Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)

1970-01-14 / No. 591

4 ( L-ÜIN 1­КД [UNK] v. t*- A­­ i. цаллл — ^ ^ ^^ ^ PROLETAR! DI'SI ТО AT В ȚARII ВV UnT-VÂ / 4 pag* —■ 30 bani ~____________________________________________________■«««—— Soluționarea eficientă, în cunoștință de cauză, a problemelor din fiecare domeniu de activitate— calea sigură de valorificare inte­grală a potențialului economic județean Anul economic 1970, în care trebuie finalizate sarcinile stabi­lite de Congresul al IX-lea al partidului pentru perioada actua­lului cincinal, a început și în ju­dețul nostru în atmosfera de elan sporit a tuturor colectivelor de muncă. Așa cum sublinia tovară­șul Nicolae Ceaușescu în cuvîn­­tarea la plenara C.C. al P.C.R. din decembrie, în realizarea mari­lor sarcini din 1970, țara noastră „se sprijină pe o bază economică trainică și pornește totodată de la rezultatele bune obținute în anul trecut, rod al muncii însufle­țite, pline de abnegație a clasei muncitoare, țărănimii și intelec­tualității, care înfăptuiesc neabă­tut politica marxist-leninistă a partidului de modernizare nuă a forțelor de producție, contr­de sporire a avuției naționale, de asi­gurare a progresului multilateral al societății noastre socialiste". Este un prilej de îndreptățită mîndrie pentru oamenii muncii din județul nostru și pentru orga­nizațiile noastre de partid faptul că, la plenare Comitetului Central, succesele noastre în îndeplinirea angajamentelor în întrecerea din­tre organizațiile județene de par­tid au fost citate la loc de frunte. In prezent avem posibilitatea să înfățișăm bilanțul definitiv al activității economice din județ pe perioada anului trecut. Se cunoaș­­­te că sarcinile anuale la produc­ția industrială globală au fost în­deplinite cu 11 zile înainte de ter­men. In zilele care au urmat pâ­nă la 31 decembrie, la acest in­dicator s-a realizat o depășire ce echivalează cu de două ori va­loarea angajamentului anual ini­țial. Acestei constatări i se adau­gă o seamă de date economico­­statistice cu caracter calitativ, deosebit de sugestive. . Trebuie remarcat în primul rînd că pla­nul producției globale a fost în­deplinit de toate unitățile noastre economice, mai puțin industria cărnii. Apoi, că industria județu­lui a continuat să se dezvolte într-un ritm anual superior ce­lui înregistrat pe țară, compara­tiv cu anul precedent, în 1969 producția globală a fost cu 14,5 la sută mai mare. Intr-o dinami­că pozitivă a crescut producția destinată exportului, ilustrînd de asemenea perfecționările înregis­trate în îmbunătățirea calității producției: valoarea produselor livrate pentru export a fost cu 153,8 milioane lei mai mare, de­cit, în perioada de plan preco-IOSIF UGLAR, prim-secretar al Comitetului jude­țean Satu Mare al P.C.R., preșe­dintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean dentă. Sarcina privind creșterea productivității muncii s-a realizat în proporție de 101,2 la su­tă, iar cheltuielile la 1.000 lei producție marfă au fost cu 1,1 la sută sub nivelul planificat. Rezultatele care compun bilan­țul anului 1969 au și o altă sem­nificație valoroasă: ele echivalea­ză nivelul prevăzut pentru 1979 prin defalcarea inițială a sarcini­lor cincinalului. Iată, așadar, expresia cea mai cuprinzătoare a rolului deosebit de important al politicii de investiții, promovate consecvent de partid și guvern pentru lărgirea, modernizarea diversificarea necontenită a pre­­i­ducției рел întreg cuprinsul țării, pentru amplificarea potențialului economic al tuturor județelor; avem, pe de altă parte, imaginea cea mai grăitoare a modului cum — prin activitatea plină de răs­pundere a organizațiilor noastre de partid, a organelor de stat și economice — s-a fructificat la un nivel superior hărnicia și capaci­tatea de inițiativă a cadrelor noastre muncitorești, tehnico-ingi­­nerești și economice. Cu toate că și în anul trecut au existat perioade cu condiții climatice nefavorabile, planul pro­ducției agricole a fost realizat de asemenea in întregime, acoperind atît nevoile populației cit și obli­gațiile pentru alcătuirea fondului central. In județul nostru s-a utilizat un volum de investiții