Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)
1970-02-14 / No. 618
то [UNK]л [UNK] вT toate tarile, wifi-mi аии [UNK] « ------------------ — —..........................................................................—0— Metamorfoza unor „goluri” în spațiile de producție Prin rezultatele economice ale anului trecut, întreprinderea „Tricotex" ocupă un loc de prestigiu printre unitățile industriale sătmărene, producția globală a înregistrat un plus de circa 6.400.000 lei, iar productivitatea muncii un nivel de 102,5 la sută. De aceea am fost surprins cînd am aflat că la „Tricotex" un mare număr de utilaje stau nefolosite, iar spațiile de producție sunt insuficient utilizate. Aveam să mă conving la fața locului că lucrurile se prezentau oarecum diferit. In noua hală de producție, cu trei nivele, modernă și încăpătoare, proiectul prevedea amplasarea a 300 mașini de tricotat semiautomate, livrate de un furnizor intern. Dar graficul de livrare, eșalonat pe o perioadă mai îndelungată, a pus conducerea întreprinderii în fața unei situații delicate, persistența unor întinse spații de producție nefolosite și fortulitatea folosirii unor utilaje cu un grad de uzură fizică și morală avansat, din vechiul patrimoniu al unității. Curînd aceste mașini au ajuns total necorespunzătoare din punct de vedere calitativ tehnic pentru producție. Și soluția a fost găsită, acționîndu-se pe două planuri. Noul proces tehnologic reclama o deservire calificată, de aceea vechile utilaje au început să fie folosite pentru pregătirea profesională a 60 de ucenici. Comitetul de direcție a hotărît formarea unei linii de confecții tengerie corp din credite de mică mecanizare. In acest sens delegați ai fabricii au depistat și obținut prin transfer o seamă de utilaje — mașini de cusut speciale — date disponibile de unități similare din țară. Odată intrată în ciclul productiv, rezultatele noii linii n-au întîrziat să se impună. Numai aici se estimează obținerea unei producții anuale de 1.200.000 bucăți tricotaje plușate. Ceea ce impresionează însă este valoarea beneficiului, care depășește într-un singur an de trei ori suma creditului acordat. Datorită eficienței ei se preconizează introducerea unei a doua linii de confecții, tot din mica mecanizare. Adăugind că lucrările au fost executate în regie proprie, felul rațional în care sunt gospodărite mijloacele materiale și financiare ale întreprinderii iese și mai mult în evidență. ED. MICLEA 1970 * 4 pag. — 30 bani Anul III (X) nr. 618 (1357) OBIECTIVUL MAJOR : creșterea producției și a bunăstării Desfășurată în lumina sarcinilor trasate de conducerea de partid și de stat, a Hotărîrii Plenarei Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție din decembrie 1969, adunarea generală a cooperatorilor agricoli din comuna Halmeu, in cadrul căreia s-a analizat activitatea desfășurată în anul trecut de consiliul de conducere al cooperativei, precum și posibilitățile de îndeplinire a sarcinilor pe anul în curs, constituit cadrul unei confruntări a utile de păreri. Darea de seamă prezentată de tovarășul Sigismund Toth, președintele consiliului de conducere al cooperativei, a scos în relief atît activitatea bună, rodnică, membrilor cooperatori și a consiliului de conducere, cit și deficiențele care s-au manifestat de-a lungul anului trecut în unele sectoare de activitate. Astfel, prin hărnicia cooperatorilor și ca urmare a măsurilor întreprinse de consiliul de conducere al cooperativei, sarcinile de plan pe 1969 au fost substanțial depășite, iar valoarea zilei-muncă a crescut fată de 1968, cu 20 la sută. In sectorul vegetal, producția medie planificată la cultura griului a fost depășită cu 216 kg/ha, cea de ovăz cu 200 kg/ha, iar cea de porumb boabe cu 300 kg/ha. De remarcat că sarcinile de plan pe 1969 la culturile păioase au fost depășite cu 16 la sută. Ca urmare, cooperativa a reușit să livreze fondului centralizat al statului — peste obligațiile contractuale — 107 tone cereale și 65 tone porumb, sporind considerabil, prin Veniturile realizate, valoarea zileimuncă. O contribuție de seamă în obținerea acestor succese au adus-o