Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)
1970-03-31 / No. 656
/ R wmmxRi vw rowb гLтт, mrrt-m | ------• | AHH| M a Anul Ш (X) ® ни [UNK] ? НД!К1||.1!1||^11И1Я^Ы1^Ж1^Ш^ННЕ!МЩД 1. P LUCRĂRILE DE INVESTIȚII-RECLAMĂ MĂSURI FUNDAMENTALE Pentru dezvoltarea economică și socială a județului Satu au fost alocate prin planul Mare de stat pe acest an importante fonduri de investiții. Aceste fonduri au fost destinate continuării lucrărilor și terminării unităților productive începute în anii precedenți, realizării unor noi capacități de producție, construirii dării în folosință a unor importanșite obiective social-culturale. Sintem la finele primului trimestru din acest an. Care este stadiul realizării planului de investiții ? Corespunde el, pe toate șantierele, cerințelor impuse de desfășurarea în ritm constant al lucrărilor, de punerea în funcțiune sau darea în folosință în termen a noilor obiective economice și socialculturale ? Iată tema convorbirii avută recent cu tovarășul Gheorghe Pauliuc, directorul întreprinderii județene de construcții Satu Mare. — Din informațiile noastre rezultă că ritmul executării unor investiții din județ nu este de loc mulțumitor. In mod concret, care este situa ia în această privință ? — Cu toate că în primul trimestru din acest an vom realiza un volum de lucrări cu 40 la sută mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, în primele două luni ale acestui distrat realizări sub an sau înreposibilitățile reale ale întreprinderii, ele fiind în discordanță cu sarcina trasată de partid privind execuția în primul trimestru a unui volum de 20 la sută din planul anual de investiții. Pînă la finele lunii februarie a.c. s-a realizat un volum de investiții care reprezintă numai 8,5 la sută din planul anual. Chiar dacă realizările din luna martie marchează o creștere fară Convorbire cu tovarășul Gheorghe Pauliuc, directorul întreprinderii județene de construcții de cele din ianuarie și februarie, ele nu sînt în măsură să mulțumească deoarece pînă la finele trimestrului nu se va realiza procentul ce revine din planul anual. — Cum s-a ajuns la o atare situație și cine poartă răspunderea ? Din analizele făcute pe șantiere s-a desprins că deși la stabilirea planurilor operative pe luna februarie s-a avut în vedere recuperarea rămînerilor în urmă din ianuarie, măsurile întreprinse nu au dat întru totul rezultatele dorite. Pe unele șantiere nu au fost create corespunzător fronturile de lucru care să asigure folosirea eficientă a capacităților de execuție și a forței de muncă existente. Mai multe utilaje de pe șantiere nu au funcționat la întreaga capacitate datorită neasigurării în anul trecut a stadiilor fizice prevăzute în graficele întocmite. De asemenea, ritmul necorespunzător de execuție din această perioadă s-a datorat și lipsei unor materiale de bază: cărămidă, material lemnos etc., precum și faptului că nu s-au luat toate măsurile pentru atingerea unor stadii fizice care să asigure desfășurarea normală a lucrului pe timp friguros. Dacă din partea tuturor factorilor care răspund de realizarea investițiilor s-ar fi desfășurat un control mai susținut în ce privește crearea condițiilor optime de lucru, în această perioadă, astăzi situația ar fi fost cu mult mai bună — Ați putea să citați citeva cazuri concrete ? — Dacă unele șantiere, cum sunt cele de la întreprinderea textilă Ardeleana, blocul 45 cu 160 de apartamente din cartierul Someș și blocul 74 din B-dul Eliberării, construcțiile ăe locuințe din Cărei, merg bine, fiind la stadiile corespunzătoare, altele, stau slab cu ritmul de execuție a lucrărilor Convorbire consemnată de GH. MARINESCU (Continuare in pag. a 2-a) Montori la... înălțime. JUR SĂ FIU DEVOTAT POPORULUI“ Pentru militarii din subunitatea de pompieri din Satu Mare, ziua de 28 martie ac. a avut o semnificație deosebită: depunenerea jurămîntului militar. La solemnitate au participat reprezentanți din partea Comandamentului pompierilor, Consiliului politic al trupelor М.