Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-08-08 / No. 766

^ ARTA PLASTICĂ SĂTMĂREANĂ Interviu cu graficianul PAUL ERDŐS, Maestru Em­ern­ al artei și laureat al Premiului de Stat Uniunea Artiștilor Plastici din R.S.R., Cena­clul Artiștilor Plastici Satu Mare, va deschide în cinstea zilei de 23 August, o Galerie de Artă la Fondul plastic din B-dul Eliberării. Galeria va avea caracterul unor expoziții personale cu vîn­­zare în care, în perioada 23 August — 15 de­cembrie 1970 vor expune lucrări de pictură și grafică cinci dintre membrii cenaclului Artiștilor Plastici din localitate. Pentru informații în legătură cu activitatea artiștilor plastici am solicitat un interviu gra­ficianului Paul Erdős. L-am vizitat pe maestru în atelierul său. Am pătruns cu emoție în acest „laborator" al alchi­miei formelor, liniilor, umbrelor și luminilor, care dau viată gîndirii și sensibilității artistului. Intr-un perfect echilibru artistic coexistau aici lucrări personale de grafică și ceramică, obiec­te de artă populară, un costum oșenesc și în­­tr-un colț o sculptură în lemn, despre care mi s-a spus că e lucrată de sculptorul Vida Géza. Paul Erdös, omul este de o amabilitate cap­tivantă. O discuție s-a înfiripat repede. — Cenaclul este tînăr — mi-a mărturisit maestrul. Doi ani de existență. O familie mică, dar puternică prin aspirația spre un ideal comun: frumosul și utilul. — Am aflat despre intenția Cenaclului de a deschide galerie de artă. Ce ne putem­ o spune în legătură cu această galerie? — In mod oficial Galeria a luat ființă de vreo zece zile prin des­chiderea acelei expoziții cu vîn­­zare existentă deja la plastic. Fondurile obținute Fondul din vînzarea tablourilor au fost tre­cute în contul 2000. In cadrul Ga­leriei propriu-zise, paralel cu ex­punerea tablourilor și lucrărilor de grafică, se va urmări dezvolta­rea tradiției populare prin expu­nerea unor obiecte de artă deco­rativă. Scopul Galeriei este du­blu: formarea și educarea gustu­­lui public, precum și crearea unui fond necesar asigurării materia­lelor de lucru pentru artiști. — Ce alte inițiative artisti­ce se înscriu în programul Ce­naclului Artiștilor Plastici săt­măreni? — In luna octombrie 1970 mem­brii Cenaclului vor deschide expoziție județeană care va fi a­­­­menajată într-o nouă sală pe ca­re ne o va pune la dispoziție Co­mitetul județean pentru cultură și artă. Organizăm și expoziții in­­terjudețene sau facem schimburi de documentare cu străinătatea. Astfel pictorul Ion Sasu a fost două săptămîni pentru documen­tare în Bulgaria și Iugoslavia. Ar mai fi multe ... — Cred că artiștii plastici sătmăreni ar fi bucuroși să contribuie și la activități de înfrumusețare a orașului, e­ventual să ajute și alte insti­tuții de cultură.­­ Faptele vorbesc. Avem pic­tori scenografi. Scenografia pie­sei „Vicleniile lui Scapin" juca­tă la Teatrul de Nord a fost realizată de Aurel Cordea. Ne preocupă și arta monumentală. Un colectiv de trei artiști inten­ționează să decoreze holul Filar­monicii din oraș. Dorim să ne a­­ducem contribuția la decorarea marilor clădiri ale orașului, cum ar fi de exemplu: Fabrica diala. Și am vrea ca acest Mon­lu­cru să stea în atenția Consiliu­lui popular județean. — Și acum aș dori ceva de­spre graficianul Paul Erdős. Paul Erdős nu vorbește despre sine. Despre artist vorbesc mult mai bine lucrările sale și nume­roasele expoziții locale, naționa­le și internaționale la care a par­ticipat. Pierre de Boisdeffre spunea de­spre Matisse: „Culorile lui îi sea­mănă lui însuși mai mult decit