depășind 300 milioane lei, din care pentru pro­ducția industrială și agricolă revenit peste 60 la sută; s-au în­­­cheiat lucrările la fabrica de mo­bilă din Satu Mare, la sectorul de tratamente termice și la hala de mecanică grea de la Uzina Unio, la dezvoltarea și sistematizarea întreprinderii 1 Septembrie, au continuat acțiunile agricole cu caracter hidroameliorativ, tot­odată au fost realizate o seamă de construcții de interes social, între care se numără cele peste 1.000 de apartamente. S-a dezvoltat și modernizat în continuare sectorul de transpor­turi, de comerț, de prestații de servicii, precum și de gospodărie comunală. In ansamblul său, anul 1969 a constituit o treaptă importantă în efortul neslăbit către înfăptuirea exemplară a sarcinilor privind op­timizarea producției și a muncii, pentru gospodărirea rațională mijloacelor tehnice, materiale și a financiare care sînt la dispoziția județului. De pe platforma de realizări cu care s-a încheiat anul precedent avem posibilitatea reală să abor­dăm sarcini mult mai complexe, atît din punct de vedere cantita­tiv cît și calitativ. In anul 1970, producția indus­trială globală a județului va tre­bui să crească cu circa 120 mili­oane lei față de anul trecut.­ Cele mai însemnate creșteri vor cu­noaște Uzina Unio, Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, întreprinderea Integra­ta și unitățile de­ industrie loca­lă. Rezultă cu claritate că se men­ține caracterul dinamic al dez­voltării, în măsură să integreze tot mai deplin resursele noastre economice, în circuitul national. Dintru început trebuie spus că aceasta sarcină, este dimensionată just, ea reflectînd realmente po­sibilitățile de care dispunem. Așa cum se subliniază în docu­mentele plenarei din decembrie a Comitetului Central, în prezent, soluționarea optimă a probleme­lor legate de creșterea eficienței activității noastre industriale, în­­­săși mersul înainte al economi­ei noastre socialiste nu mai sunt posibile fără folosirea cu randament maxim a întregului potențial industrial, a materiilor prime și materialelor, a capaci­tăților de producție, a forței de muncă. Ce concluzii și sarcini se desprind pentru noi din analiza modului în care a decurs acti­vitatea în 1969, precum și a re­zervelor de producție existente în întreprinderi? Fără a nesocoti rezultatele ca­­au fost obținute, avem obli­gația să dezvăluim critic caren­țele care au persistat pe alocuri, umbrind efortul general pentru eficiență maximă. In condițiile existentei pe eco­nomie a unor norme de consu­muri materiale încă destul de largi, ducînd la utilizarea insufi­cient de rațională a materiilor prime, în unele unități din ju­deț au fost­­ înregistrate consu­muri peste normative. Acestea se referă în primul rînd la me­lai și lemn. La producția de transportoare cu bandă tip cu­rent, fabricate la Uzina Unio, s-a înregistrat o depășire a con­sumului de metal planificat cu 176 tone. In ce privește coefici­entul de utilizare a masei lem­noase, acesta este încă scăzut. 'Continuare în pag. a 3-a) й [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Evoluția evenimentelor din Nigeria „Drama setei“ LA CĂREI S-a înce­put con­strucția unor noi blocuri de locuințe ora­Arhitectonica­tului Cărei se va îmbogăți anul aces­­ta cu noi blocuri de locuințe. In moder­nul cartier din Pia­ța ,, 1 Mai" se vor construi 148 de a­­partamente con­fo­r­­tabile. La peste 60 de apartamente din­tre acestea au deja ,,atacate" fost lu­crările de fundație. In conformitate cu planul de sistemati­zare, în jurul noilor blocuri se vor ame­naja zone verzi locuri de joacă pen­­i­tru copii. VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIȘTRI, ION GHEORGHE MAURER, ÎN R.S.F. IUGOSLAVIA Convorbirile oficiale BELGRAD 13. — Trimișii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ione­scu și Nicolae Plopeanu, transmit: La sediul guvernului federal au în­ceput, marți dimineață, convor­birile oficiale dintre președinte­le Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Bibicici. La convorbiri participă, din par­tea română, Emil Drăgănescu, vi­cepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugo­­slavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului