzii, atît pentru comitetele comunale de partid cît și pentru comitetul județean pentru cultură și artă. Lăsăm acest lucru să-l facă organele competente Vom reveni insă, atît ,la căminele culturale vizitate, cît și la altele din județ, spre a vedea activitatea ce se desfășoară în acest răstimp optim rodnicei activități culturaleducative la sate — perioada de iarnă. Anchetă realizată de MIHAI SAS Redacția și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, etaj L Telefoni 2379. Abonamentele se faci la oficiile poștale, factorii și difuzori voluntari din întreprinderi și Institut». Tiparul întreprinderea Poligrafică Maramureș. 40.026