extinderea lucrărilor de hidroameliorații, în care scop s-au efectuat canale noi pe o suprafață de peste 400 ha, realizîndu-se 25.000 m.I. canale; întreținerea corespunzătoare a culturilor; organizarea unor cursuri de mînt agrozootehnic, la care învățăau participat 45 de cooperatori; fertilizarea a peste 700 ha teren — suprafață pe care s-au împrăștiat 2.500 tone gunoi de grajd, 10.000 t. must de grajd și peste 100 tone îngrășăminte chimice; utilizarea unor semințe din soiuri de înaltă wMiT Cțiysta; sporirea igasîtitii culturilor; efectuarea la timp a prașilelor și a celorlalte lucrări de întreținere; pregătirea minuțioasă a campaniilor agricole etc. — măsuri care s-au dovedit deosebit de oportune. In spirit critic au fost discutate apoi deficiențele și factorii care le-au determinat. Bunăoară, din Adunarea generală a țăranilor cooperatori din Halmeu neglijentă, culturile de cartofi și floarea-soarelui au fost amplasate pe terenuri necorespunzătoare, mai puțin fertile, și în plus lucrările de întreținere au fost superficial executate. Toate acestea au dus la obținerea unor producții slabe, sub nivelul planificat. In sectorul zootehnic efectivele de animale planificate nu s-au realizat datorită, în general, lipsei de preocupare a consiliului de conducere și, în special, a celor care lucrează efectiv în acest sector. Rămîne însă un fapt pozitiv, că obligațiile contractuale la producțiile de lapte, carne și lină au fost depășite, dovadă că acest sector poate și trebuie să aibă rentabilitate sporită, impunîndu-se o deci o mai intensă preocupare în acest domeniu. Analizînd situația îndeplinirii planului financiar, rezultă că, în cursul anului trecut, cooperativa agricolă din Halmeu, desfășurînd o activitate rodnică în toate domeniile de activitate, a reușit să depășească veniturile planificate cu 765.000 lei, reducînd, în același timp, toate cheltuielile planificate. Realizările remarcabile înregistrate au făcut posibil ca, pina la finele anului 1969, cooperativa să-și ramburseze toate datoriile restante. Dezbătînd cifrele de plan pe anul în curs, precum și posibilitățile de îndeplinire a acestora, a reieșit că sarcinile stabilite sunt reale, existînd condiții optime pentru îndeplinirea și depășirea lor. Valoarea unei norme conventionale va crește fată de 1969, cu 25 la sută — spor ce se va realiza pe seama ridicării eficientei întregii activități economice. In vederea îndeplinirii și depășirii importantelor sarcini de producție, s-au pus temelii solide muncii de organizare, normare și retribuire a muncii, stabilindu-se totodată un bogat plan de măsuri. Numeroși vorbitori — printre care Ioan Gherman, Mihai Husti, Petru Ulici, Gheorghe Codrea, Francisc Lakatos, Grigore Crigoraș și Dumitru Nistor — au scos în evidență unele neajunsuri care s-au manifestat în anul trecut, făcînd propuneri valoroase pentru prevenirea lor pe viitor. In încheierea adunării generale, cooperatorii din Halmeu, răspunzînd chemării lansate de C.A.P. Căuaș și dornici să încheie cel de-al 20-lea an de activitate cu realizări cit mai semnificative, se angajează să depășească sarcinile de plan în sectorul vegetal cu 4 la sută, în sectorul zootehnic cu 3 la sută, iar prin valorificarea către stat a sporurilor de producție să depășească veniturile bănești planificate cu 3 la sută. VIOREL ILUȚ UZINA UNIO: Tratament termic modern pentru piesele de oțel. Foto: M. SARCA în atenția Consiliului popular municipal Satu Mare Organizarea și îndrumarea acțiunilor de gospodărire și înfrumusețare finind cont de experiența acumulată și de necesitatea ridicării continue a nivelului material și cultural al oamenilor muncii, ca urmare a consultării deputaților și maselor de cetățeni pe circumscripții electorale, ca răspuns la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al județului Galați. Comitetul executiv și-a stabilit pentru anul 1969 un plan de lucrări ce a fost realizat prin acțiuni patriotice, a căror valoare se ridică la 18.651.000 lei, adică cu 530.000 lei mai mult, decit în anul 1968. Imediat de la stabilirea planului, Comitetul executiv s-a consultat cu conducerile întreprinderilor, cu