obiectului descris". Parafrazînd, aș spune despre Paul Erdős „li­niile lui seamănă lui însuși"; li­nii subtile, elegante. Gîndurile se transpun degajate, în lini plastice care răspund inra­­va­lențelor despre etic și estetic ale omului de azi. Lirismul, alegoria și simbolul trădează o artă de idei. E suficient să privim lu­crări ca „Frumusețea, mașina cu aripi și monstrul cu cap de vul­tur" (tuș, collage), „Rebus" (tuș), „Floare de atom" (tuș, cărbune), „Veneția", ca să ghicim un suflet sensibil, tînăr, aplecat spre me­taforă. — îmi place poezia — ne măr­turisește maestrul. Încerc să tra­duc limbajul poetic intr-un lim­baj al desenului expresiv și am realizat ilustrații după poezii de Eminescu, Blaga, Arghezi, și Fr. Villon. Ca exponent al conștiinței epocii contemporane și ca ar­tist, ce părere aveți despre cibernetică și „arta permuta­­țională"? Mașina de calcul nu-l va înlocui niciodată pe artist. Arta nu este numai Estetică. Există a­­cest „homo significans", care dă sens lucrurilor, stărilor sale de spirit și acest sens uman e abso­lut necesar existentei unei ope­re de artă. Cum priviți modernismul in artă? — Eu sunt un suflet foarte tî­năr, în pas cu evoluția artei, dar rămîn credincios liniei frumosu­lui și sensibilului și resping orice exagerare care nu izbutește să fie mai mult decit o imitație ste­rilă. Meșteșugarul nu echivalea­ză pe omul de talent. In 1968 am avut deosebita plăcere să-l cu­nosc pe Chagall. Acest pictor ce­lebru este un om de o rară cul­tură artistică, cu imense studii și distanța dintre el și amatorii „pi­ronului încins" e enormă. Am­biția de a fi modern trebuie să înceapă cu ambiția de a comu­nica un mesaj artistic modern, pentru a nu transforma arta în­tr-o modă perisabilă. — Și acum v-aș ruga să ne spuneți cu ce vă veți prezen­ta în cadrul viitoarei galerii? Voi deschide galeria cu o ,,mini-expoziție" personală, % în care voi expune 12 lucrări de grafică alcătuind un ciclu tema­tic „Pe aripile fanteziei". — Perspective de viitor? — Anul acesta voi participa la o expoziție de grafică la Barcelo­na împreună cu Vasile Paulovici. FLOAREA MATEI, studentă la Facultatea de filologie, București CONLUCRAREA CU MASELE (Urmare din pag. 1) lucrătorilor din inspectoratul nostru județean este aplicarea cu consecvență în viață a sarcinilor deosebit de importante izvorîte din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al P.C.R., la Consfătuirea cadrelor de bază din Securitate, Miliție, Procuratură și Tribunal. Așa după cum se subliniază în cuvîntare, sarcina noastră princi­pală este munca de prevenire infracțiunilor, a manifestărilor an­­­tisociale, a încălcării legilor sta­tului nostru. Pentru îndeplinirea exemplară a acestor sarcini, la indicația Biroului Comitetului ju­dețean de partid, s-a întocmit un plan de măsuri în colaborare cu Procuratura și Tribunalul, în ca­re sunt prevăzute popularizarea noilor legi și decrete, precum și anumite acțiuni de prevenire infracțiunilor. Pe baza unui plan a de măsuri, cadre cu munci de răspundere din aparatul de mili­ție au participat la popularizarea „Decretului pentru stabilirea și sancționarea unor contravenții privind regulile de conviețuire socială, ordinea și liniștea pu­blică". Au fost luate, de aseme­nea, măsuri de prevenire a unor infracțiuni, avînd ca țel principal apărarea avutului obștesc și com­­batarea anumitor acte antisociale. S-a avut în vedere organizarea mai bună a pazei unor valori ma­teriale, a unor instalații și obiec­tive de mare importanță din uni­tățile economice ale județului