Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)
1970-01-14 / No. 591
4 ( L-ÜIN 1КД [UNK] v. t*- A i. цаллл — ^ ^ ^^ ^ PROLETAR! DI'SI ТО AT В ȚARII ВV UnT-VÂ / 4 pag* —■ 30 bani ~____________________________________________________■«««—— Soluționarea eficientă, în cunoștință de cauză, a problemelor din fiecare domeniu de activitate— calea sigură de valorificare integrală a potențialului economic județean Anul economic 1970, în care trebuie finalizate sarcinile stabilite de Congresul al IX-lea al partidului pentru perioada actualului cincinal, a început și în județul nostru în atmosfera de elan sporit a tuturor colectivelor de muncă. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîntarea la plenara C.C. al P.C.R. din decembrie, în realizarea marilor sarcini din 1970, țara noastră „se sprijină pe o bază economică trainică și pornește totodată de la rezultatele bune obținute în anul trecut, rod al muncii însuflețite, pline de abnegație a clasei muncitoare, țărănimii și intelectualității, care înfăptuiesc neabătut politica marxist-leninistă a partidului de modernizare nuă a forțelor de producție, contrde sporire a avuției naționale, de asigurare a progresului multilateral al societății noastre socialiste". Este un prilej de îndreptățită mîndrie pentru oamenii muncii din județul nostru și pentru organizațiile noastre de partid faptul că, la plenare Comitetului Central, succesele noastre în îndeplinirea angajamentelor în întrecerea dintre organizațiile județene de partid au fost citate la loc de frunte. In prezent avem posibilitatea să înfățișăm bilanțul definitiv al activității economice din județ pe perioada anului trecut. Se cunoaște că sarcinile anuale la producția industrială globală au fost îndeplinite cu 11 zile înainte de termen. In zilele care au urmat până la 31 decembrie, la acest indicator s-a realizat o depășire ce echivalează cu de două ori valoarea angajamentului anual inițial. Acestei constatări i se adaugă o seamă de date economicostatistice cu caracter calitativ, deosebit de sugestive. . Trebuie remarcat în primul rînd că planul producției globale a fost îndeplinit de toate unitățile noastre economice, mai puțin industria cărnii. Apoi, că industria județului a continuat să se dezvolte într-un ritm anual superior celui înregistrat pe țară, comparativ cu anul precedent, în 1969 producția globală a fost cu 14,5 la sută mai mare. Intr-o dinamică pozitivă a crescut producția destinată exportului, ilustrînd de asemenea perfecționările înregistrate în îmbunătățirea calității producției: valoarea produselor livrate pentru export a fost cu 153,8 milioane lei mai mare, decit, în perioada de plan preco-IOSIF UGLAR, prim-secretar al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean dentă. Sarcina privind creșterea productivității muncii s-a realizat în proporție de 101,2 la sută, iar cheltuielile la 1.000 lei producție marfă au fost cu 1,1 la sută sub nivelul planificat. Rezultatele care compun bilanțul anului 1969 au și o altă semnificație valoroasă: ele echivalează nivelul prevăzut pentru 1979 prin defalcarea inițială a sarcinilor cincinalului. Iată, așadar, expresia cea mai cuprinzătoare a rolului deosebit de important al politicii de investiții, promovate consecvent de partid și guvern pentru lărgirea, modernizarea diversificarea necontenită a preiducției рел întreg cuprinsul țării, pentru amplificarea potențialului economic al tuturor județelor; avem, pe de altă parte, imaginea cea mai grăitoare a modului cum — prin activitatea plină de răspundere a organizațiilor noastre de partid, a organelor de stat și economice — s-a fructificat la un nivel superior hărnicia și capacitatea de inițiativă a cadrelor noastre muncitorești, tehnico-inginerești și economice. Cu toate că și în anul trecut au existat perioade cu condiții climatice nefavorabile, planul producției agricole a fost realizat de asemenea