organizațiile de masă, cu deputații și comisiile permanente și activele lor lărgite pentru o planificare cât mai judicioasă fiecărui obiectiv, privind termenul și modul de rezolvare, precum și posibilitățile fizice și materiale care să influențeze realizarea lor la timp. In scopul antrenării cetățenilor, urmăririi si îndrumării întrecerii patriotice, s-a organizat o comisie municipală avînd în componența sa delegați ai Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, ai sindicatelor, U.T.C., organizațiilor de femei, consiliului județean pentru educație fizică și sport, precum și specialiști care lucrează în domeniul gospodăriei comunale. Biroul permanent al Consiliului popular municipal a analizat periodic felul în care se desfășoară acțiunea de gospodărire înfrumusețare a municipiului, stabibilind cu aceste ocazii măsuri corespunzătoare. . O contribuție importantă în acțiunea de gospodărire și înfrumusețare a localității noastre și-au adus asociațiile de locatari care au organizat adunări generale cu populația și au urmărit îndeaproape felul cum se îndeplinesc indicațiile Comitetului executiv al Consiliului popular. Toate aceste măsuri au fost concretizate prin executarea unor lucrări în cadrul acțiunilor patriotice a căror valoare a fost de peste 243 lei pe locuitor. Pentru atragerea unui număr cu mai mare de cetățeni la îndeplinirea obiectivelor propuse, Comitetul executiv a ținut legătura permanentă cu deputații comitetele de cetățeni, prin memibrii săi, repartizați pe grupe de circumscripții cit și prin aparatul său propriu —, informîndu-l operativ asupra celor mai importante probleme edilitar-gospodărești. Un aport prețios la realizarea acțiunilor de muncă patriotică a fost adus de deputații Viorel Toader, Elena Grumeza, Maria Stoica, loan Lazar, Maria Vigh, loan Oșan, Aurelia Piidai, Nicolae Racosi, loan Gherman, loan Moța, Irina, Bot și mulți alții. De un real folos a fost sprijinul acordat comitetului executiv de către comisia permanentă de gospodărire și înfrumusețarea care în toată perioada anului a urmărit și sprijinit întrecerile patriotice prin membrii săi repartizați pe cartiere și străzi Dintre membrii acesteia în mod deosebit s-au evidențiat tovarășii Sigismund Zagova, Ștefan Vida, Grigore Șuta, Tudor Bone și alții. Comitetele de cetățeni pe circumscripții au acordat pe toată perioada anului un real sprijin deputaților cit și comitetului executiv în mobilizarea maselor de cetățeni la acțiunile edilitar-gospodărești. Printre circumscripțiile electorale și străzile care au fost întreținute cel mai bine pe toată perioada anului trecut amintim: strada Rozelor (circumscripția electorală nr. 47), str. Ana Ipătescu, (circumscripția electorală nr 37), Piața Titulescu, Bd. Unirii, (circumscripțiile electorale nr. 7 și 8), str. Nicolae Bălcescu (circumscripția electorală nr. 85). Sunt și multe exemple de președinți ai comitetelor de cetățeni care s-au achitat cu cinste de sarcinile încredințate. Nu în suficientă măsură a fost sprijinit Comitetul executiv de către unii deputați care prin prezența lor în mijlocul maselor de alegători ar fi putut contribui în mai mare măsură la mobilizarea acestora la acțiunile ce au fost organizate. Comitetul executiv nu este mulțumit de aportul deputaților Tiberiu Bader, Alexandru Firizan, Emilia Borcovan, Viorica Maxim, Vendelin Mekker, Irina Péterfi, Maria Iosipovici, Otilia Andrea, Aurelia Baloș, Gabriela Nagy, Iuliu Sikos, Győző Szász, care, deși participă la sesiunile consiliului popular și iau cunoștință de problemele dezbătute in cadrul lucrărilor sesiunilor, nu se interesează ca acestea să fie aduse la cunoștința alegătorilor din circumscripțiile respective care le-au încredințat mandatul de deputat în această legislație. Realizările obținute, cât și lipsurile în organizarea acțiunilor edilitar-gospodărești au constituit pentru Consiliul popular al municipiului o dezbatere amplă în cadrul celei de a IV-a sesiuni ordinare din decembrie 1969, cu care ocazie a fost adoptat planul de măsuri pentru lucrările edilitargospodărești ce urmează să fie realizate în anul 1970. Comitetul executiv