National al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Vasile­ Șandru, ambasado­rul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreședinte al Co­misiei guvernamentale de colabo­rare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcții­lor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, și alte per­soane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marușici, președintele Ve­cei Executive a Provinciei Auto­nome Socialiste Voivodina, Du­­șan Gligorievici, membru al Ver­zei Executive Federale, președin­tele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de co­laborare economică, Anton Vra­­tușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolfe Vogelnik, președintele Con­siliului Federal pentru Coordo­narea Activității Științifice, Iso Njegovan, ambasadorul viei la București, Hasan Iugosla­Șiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice, și alte persoane oficiale. S-a procedat la, o amplă trece­re în revistă a stadiului actual al relațiilor româno-iugoslave de prietenie, colaborare economică și tehnico-știintifică, cele două părți exprimîndu-și satisfacția în legătură cu amplificarea constan­tă a acestor relații. Totodată, participanții la convorbiri și-au concentrat atenția asupra eviden­țierii unor noi posibilități de ex­tindere a colaborării și cooperă­rii în diferite domenii de activi­tate, în interesul și avantajul ce­lor două țări, al întăririi și adîn­­cirii prieteniei dintre popoarele român și iugoslave. In continuare, președintele Con­siliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vecei E­­xecutive Federale, Mitia Ribicici, au abordat principalele aspecte ale situației politice internațio­nale prin prisma dorinței celor două țări de a-și aduce contribu­ția, alături de toate statele lumii, la opera de cooperare internațio­nală, de promovare a păcii, la statornicirea unui climat de în­țelegere și securitate, la soluțio­narea tuturor problemelor pe ca­le pașnică, pe baza respectării fer­me a principiilor de relații inter­nationale. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și­ Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iso Njegovan, ambasadorul Iu­goslaviei la București. Consiliul popular al județului Satu Mare Comitetul executiv DECIZIE Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Mare. In baza aliniatului al 2-lea al art. 23 și 25 din Legea nr. 57/1968 de organizare și funcțion­are a Consiliilor populare, DECIDE­­ ART. UNIC. Se convoacă Consiliul popular al județului Satu Mare, în sesiunea a IV-a ordina­ră, pentru ziua de 24 ianuarie 1970, orele 9.00 a.m., cu următo­rul proiect al ordinei de zi: 1) Expunerea de motive și p­roiect de hotărîre privind adopta­rea planului economic pe anul 1970 al Consiliului popular al ju­dețului Satu Mare. 2) Expunere de motive și proiect de hotărîre privind adopta­rea bugetului pe anul 1970 al Consiliului popular al județului Sa­tu Mare. 3) Raport comun al comisiilor permanente al Consiliului popu­lar al județului Satu Mare asupra proiectelor de hotărîri privind adoptarea planului și bugetului pe anul 1970 ale Consiliului popu­lar al județului Satu Mare. 4) Alegerea comisiei permanente juridico-administrativă a Con­siliului popular județean. 5) Modificări în componența comisiilor permanente ale Consi­liului popular județean. 6) Ratificarea deciziei nr. 778/1969 a Comitetului executiv al Consiliului popular județean privind comasarea unor întreprinderi ale industriei locale, Satu Mare, la 29 decembrie 1969. Președinte, Satu UN LARG IMPULS ÎNTRECERII PATRIOTICE PENTRU ÎNFRU­MUSEȚAREA LOCALITĂȚILOR întrecerea patriotică — acțiune de largă popularitate — ce se desfășoară între orașe și comune pentru continua înfrumusețare și buna gospodărire a acestora, capătă an de an noi di­mensiuni. Anual mii de oameni ai muncii din lo­calitățile județului nos­tru, iau parte la în­făptuirea unor obiective de interes local, la con­tinua înfrumusețare localităților în care tră­­­iesc și muncesc. De la un an la altul localită­țile județului nostru,, ur­bane și rurale, devin tot mai frumoase și mai bine gospodărite. Prin