in întregime, acoperind atît nevoile populației cit și obligațiile pentru alcătuirea fondului central. In județul nostru s-a utilizat un volum de investiții depășind 300 milioane lei, din care pentru producția industrială și agricolă revenit peste 60 la sută; s-au încheiat lucrările la fabrica de mobilă din Satu Mare, la sectorul de tratamente termice și la hala de mecanică grea de la Uzina Unio, la dezvoltarea și sistematizarea întreprinderii 1 Septembrie, au continuat acțiunile agricole cu caracter hidroameliorativ, totodată au fost realizate o seamă de construcții de interes social, între care se numără cele peste 1.000 de apartamente. S-a dezvoltat și modernizat în continuare sectorul de transporturi, de comerț, de prestații de servicii, precum și de gospodărie comunală. In ansamblul său, anul 1969 a constituit o treaptă importantă în efortul neslăbit către înfăptuirea exemplară a sarcinilor privind optimizarea producției și a muncii, pentru gospodărirea rațională mijloacelor tehnice, materiale și a financiare care sînt la dispoziția județului. De pe platforma de realizări cu care s-a încheiat anul precedent avem posibilitatea reală să abordăm sarcini mult mai complexe, atît din punct de vedere cantitativ cît și calitativ. In anul 1970, producția industrială globală a județului va trebui să crească cu circa 120 milioane lei față de anul trecut. Cele mai însemnate creșteri vor cunoaște Uzina Unio, Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, întreprinderea Integrata și unitățile de industrie locală. Rezultă cu claritate că se menține caracterul dinamic al dezvoltării, în măsură să integreze tot mai deplin resursele noastre economice, în circuitul national. Dintru început trebuie spus că aceasta sarcină, este dimensionată just, ea reflectînd realmente posibilitățile de care dispunem. Așa cum se subliniază în documentele plenarei din decembrie a Comitetului Central, în prezent, soluționarea optimă a problemelor legate de creșterea eficienței activității noastre industriale, însăși mersul înainte al economiei noastre socialiste nu mai sunt posibile fără folosirea cu randament maxim a întregului potențial industrial, a materiilor prime și materialelor, a capacităților de producție, a forței de muncă. Ce concluzii și sarcini se desprind pentru noi din analiza modului în care a decurs activitatea în 1969, precum și a rezervelor de producție existente în întreprinderi? Fără a nesocoti rezultatele caau fost obținute, avem obligația să dezvăluim critic carențele care au persistat pe alocuri, umbrind efortul general pentru eficiență maximă. In condițiile existentei pe economie a unor norme de consumuri materiale încă destul de largi, ducînd la utilizarea insuficient de rațională a materiilor prime, în unele unități din județ au fost înregistrate consumuri peste normative. Acestea se referă în primul rînd la melai și lemn. La producția de transportoare cu bandă tip curent, fabricate la Uzina Unio, s-a înregistrat o depășire a consumului de metal planificat cu 176 tone. In ce privește coeficientul de utilizare a masei lemnoase, acesta este încă scăzut. 'Continuare în pag. a 3-a) й [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Evoluția evenimentelor din Nigeria „Drama setei“ LA CĂREI S-a început construcția unor noi blocuri de locuințe oraArhitectonicatului Cărei se va îmbogăți anul acesta cu noi blocuri de locuințe. In modernul cartier din Piața ,, 1 Mai" se vor construi 148 de apartamente confortabile. La peste 60 de apartamente dintre acestea au deja ,,atacate" fost lucrările de fundație. In conformitate cu planul de sistematizare, în jurul noilor blocuri se vor amenaja zone verzi locuri de joacă penitru copii. VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIȘTRI, ION GHEORGHE MAURER, ÎN R.S.F. IUGOSLAVIA Convorbirile oficiale BELGRAD 13. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Nicolae Plopeanu, transmit: La sediul guvernului federal au început, marți dimineață, convorbirile oficiale dintre președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Bibicici. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului National al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, și alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marușici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Verzei Executive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolfe Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activității Științifice, Iso Njegovan, ambasadorul viei la București, Hasan IugoslaȘiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice, și alte persoane oficiale. S-a procedat la, o amplă trecere în revistă a stadiului actual al relațiilor româno-iugoslave de prietenie, colaborare economică și tehnico-știintifică, cele două părți exprimîndu-și satisfacția în legătură cu amplificarea constantă a acestor relații. Totodată, participanții la convorbiri și-au concentrat atenția asupra evidențierii unor noi posibilități de extindere a colaborării și cooperării în diferite domenii de activitate, în interesul și avantajul celor două țări, al întăririi și adîncirii prieteniei dintre popoarele român și iugoslave. In continuare, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici, au abordat principalele aspecte ale situației politice internaționale prin prisma dorinței celor două țări de a-și aduce contribuția, alături de toate statele lumii, la opera de cooperare internațională, de promovare a păcii, la statornicirea unui climat de înțelegere și securitate, la soluționarea tuturor problemelor pe cale pașnică, pe baza respectării ferme a principiilor de relații internationale. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București. Consiliul popular al județului Satu Mare Comitetul executiv DECIZIE Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Mare. In baza aliniatului al 2-lea al art. 23 și 25 din Legea nr. 57/1968 de organizare și funcționare a Consiliilor populare, DECIDE ART. UNIC. Se convoacă Consiliul popular al județului Satu Mare, în sesiunea a IV-a ordinară, pentru ziua de 24 ianuarie 1970, orele 9.00 a.m., cu următorul proiect al ordinei de zi: 1) Expunerea de motive și proiect de hotărîre privind adoptarea planului economic pe anul 1970 al Consiliului popular al județului Satu Mare. 2) Expunere de motive și proiect de hotărîre privind adoptarea bugetului pe anul 1970 al Consiliului popular al județului Satu Mare. 3) Raport comun al comisiilor permanente al Consiliului popular al județului Satu Mare asupra proiectelor de hotărîri privind adoptarea planului și bugetului pe anul 1970 ale Consiliului popular al județului Satu Mare. 4) Alegerea comisiei permanente juridico-administrativă a Consiliului popular județean. 5) Modificări în componența comisiilor permanente ale Consiliului popular județean. 6) Ratificarea deciziei nr. 778/1969 a Comitetului executiv al Consiliului popular județean privind comasarea unor întreprinderi ale industriei locale, Satu Mare, la 29 decembrie 1969. Președinte, Satu UN LARG IMPULS ÎNTRECERII PATRIOTICE PENTRU ÎNFRUMUSEȚAREA LOCALITĂȚILOR întrecerea patriotică — acțiune de largă popularitate — ce se desfășoară între orașe și comune pentru continua înfrumusețare și buna gospodărire a acestora, capătă an de an noi dimensiuni. Anual mii de oameni ai muncii din localitățile județului nostru, iau parte la înfăptuirea unor obiective de interes local, la continua înfrumusețare localităților în care trăiesc și muncesc. De la un an la altul localitățile județului nostru,, urbane și rurale, devin tot mai frumoase și mai bine gospodărite. Prin contribuția maselor largi de cetățeni se construiesc: școli, cămine, dispensare, case de nașteri, se amenajează și se întrețin drumuri și străzi, spații și zone verzi, se plantează arbori ornamentali