А.I., comandantul Grupului județean de pompieri și locțiitorii săi, șeful Inspectoratului județean de miliție, ofițeri și subofițeri din cadrul subunității de pompieri. De asemenea, au participat ca invitați tovarășii Paul Cazan, membru al Biroului Comitetului municipal de partid, Ioan Chiver, secretar al comitetului județean precum și un detașament U.T.C., de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei de la Liceul Mihai Eminescu Satu Mare. Intr-un cadru solemn, peste 30 tineri militari veniți din toate colțurile patriei să-și însușească temeinic tainele măiestriei militare, de vină de nădejde, vrednici apărători ai cuceririlor revoluționare ale poporului, s-au perindat prin fața drapelului subunității, jurind să fie devotați patriei, poporului și partidului nostru. In acele momente emoționante, in mintea fiecărui ostaș vibra ecoul cuvintelor tovarășului Nicolae Ceaușescu, comandant suprem al Forțelor Armate, rostite la Consfătuirea cadrelor de bază din Ministerul Forțelor Armate: „In anul 1970 trebuie să se acționeze astfel încît fiecare unitate să obțină calificativul BINE" Sunt cuvinte care mobilizează eforturile, energia, experiența și competenta comandanților, organelor și organizațiilor de partid, a tuturor cadrelor și ostașilor spre rezultate deosebite in pregătirea de luptă și politică. Prin cuvintele „Jur să fiu devotat poporului muncitor, patriei mele..ostașii reprezintă o singura voința о [UNK]и г lm al Ciba,bâtește, din toată inima. Prin legămîntul fiecăruia a răsunat legămîntul armatei noastre întregi —n trup din trupul poporului, gata oricînd la datorie, pentru slujirea cu nestrămutată credință a României socialiste, o apărătoare de nădejde a cuceririlor revoluționare, ale poporului, a independenței și suveranității naționale, a cauzei socialismului și păcii. Pag. 3-a SPART - ................1 [UNK] - - -....................... 3 ЕГЭСЭ СЭ t=3t=j1 c?3 C3 ез ез сз сэ сз еэ сэ сз Finala „Dialogului pe aceeași scenă “ PARADA CINTECULUI, DANSULUI Duminică, sala de spectacole a Teatrului de Nord a găzduit cea mai spectaculoasă manifestare folclorică a anului — faza finală a „Dialogului folcloric pe aceeași scenă”, în care peste 450 de artiști amatori și-au confruntat talentele în cele 10 genuri de manifestare artistică stabilite de regulamentul concursului. Adevărată manifestare amplă de masă, finala sintetizează chintesența febrilelor întreceri ale etapelor precedente unde în 300 de spectacole s-au întrecut peste 9.000 artiști amatori aplaudați de peste 75.000 spectatori, în decursul celor două luni de la declanșarea concursului pînă la faza județeană finală. A fost o adevărată paradă a melosului, a dansului, costumului popular. „Oașul și-a dezvăluit comorile tăinuite de milenii în jocul tropotii, viguros ritmat pe strune de cetera și țîpurituri strigate gutural ca scrîșnetul pietrelor, ori în cîntece legănate ca iarba bătută de vînt, cu versuri spuse din moși-strămoși... Mesagerii stejarilor din Codru îmbrăcați în culorile pădurii și ale cerului au adus cu ei liniștea, bucuria și tainele unui pămînt și ale unor oameni lăstare directe, adine înfipte în istoria neamului. Cîntecul spicelor din Cîmpia Careiului a fost adus de tineri români și maghiari ce purtau în suflet clocotul tinereții. .." Sarcina juriului a fost cu atit mai dificilă cu cit în decursul celor 8 ore (!) cit a durat concursul, cortina s-a ridicat de peste 70 de ori Cert, au existat momente de autentică delectare spirituală dar au fost văzute pe scenă și prezente sub nivelul așteptat — ceea ce acuză slaba exigență a juriilor de selecție — și a dus la realizarea unui spectacol masiv, obositor, — în ultimă instanță, fapt ce va constitui o experiență demnă de luat în seamă, în viitor, la cea de a doua ediție a concursului. Despre concurs — ca eveniment și semnificație în mișcarea artistică de amatori — am solicitat părerea cîtorva conducători de formații, din care spicu-OVIDIU SUCIJ (Continuare in pag. a 2-a) Formația de dansuri a Casei orășenești de cultură Negrești-Oaș — deținătoarea premiului l. PREMIILE Recitări: premiul I — Lia Pop — Guldiu; premiul II — Liviu Corodan — Doba; premiul III — — Virgil Bota — Medieșu Aurit. Solist vocal de muzică populară. Premiul I — Rozalia Chereji — Craidorolț, Aurel Mereuță — Crucișor; premiul II — Maria Oltean — Negrești-Oaș, Onorica Dunca — Crucișor; premiul III — Livia Șut — Săcășeni, Ștefan Peter — Dorolț. Soliști instrumentiști: premiul I — Gavril Tenteș — Doba; premiul II — Cornel Fărcaș — Negrești-Oaș; premiul III — Nicolae Ștef Pomi. Vechi instrument popular: premiul II — Maria Oșan — Pomi; premiul III — Grigore Silaghi — Negrești-Oaș. Cel mai bătrîn interpret al satului: premiul I — Gheorghe Barbu, Agafia Ștef — Pomi; premiul II — Vasile Farcău — Supur; premiul III Gheorghe Coțan — Vama Mare. Cel mai bun povestitor: premiul I — Alexandru Ionescu — Calciu. Dansuri populare: premiul I: formațiile din Negrești-Oaș, Cehal; premiul II — Gămărzana, Stîna, Turț; premiul III — Orbău. Grupuri și ansabluri folclorice: premiul I — Valea Seacă, Gămărzana; premiul II — Tîrșolț. Soliști dansatori: premiul II — Vasile Rogoz — Hodod, Aurel Brateș — Orbău; premiul III — Vasile Ciocan — Certeze, Liviu Orlea — Hodișa. Punct la alegere: premiul I — grupul vocal Doba, formația de litere