nostru. Astfel, în mai multe uni­tăți economice și în numeroase comune s-a trecut la înlocuirea pazei contractuale , cu grupe de voluntari alcătuite din cei mai destoinici salariați din întreprin­derea și comuna respectivă. Lu­crătorii de miliție — în urma instructajelor făcute — execută controale și verificări, sesizînd și depistînd la timp orice fenomen menit să ducă la stînjenirea des­fășurării în bune condiții a acti­vității în unitățile economice, în instituții, precum și la combate­rea altor manifestări negative pe plan social. Conducerea Inspectoratului ju­dețean de miliție este h­otărîtă să ia toate măsurile ce se impun pentru traducerea cu fermitate în viață a sarcinilor ce decurg din documentele de partid și de stat, aducîndu-ne în acest fel contribuția la desăvîrșirea con­strucției socialiste în patria noas­tră. CRONICA SATMÄREANÄ Instantaneu de pe strada Horea. televiziune Sîmbătă 8 august 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Mi­­croavanpremiera. 17.05 Emisiune in limba germană. 18.05 Anunțuri — publicitate. 18.15 „Ex — terra '70“ — emisiune concurs pentru pio­nieri și școlari (finala). Transmi­siune directă din parcul Heres­­trău. 19.15 Anunțuri — publicita­te. 19.20 1001 de seri — emisiu­ne pentru cei mici. 19.30 Telejur­nalul de seară: 20.00 Tele­ enciclo­­pedia. In cuprins: Nicolae Iorga (document): Golf; Cascadori. 20.55 .,Pasărea măiastră" — reportaj: 21.15 Film serial: „Incoruptibilii" (II — „Jocul de șah". 22.05 Tele­­spectacol prin corespondență. E­­misiune de Mircea Șeptilici. 23.00 Revistele săptămânii. 23.10 Of, ini­­mkv’ă. Cîntece de petrecere inter­pretate de Emil Gavriș. 23.30 Te­lejurnalul de noapte. 23.45 închi­derea emisiunii. IN SPRIJINUL FAMILIILOR SINISTRATE In vederea înlăturării cit mai grabnice a efectelor dăunătoare a­­le inundațiilor au fost aplicate în baza hotărîrilor partidului și gu­vernului o serie de măsuri urma cărora marea majoritate în a sinistraților a fost despăgubită. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 650/1970 prevede o seamă de noi dispoziții pentru consiliile populare din care amintim cîteva în rîndurile de față. Astfel cetă­țenilor a căror locuințe proprieta­te personală au fost avariate doua sau a treia oară din cauza i­­n­­undațiilor după ce ele au fost deja refăcute sau reparate, total sau parțial — din ajutoarele pri­mite sau au avut pierderi de ma­teriale procurate în vederea re­facerii acestora, pe baza unei aten­te cercetări a situației făcute de către consiliile populare se va face o nouă evaluare a pagubelor iar sinistraților li se vor acorda a­­jutoare corespunzătoare. Cetățenii, îndeosebi cei bătrîni și bolnavi, care nu mai pot să-și reconstruiască locuința distrusă și doresc să-și cumpere o altă locu­ință, pot să se adreseze consiliilor populare care pot să aprobe, de la caz la caz, utilizarea ajutoare­lor acordate în vederea с [UNK]пра- rării altor locuințe întocmind ac­tele de vînzare-cumpărare cu scu­tire de taxe de timbru. Dacă cetățenii ale căror locu­ințe au fost distruse și care do­resc să-și reconstruiască locuința în alte localități decit acelea un­de și-au avut, domiciliul, aceștia pot obține aprobarea comitetului executiv al consiliului popular respectiv care va putea atribui și terenurile necesare. Pentru acei cetățeni ale locuințe au fost distruse ale căror ca­lamități, dar care nu pot dove­di calitatea de proprietar asupra i­­mobilului distrus, comitetul exe­cutiv al consiliului popular mu­nicipal sau orășenesc va putea a­­corda apartamente proprietate