contribuția maselor largi de cetățeni se constru­iesc: școli, cămine, dis­pensare, case de nașteri, se amenajează și se în­trețin drumuri și străzi, spații și zone verzi, se plantează arbori orna­mentali etc... In anul 1969, obiecti­vele stabilite a se rea­liza în cadrul întreceri patriotice acestor pre­­vedeați în județ ,o valoa­re de 40 milioane lei. Făcînd un bilanț al realizărilor obținute în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului și aniversării unui sfert de veac de la eliberarea României, de sub jugul fascist, este demn de subliniat faptul că an­gajamentul luat a fost nu numai îndeplinit, ci și depășit. Valoarea obiectivelor realizate se cifrează la 40,5 milioane lei. Evidențiind comunele fruntașe, comisia jude­țeană pentru urmărirea și îndrumarea întrecerii patriotice a acordat diploma și premiul I, în valoare de 70.000 lei, comunei Pomi, diploma și premiul al II-lea, în valoare de 50.000 lei, comunei Urziceni, iar diploma și premiul al IlI-lea, în valoare de 35.000 lei, comunei Beltiug. Diplomele și insignele de fruntași în gospodărirea orașelor și comunelor vor fi înmî­­nate .în cursul acestei luni în adunări festive, urmate de programe kriltural-artistice, întrecerea patriotică pentru buna gospodări­re și înfrumusețarea lo­calităților a devenit o tradiție. Oamenii muncii din județul Satu Mare s-au angajat să realizeze în cursul anului lucrări la obiective 1970 de interes local, în valoare de peste 41 milioane lei. Angajamentele luate de către consiliile popu­lare municipal, orășe­nești și­ comunale sunt mo­bilizatoare. De aceea co­mitetele executive sunt chemate să antreneze GHEORGHE MARIAN, inspector principal în corpul de control al pre­ședintelui Consiliului popular județean Satu Mare (Continuare în paga a 2-a) PANORAMIC Integrata, Negrești-Oaș IAS Ül fi­i fi li fi I­i Porțile Paterni cu gândul, cu vorba, cu pu­mnii, cu dinții, cu speranța, cu disperarea in porțile omeni­ei, luminii, curajului, inimii in porțile viitorului, in porțile is­toriei, în porțile pământului. Prima poartă la care batem și care ni se deschide larg viața, care ne înregistrează, ni­e diferentă, intr-un certificat de naștere. Urmează apoi șirul de porți închise în care batem cu curaj, sau uneori cu teamă. Rînd pe rînd ni se deschid porțile leagănului, ale camerei, apar­tamentului, casei, porțile strcî­­zii, ale cartierului, orașului, porțile școlii, institutelor, insti­tuțiilor. Batem. Alteori ezităm. Degetul refuză să bată, pum­nul hotărât se înmoaie. Ne cu­prinde îndoiala, teama că nu ni se va deschide. Și noi nu putem accepta acest lucru, din mo­ment ce știm că trebuie să in­trăm. Batem la porțile omeniei, ale кжгав SSSj lillillWII încrederii. Mi-amintesc cum un elev — poate purta numele meu, sau al altcuiva — după ezitări îndelungi s-a decis să bată la ușa înțelegerii dirigintelui. L-a privit in ochi și i-a mărturisit necazul său. Nu-mi mai amin­tesc despre ce era vorba dar știu că s-a rîs copios în consi­liul pedagogic, de ceea ce dis­cutaseră cei doi. Știu doar că elevul n-a mai bătut la ușa di­rigintelui niciodată, că refuză și azi — om matur fiind — să ba­tă la poarta amintirii adolescen­tei. Mai cunosc însă un caz în care­ un elev n-a bătut la ușa dirigintelui, dar dirigintele, a­­flînd, că nu bate și că ar trebui să bată, i-a deschis singur poar­ta înțelegerii. Și cită lumină pă­­trunde azi prin poarta amintirii elevuluil, 1 Cineva îmi povestea intr-o zi că un coleg de muncă s-a dus la șeful său să-i explice un ne­caz. Șeful n-a avut timp să-l as­culte. Porțile au fost zăvorite între cei doi. Cu altă emoție își strînge ver­surile un nerăbdare tinăr și așteaptă cu răspunsul redacției revistei. Poate că porțile afir­mării sînt închise din lipsa ta­lentului. Rămîn deschise insă porțile condescenței, umanismu­lui, ale Cuvintului blind, ne jig­nitor. Ne purtăm pașii o viață în­treagă prin fața porților. Princi­palul e să batem cu fruntea sus, cu demnitate in priviri, cu în­crederea și siguranța cu care meșterii populari au sculptat nemuritoarele porti de lemn pe care au încrustat seninătatea, optimismul, demnitatea și acura­tețea sufletului românesc. OVIDIU SUCIU

Next