etc... In anul 1969, obiectivele stabilite a se realiza în cadrul întreceri patriotice acestor prevedeați în județ ,o valoare de 40 milioane lei. Făcînd un bilanț al realizărilor obținute în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului și aniversării unui sfert de veac de la eliberarea României, de sub jugul fascist, este demn de subliniat faptul că angajamentul luat a fost nu numai îndeplinit, ci și depășit. Valoarea obiectivelor realizate se cifrează la 40,5 milioane lei. Evidențiind comunele fruntașe, comisia județeană pentru urmărirea și îndrumarea întrecerii patriotice a acordat diploma și premiul I, în valoare de 70.000 lei, comunei Pomi, diploma și premiul al II-lea, în valoare de 50.000 lei, comunei Urziceni, iar diploma și premiul al IlI-lea, în valoare de 35.000 lei, comunei Beltiug. Diplomele și insignele de fruntași în gospodărirea orașelor și comunelor vor fi înmînate .în cursul acestei luni în adunări festive, urmate de programe kriltural-artistice, întrecerea patriotică pentru buna gospodărire și înfrumusețarea localităților a devenit o tradiție. Oamenii muncii din județul Satu Mare s-au angajat să realizeze în cursul anului lucrări la obiective 1970 de interes local, în valoare de peste 41 milioane lei. Angajamentele luate de către consiliile populare municipal, orășenești și comunale sunt mobilizatoare. De aceea comitetele executive sunt chemate să antreneze GHEORGHE MARIAN, inspector principal în corpul de control al președintelui Consiliului popular județean Satu Mare (Continuare în paga a 2-a) PANORAMIC Integrata, Negrești-Oaș IAS Ül fii fi li fi Ii Porțile Paterni cu gândul, cu vorba, cu pumnii, cu dinții, cu speranța, cu disperarea in porțile omeniei, luminii, curajului, inimii in porțile viitorului, in porțile istoriei, în porțile pământului. Prima poartă la care batem și care ni se deschide larg viața, care ne înregistrează, nie diferentă, intr-un certificat de naștere. Urmează apoi șirul de porți închise în care batem cu curaj, sau uneori cu teamă. Rînd pe rînd ni se deschid porțile leagănului, ale camerei, apartamentului, casei, porțile strcîzii, ale cartierului, orașului, porțile școlii, institutelor, instituțiilor. Batem. Alteori ezităm. Degetul refuză să bată, pumnul hotărât se înmoaie. Ne cuprinde îndoiala, teama că nu ni se va deschide. Și noi nu putem accepta acest lucru, din moment ce știm că trebuie să intrăm. Batem la porțile omeniei, ale кжгав SSSj lillillWII încrederii. Mi-amintesc cum un elev — poate purta numele meu, sau al altcuiva — după ezitări îndelungi s-a decis să bată la ușa înțelegerii dirigintelui. L-a privit in ochi și i-a mărturisit necazul său. Nu-mi mai amintesc despre ce era vorba dar știu că s-a rîs copios în consiliul pedagogic, de ceea ce discutaseră cei doi. Știu doar că elevul n-a mai bătut la ușa dirigintelui niciodată, că refuză și azi — om matur fiind — să bată la poarta amintirii adolescentei. Mai cunosc însă un caz în care un elev n-a bătut la ușa dirigintelui, dar dirigintele, aflînd, că nu bate și că ar trebui să bată, i-a deschis singur poarta înțelegerii. Și cită lumină pătrunde azi prin poarta amintirii elevuluil, 1 Cineva îmi povestea intr-o zi că un coleg de muncă s-a dus la șeful său să-i explice un necaz. Șeful n-a avut timp să-l asculte. Porțile au fost zăvorite între cei doi. Cu altă emoție își strînge versurile un nerăbdare tinăr și așteaptă cu răspunsul redacției revistei. Poate că porțile afirmării sînt închise din lipsa talentului. Rămîn deschise insă porțile condescenței, umanismului, ale Cuvintului blind, ne jignitor. Ne purtăm pașii o viață întreagă prin fața porților. Principalul e să batem cu fruntea sus, cu demnitate in priviri, cu încrederea și siguranța cu care meșterii populari au sculptat nemuritoarele porti de lemn pe care au încrustat seninătatea, optimismul, demnitatea și acuratețea sufletului românesc. OVIDIU SUCIU