Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)

1970-03-31 / No. 656

/ R wmmxRi vw rowb гLтт, mrrt-m | ------• | A­HH| M a Anul Ш (X) ® ни [UNK] ? НД!К1||.1!1||^11И1Я^Ы1^Ж1^Ш^ННЕ!МЩД 1. P LUCRĂRILE DE INVESTIȚII-RECLAMĂ MĂSURI FUNDAMENTALE Pentru dezvoltarea economică și socială a județului Satu au fost alocate prin planul Mare de stat pe acest an importante fon­duri de investiții. Aceste fonduri au fost destinate continuării lucră­rilor și terminării unităților pro­ductive începute în anii prece­denți, realizării unor noi capaci­tăți de producție, construirii dării în folosință a unor importan­și­te obiective social-culturale. Sin­tem­ la finele primului trimestru din acest an. Care este stadiul realizării planului de investiții ? Corespunde el, pe toate șantie­rele, cerințelor impuse de desfă­șurarea în ritm constant al lucră­rilor, de punerea în funcțiune sau darea în folosință în termen a no­ilor obiective economice și social­­culturale ? Iată tema convorbirii avută recent cu tovarășul Gheorghe Pauliuc, directorul întreprinderii județene de construcții Satu Mare. — Din informațiile noastre re­zultă că ritmul executării unor in­vestiții din județ nu este de loc mulțumitor. In mod concret, care este situa­ ia în această privință ? — Cu toate că în primul tri­mestru din acest an vom realiza un volum de lucrări cu 40 la sută mai mare decât în aceeași perioa­dă a anului trecut, în primele do­uă luni ale acestui distrat realizări sub an s­au înre­posibilitățile reale ale întreprinderii, ele fiind în discordanță cu sarcina trasată de partid privind execuția în primul trimestru a unui volum de 20 la sută din planul anual de in­vestiții. Pînă la finele lunii fe­bruarie a.c. s-a realizat un volum de investiții care reprezintă nu­mai 8,5 la sută din planul anual. Chiar dacă realizările din luna martie marchează o creștere fară Convorbire cu tovară­șul Gheorghe Pauliuc, directorul întreprinde­rii județene de con­strucții de cele din ianuarie și februarie, ele nu sînt în măsură să mulțu­mească deoarece pînă la finele tri­mestrului nu se va realiza procen­tul ce revine din planul anual. — Cum s-a ajuns la o atare si­tuație și cine poartă răspunde­rea ? Din analizele făcute pe șan­tiere s-a desprins că deși la sta­bilirea planurilor operative pe lu­na februarie s-a avut în vedere recuperarea rămînerilor în urmă din ianuarie, măsurile întreprinse nu au dat întru totul rezultatele dorite. Pe unele șantiere nu au fost create corespunzător frontu­rile de lucru care să asigure folo­sirea eficientă a capacităților de execuție și a forței de muncă e­­xistente. Mai multe utilaje de pe șantiere nu au funcționat la în­treaga capacitate datorită neasi­­gurării în anul trecut a stadiilor fizice prevăzute în graficele în­tocmite. De asemenea, ritmul ne­corespunzător de execuție din a­­ceastă perioadă s-a datorat și lip­sei unor materiale de bază: cără­midă, material lemnos etc., pre­cum și faptului că nu s-au luat toate măsurile pentru atingerea unor stadii fizice care să asigure desfășurarea normală a lucrului pe timp friguros. Dacă din partea tuturor factorilor care răspund de realizarea investițiilor s-ar fi des­fășurat un control mai susținut în ce privește crearea condițiilor op­time de lucru, în această perioa­dă, astăzi situația ar fi fost cu mult mai bună — Ați putea să citați citeva ca­zuri concrete ? — Dacă unele șantiere, cum sunt cele de la întreprinderea tex­tilă Ardeleana, blocul 45 cu 160 de apartamente din cartierul So­meș și blocul 74 din B-dul Elibe­rării, construcțiile ăe locuințe din Cărei, merg bine, fiind la stadiile corespunzătoare, altele, stau slab cu ritmul de execuție a lucrărilor Convorbire consemnată de GH. MARINESCU (Continuare in pag. a 2-a) Montori la... înălțime. JUR SĂ FIU DEVOTAT POPORULUI“ Pentru militarii din subunita­­tea de pompieri din Satu Mare, ziua de 28 martie ac. a avut o semnificație deosebită: depune­­nerea jurămîntului militar. La solemnitate au participat reprezentanți din partea Coman­damentului pompierilor, Consi­liului politic al trupelor М.