Dorolț, taraf — Apa, premiul II — grupul vocal Aciua, grupul de tipuritoare — Cămărzana, duet de strigături maramureșene — Drăgușeni, taraf — Poiana Codrului, premiul III] — taraf Săcășeni. Premii speciale individuale și mențiuni: Vasile Sava — Negrești-Oaș; Dumitru Brota, Ana Sîrbe — Hodișa, Ana Lang, Eva Silaghi — Căpleni. Schimburile de experiență mijloc eficient de îmbunătățire a activității cerințelor de radioficare tale: economic, social-cultural etc. aduc o contribuție nemijlocită la realizarea mărețelor sarcini trasate de partid, avînd ca scop final ridicarea bunăstării materiale și spirituale al întregului popor. Durata de transmisie relativ scurtă — o jumătate de oră zilnic — implică greutăți serioase în alcătuirea unui program cît mai divers, instructiv și atractiv. In acest sens sectorul presă al Comitetului județean P.C.R., inițiat practicarea organizării periodice a unor schimburi de experiență cu scopul îmbogățirii sistematice a tematicii — și conținutul emisiunii locale. Bunăoară, orașul Negrești-Oaș a găzduit primul schimb de experiență cu redactorii emisiunilor din mai multe localități, avînd drept tematică: folosirea rațională a timpului liber al tinerilor. După ce mai mulți participanți și-au expus punctele de vedere personale, privind această temă, au urmat discuții aprinse, soldate în final cu concluzii, a căror popularizare în rîndul tinerilor din localitate și din alte centre a fost neîntîrziată. Următorul schimb de experiență ținut la Uzina Unio a avut un succes asemănător celui de la Negrești-Oaș. De data aceasta discuțiile s-au ținut în jurul celor mai actuale probleme economice: folosirea rațională a materiei prime, lichidarea treptată rebuturilor, folosirea economicoaasă a timpului de lucru etc. Reportajele, interviurile, în care inginerii, șefii de secții, maiștri și-au expus opiniile în legătură cu problemele discutate au constituit un real imbold în munca colectivului de lucrători din uzină, în vederea remedierii lipsurilor constatate concomitent cu perfecționarea neîntreruptă și ridicarea pe o treaptă superioară a activității economice. Utilitatea acestor schimburi de experiență nu s-a lăsat deloc așteptată, lucrătorii centrelor de radioficare făcînd aprecieri ele POP OCTAVIAN (Continuare în pag. a 3-a) Centrele de radioficare locală din județul Satu Mare desfășurîndu-și în mod susținut activitatea în vederea informării maselor largi de ascultători din întreprinderi, uzine și instituții cu cele mai stringente și noi probleme din diversele domenii de activi ПЕС [UNK]Е DEEBER A devenit un adevăr larg recunoscut că tinerii din fiecare promoție ieșită de pe băncile facultății aduc la locurile de muncă un suflu nou, contaminant în întregul colectiv, menținînd și regenerind la valențe mai înalte adeziunea pentru afirmarea creatoare a noului. Mi s-a părut de aceea ca o excepție intimplărilor de început de biografie profesională ale unui tinăr cadru didactic, aflat în primul său an de activitate. Conducerea școlii îl chemase — ca și pe celelalte cadre didactice de altfel — să conducă într-una din zile elevii școlii la o acțiune volun Cronica minusculă tar-patriotică de recoltarea porumbului. Dar tînărul fesor decretă, categoric că proel nu merge în „agricultură“ (disprețul pentru munca fizică echivalează, mai ales, la un cadru didactic, cu un regretabil act needucativ), ca să fie și mai convingător prezentat o adeverință de boală semnată de un medic. Firește, pentru că totul prea era cusut cu ață albă, directorul școlii n-a rămas pasiv și a acționat cazul conducerii instituției sanitare, pentru ușurința cu care medicul respectiv eliberase o scutire medicală pe criterii ce contravin flagrant deontologiei omului în alb. Profesorul „bolnav“, pînă la urmă, și-a regretat gestul, chiar dacă nu grație conștiinței, mărturisind directorului că și-a pierdut totodată un prieten. Prietenul era. . . medicul. Noul profesor deveni treptat un alt om — îmi mărturisea deunăzi directorul școlii. Seriozitatea colectivului, exigența colegilor în toate acțiunile întreprinse (nu e firesc oare ca un cadru didactic să pună pasiune în tot ceea ce face în numele actului educativ?) au ..corectat“ pînă la urmă traiectoria de zbor, ușor abătută de la așteptările inițiale, pe care o pornise de unul singur tînărul dascăl. . . .Citeam undeva despre teorii care propagau separarea generațiilor în numele progresului social. Că adevărul e cu totul altul o vădesc atîtea exemple din juru-ne. Chiar și excepția de care v-am vorbit mai sus. O. GRUMEZA Гаудев [UNK]а Amenințări de răpiri la DUBLIN încercare de rebeliune înăbușită în Sudan Urmările cutremurelor din Anatolia de vest