va urmări cu toată perseverența modul de realizare a obiectivelor propuse, îmbunătățindu-și continuu stilul și metodele de muncă, formele organizatorice de legătură cu masele, în mobilizarea tuturor oamenilor muncii la acțiuni edilitar gospodărești menite să contribuie la ridicarea continuă a aspectului estetic și urbanistic al municipiului nostru. ION CADARIU, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Satu Mare Faima măiestriei colectivului de lucrători ai Fabricii „Victoria muncii" din Poiana Codrului a trecut de mult hotarele județului nostru, ale patriei. Produsele de sticlărie realizate aici au transmis întotdeauna, prin calitatea lor, amprenta pasiunii, a priceperii multor sticlari din Poiana Codrului Cei mai mulți dintre ei au învățat meseria în această unitate, unii fiind inițiați de tșiși părinții lor' Francisc Mendel suat primele lecții de o gravură în sticlă de la tatăl său. „Bătrinul Mendel" cum i se spune tatălui ei Francisc — unul dintre oamenii de bază ai fabricii —, director al acestei unități intr-o perioadă cînd munca se incomparabil desfășura mai greu, cu mijloace rudimentare — a exercitat o puternică și deosebit de favorabilă ■ înmurire asupre fiului său. Acesta conduce astăzi secție de gravură a fabricii, secție care numără in jur de 90 de muncitori, lucrători cărora Mendel — fiul — le-a transmis la rândul său, dragostea pentru această frumoasă profesie, priceperea lui. Dintre cei mai sîrguincioși elevi ai săi se detașează fratele său, Ioan, precum și Anton. Robei, Maria Ciuleanu, Dumitru Sasu, Aurel Mereuț și alții, în mîinile cărora sticla incandescentă capătă cele mai frumoase contururi, izbutite încrustații. In secția gravură, condusă de Francisc Mendel, iscusința lucrătorilor se tește armonios împlecu hărnicia lor, roadele Portret in cristal acestor frumoase însușiri materializi aduse in realizarea integrală și chiar și în depășirea sarcinilor de plan. Producția primei luni a acestui an de pildă, a fost îndeplinită, dindu-se in același timp lucrări de bună calitate. Cum e și firesc, maistrul Francisc Mehdel se bucură de frumoase aprecieri din partea colegilor săi de muncă, constituind pentru aceștia un bun exemplu în obținerea a noi succese, în continua ridicare a prestigiului acestei însemnate unități pe harta economiei județului nou- ELIODOR VERGATTI Proces tehnomotfle de înalt? iiroîfue tipîltate la Fabrica de fib’re groă se Progres T-Oa$. Foto: ȘT. IANCU DEFINIȚIE — Televizor, frigider, apartament cu încălzire centrală, vile la sate, trotuare, teatru, concercte... deci nivel de trai. — Da, dar dă-mi voie să-ți povestesc o întîmplare. Intrima din zilele trecute vine un țăran cooperator din Eteni cu o reclamație. — Am fost la autobază, la consiliu, la comunală, dar degeaba. Nu vrea nimeni să ne rezolve problema. Am venit la dv. și dacă va fi nevoie, merg pînă la București. E de neconceput ca. Ce anume? — Treizeci de copii din Eteni merg la școla de zece ani la Odoreu. Autobuzul care vine de la lojile trece prea devreme. lineari vine autocamion. Adesea copiii trebuie să facă pe jos '"'úr йеи 4—5 km. Vă dați seama? iar Autobaza nu vrea să mai pună un autobuz pentru copii. Nici comunala nu vrea să prelungească linia pînă la noi... A doua zi a venit la noi o femeie. Era toc și pară. Tot cu reclamație. — Imaginați-vă, zice, am primit un apartament cu confort redus, sunt două camere, dar nu am baie, ci doar un duș cu cordon flexibil, nișa pentru gătite mică, iar eu aștept un copil... Mi-am adus aminte de vremuri nu prea îndepărtate și de oameni. Astăzi sunt oameni cu munci de răspundere. Și ti știu cum veneau la școală. Pe jos. De la Amafi, Ruseni, Sătmărel, Petin, Lazuri... nu pretindeau nimănui autobuz. N-aveau cui pretinde. Și știu oameni nu prea de mult, locuiau care, cite 8—10 intr-o cameră și o bucătărie. Și nu pretindeau mai mult primarului. Ba dacă ar fi pretins, primarul ar fi rîs în hohote. ... Femeia stătea în fața mea aprinsă de indignare. O priveam și îmi venea să o sărut de bucurie. De bucurie că prin nemulțumirea ei, am avut revelația plastică a ceea ce se cheamă de fapt nivel de trai. ( î. î)