А.I., comandantul Grupului județean de pompieri și locțiitorii săi, șe­ful Inspectoratului județean de miliție, ofițeri și subofițeri din cadrul subunității de pompieri. De asemenea, au participat ca invitați tovarășii Paul Cazan, membru al Biroului Comite­tului municipal de partid, Ioan Chiver, secretar al comitetului județean precum și un detașament U.T.C., de pregătire a tineretului pentru a­­părarea patriei de la Liceul Mi­­hai Eminescu Satu Mare. Intr-un cadru solemn, peste 30 tineri militari veniți din toa­te colțurile patriei să-și însu­șească temeinic tainele măies­tr­iei militare, de vină de nădejde, vrednici apărători ai cuceririlor revoluționare ale poporului, s-au perindat prin fața drapelului subunității, ju­­rind să fie devotați patriei, po­porului și partidului nostru. In acele momente emoționante, in mintea fiecărui ostaș vibra eco­ul cuvintelor tovarășului Nicolae Ceaușescu, comandant suprem al Forțelor Armate, ros­tite la Consfătuirea cadrelor de bază din Ministerul Forțelor Ar­mate: „In anul 1970 trebuie să se acționeze astfel încît fiecare unitate să obțină calificativul BINE" Sunt cuvinte care mobili­zează eforturile, energia, expe­riența și competenta comandan­ților, organelor și organizațiilor de partid, a tuturor cadrelor și ostașilor spre rezultate deose­bite in pregătirea de luptă și politică. Prin cuvintele „Jur să fiu de­votat poporului muncitor, pa­triei mele..ostașii reprezintă o singura voința о [UNK]­и г lm al Ci­ba,­­­bâtește, din toată inima. Prin le­­gămîntul fiecăruia a răsunat le­­gămîntul armatei noastre între­gi —n trup din trupul poporului, gata oricînd la datorie, pentru slujirea cu nestrămutată credin­ță a României socialiste, o a­­părătoare de nădejde a cuceri­rilor revoluționare, ale poporu­lui, a independenței și suvera­nității naționale, a cauzei socia­lismului și păcii. Pag. 3-a S­PAR­T - ................1 [UNK] - - -....................... 3 ЕГЭСЭ СЭ t=3t=j1 c?3 C3 ез ез сз сэ сз еэ сэ сз Finala „Dialogului pe aceeași scenă “ PARADA CINTECULUI, DANSULUI Duminică, sala de spectacole a Teatrului de Nord a găzduit cea mai spectaculoasă manifes­tare folclorică­ a anului — faza finală a „Dialogului folcloric pe aceeași scenă”, în care peste 450 de artiști amatori și-au confrun­tat talentele în cele 10 genuri de manifestare artistică stabili­te de regulamentul concursului. Adevărată manifestare amplă de masă, finala sintetizează chinte­sența febrilelor întreceri ale e­tapelor precedente unde în 300 de spectacole s-au întrecut pes­te 9.000 artiști amatori aplau­dați de peste 75.000 spectatori, în decursul celor două luni de la declanșarea concursului pî­nă la faza județeană finală. A fost o adevărată paradă a melosului, a dansului, costumu­lui popular. „Oașul și-a dezvăluit como­rile tăinuite de milenii în jocul tropotii, viguros ritmat pe stru­ne de cetera și țîpurituri striga­te gutural ca scrîșnetul pietre­lor, ori în cîntece legănate ca iarba bătută de vînt, cu versuri spuse din moși-strămoși... Mesagerii stejarilor din Co­dru îmbrăcați în culorile pădu­rii și ale cerului au adus cu ei liniștea, bucuria și tainele unui pămînt și ale unor oameni lăstare directe, adine înfipte în istoria neamului. Cîntecul spicelor din Cîmpia Careiului a fost adus de tineri români și maghiari ce purtau în suflet clocotul tinereții. .." Sarcina juriului a fost cu atit mai dificilă cu cit în decursul celor 8 ore (!) cit a durat con­cursul, cortina s-a ridicat de peste 70 de ori Cert, au existat momente de autentică delectare spirituală dar au fost văzute pe scenă și prezente sub nivelul așteptat — ceea ce acuză slaba exigență a juriilor de selecție — și a dus la realizarea unui spectacol masiv, obositor, — în ultimă instanță, fapt ce va con­stitui o experiență demnă de luat în seamă, în viitor, la cea de a doua ediție a concursului. Despre concurs — ca eveni­ment și semnificație în mișcarea artistică de amatori — am soli­citat părerea cîtorva conducă­tori de formații, din care spicu-OVIDIU SUCIJ­ (Continuare in pag. a 2-a) Formația de dansuri a Casei oră­șenești de cultură Negrești-Oaș — deținătoarea premiului l. PREMIILE Recitări: premiul I — Lia Pop — Guldiu; pre­miul II — Liviu Corodan — Doba; premiul III — — Virgil Bota — Medieșu Aurit. Solist vocal de muzică populară. Premiul I — Rozalia Chereji — Craidorolț, Aurel Mereuță — Crucișor; premiul II — Maria Oltean — Ne­grești-Oaș, Onorica Dunca — Crucișor; premiul III — Livia Șut — Săcășeni, Ștefan Peter — Do­­rolț. Soliști instrumentiști: premiul I — Gavril Tenteș — Doba; premiul II — Cornel Fărcaș — Negrești-Oaș; premiul III — Nicolae Ștef Pomi. Vechi instrument popular: premiul II — Ma­ria Oșan — Pomi; premiul III — Grigore Silaghi — Negrești-Oaș. Cel mai bătrîn interpret al satului: premiul I — Gheorghe Barbu, Agafia Ștef — Pomi; pre­miul II — Vasile Farcău — Supur; premiul III Gheorghe Coțan — Vam­a Mare. Cel mai bun povestitor: premiul I — Ale­xandru Ionescu — Calciu. Dansuri populare: premiul I: formațiile din Negrești-Oaș, Cehal; premiul II — Gămărzana, Stîna, Turț; premiul III — Orbău. Grupuri și ansabluri folclorice: premiul I — Valea Seacă, Gămărzana; premiul II — Tîrșolț. Soliști dansatori: premiul II — Vasile Rogoz — Hodod, Aurel Brateș — Orbău; premiul III — Vasile Ciocan — Certeze, Liviu Orlea — Hodișa. Punct la alegere: premiul I — grupul vocal Doba, formația de litere Dorolț, taraf — Apa, premiul II — grupul vocal Aciua, grupul de ti­­puritoare — Cămărzana, duet de strigături ma­ramureșene — Drăgușeni, taraf — Poiana Codru­lui, premiul III] — taraf Săcășeni. Premii speciale individuale și mențiuni: Va­sile Sava — Negrești-Oaș; Dumitru Brota, Ana Sîrbe — Hodișa, Ana Lang, Eva Silaghi — Căp­­leni. Schimburile de experiență mijloc eficient de îmbunătățire a activității cerințelor de radioficare tale: economic, social-cultural etc. aduc o contribuție nemijlo­cită la realizarea mărețelor sar­cini trasate de partid, avînd ca scop final ridicarea bunăstării materiale și spirituale al între­gului popor. Durata de transmisie relativ scurtă — o jumătate de oră zilnic — implică greutăți se­rioase în alcătuirea unui program cît mai divers, instructiv și atractiv. In acest sens sectorul presă al Comitetului județean P.C.R., inițiat practicarea organizării pe­­­riodice a unor schimburi de ex­periență cu scopul îmbogățirii sistematice a tematicii — și con­ținutul emisiunii locale. Bunăoară, orașul Negrești-Oaș a găzduit primul schimb de ex­periență cu redactorii emisiunilor din mai­ multe localități, avînd drept tematică: folosirea raționa­lă a timpului liber al tinerilor. După ce mai mulți participan­ți și-au expus punctele de vedere personale, privind această temă, au urmat discuții aprinse, soldate în final cu concluzii, a căror popularizare în rîndul tinerilor din localitate și din alte centre a fost neîntîrziată. Următorul schimb de experien­ță ținut la Uzina Unio a avut un succes asemănător celui de la Negrești-Oaș. De data aceasta discuțiile s-au ținut în jurul ce­lor mai actuale probleme econo­mice: folosirea rațională a mate­riei prime, lichidarea treptată rebuturilor, folosirea economicoa­a­să a timpului de lucru etc. Reportajele, interviurile, în ca­re inginerii, șefii de secții, maiștri și-au expus opiniile în legătură cu problemele discutate au consti­tuit un real imbold în munca colectivului de lucrători din uzină, în vederea remedierii lipsurilor constatate concomitent cu perfecționarea neîntreruptă și ridicarea pe o treaptă superioară a activității economice. Utilitatea acestor schimburi de experiență nu s-a lăsat deloc așteptată, lucrătorii centrelor de radioficare făcînd aprecieri ele­ POP OCTAVIAN (Continuare în pag. a 3-a) Centrele de radioficare locală din județul Satu Mare desfășu­­rîndu-și în­ mod susținut activita­tea în vederea informării maselor largi de ascultători din întreprin­deri, uzine și instituții cu cele mai stringente și noi probleme din diversele domenii de activi­ ПЕС [UNK]Е DE­EBER A devenit un adevăr larg recunoscut că tinerii din­­ fiecare promoție ieșită de pe băncile facultății aduc la lo­curile de muncă un suflu nou, contaminant în întregul co­lectiv, menținînd și regenerind la valențe mai înalte adeziu­nea pentru afirmarea creatoa­re a noului. Mi s-a părut de aceea ca o excepție intimplărilor de în­ceput de biografie profesiona­lă ale unui tinăr cadru didac­tic, aflat în primul său an de activitate. Conducerea școlii îl chemase — ca și pe celelalte cadre didactice de altfel — să conducă într-una din zile ele­vii școlii la o acțiune volun­ Cronica minusculă tar-patriotică de recoltarea porumbului. Dar tînărul fesor decretă, categoric că pro­el nu merge în „agricultură“ (disprețul pentru munca fizi­că echivalează, mai ales, la un cadru didactic, cu un regretabil act needucativ), ca să fie și mai convingător prezentat o adeverință de bo­­a­lă semnată de un medic. Fi­rește, pentru că totul prea era cusut cu ață albă, direc­torul școlii n-a rămas pasiv și a acționat cazul conducerii instituției sanitare, pentru ușurința cu care medicul respectiv eliberase o scutire medicală pe criterii ce contra­vin flagrant deontologiei omu­lui în alb. Profesorul „bolnav“, pînă la urmă, și-a regretat gestul, chiar dacă nu grație conștiin­ței, mărturisind directorului că și-a pierdut totodată un prieten. Prietenul era. . . me­dicul. Noul profesor deveni treptat un alt om­ — îmi mărturisea deunăzi directorul școlii. Se­riozitatea colectivului, exigen­ța colegilor în toate acțiunile întreprinse (nu e firesc oare ca un cadru didactic să pună pasiune în tot ceea ce face în numele actului educativ?) au ..corectat“ pînă la urmă tra­iectoria de zbor, ușor abătută de la așteptările inițiale, pe care o pornise de unul singur tînărul dascăl. . . .Citeam undeva despre teorii care propagau separarea generațiilor în numele pro­gresului social. Că adevărul e cu totul altul o vădesc atîtea exemple din juru-ne. Chiar și excepția de care v-am vor­bit mai sus. O. GRUMEZA Гаудев [UNK]а Amenințări de ră­piri la DUBLIN încercare de rebeli­une înăbușită în Sudan Urmările cutremure­lor din Anatolia de vest

Next