per­sonală sau ajutoare materiale, nu­mai după ce se va constata că ce­tățenii respectivi au deținut aces­te imobile de mai mulți ani, au locuit în ele, au plătit impozit și au avut drepturi de proprietar. Cetățenii ale căror locuințe pro­prietate personală, distruse sau avariate în urma calamităților, au fost construite fără autorizație, precum și aceia care nu au domi­ciliul legal în localitatea respecti­vă, vor beneficia de următoarele ajutoare: în cazul în care cetățe­nii în cauză sunt muncitori de în­altă calificare, au contracte de muncă pe durată nedeterminată, comitetele executive ale consilii­lor populare respective vor putea aproba acordarea ajutoarelor pre­văzute de H.C.M. nr. 650/1970, și atribuirea de terenuri conform Le­gii nr. 9/1968, cu respectarea pre­vederilor referitoare la normele de stabilire în orașe. Chiriașii ale căror bunuri au fost distruse de calamități, dar ca­re au domiciliul legal în localita­tea respectivă, li se vor putea a­­corda ajutoare numai în cazul în care lucrează la o întreprindere din localitatea respectivă și au viză de flotant. NICOLAE CSOMA1 jurist Ți-am făcut un drum... (Urmare din pag. 1) tatei. Se ruga adine, cerului, plopilor, soa­relui, poate nici ea nu știa cui, dar se ruga. Am simțit atunci cum cea mai puternică grindă de pe podul casei noastre s-a rupt. Ioane.. . și a căzut leșinată. Dacă aș fi fost o părticică din materia nevăzută, și m-aș fi putut strecura în lumea acestui substantiv, care pentru sufletul ei era to­tul, aș fi încercat să șterg cu penelul culo­rile acelea arhaice, pline de plin set răsco­litor, de legătură de tot ceea ce dă indestructibilă, de viait, lumii temperamentul frumosului. S-au despărțit pentru totdeauna oameni de semenii lor în războaie, in lupta cu ne­cruțătoarele boli, în lupta cu apele. Cu­ n-ar fi dat un muribund să mai trăiască o clipă, să mai mingile o dată chipul iubit, sau pa­tina nevinovată a copiilor, dar unele legi încă nedescifrate au călcat fără judecată peste frumos. De ce atunci iubirile unor oa­meni nu știu prețul albastrul petec de cer sub care trăiesc. Copilul, inginerul de dru­muri, îmi fură gundul mereu. Drumul meu, drumul meu. Am aruncat o privire obrazni­că către doamna X și copilul a observat, s-a uitat la mine lung, m-a mustrat se pare și mi-a spus fără cuvinte: să nu te uiți la mămica mea căci tu nu ești tăticu. Copilul acesta va crește mare, va ajun­ge poate tot un inginer, dar cu aită ură își va aminti despre cel, care l-a părăsit toc­mai atunci cînd primăverile începeau să-și scuture de pe crengi albastrele straturi de omăt omenesc. Bătrînele s-au ridicat să plece, privirile li s-au îndreptat însă din nou spre copil, ce continua să așeze cu migală pietricelele pe ingeniosu-i drum. Una dintre ele a spus: Eu nu m-aș fi despărțit niciodată de Fănu­­că al meu. SĂRUTUL Flori pentru sărbătorile inimii, așa mi se părea întitulată scena aceea de dragoste, din repertoriul vieții, pe care a jucat-o poa­te fiecare dintre noi. Cu drag și recunoștință îmi amintesc de primele flori pe care le-am închinat săr­bătorilor inimii. Pe o bancă, o fată și-a in­­timpinat dragostea zimbind și sărutînd d­o­­rn­e ce le-a primit în dar. Mi s-a părut ne­firesc să le știm numele. Din buchetul de fiori albastre fata a ales una și a început să-și citească visurile în albastrul unei pe­tale: spune-mi tu petală, spune-mi oare, ca­re mi-i norocul?... Trei frumuseți de a­­ceeași culoare: ochii fetei, cerul și florile. Speranța, idealurile și viitorul. Nu totdea­una visele pot deveni fapte reale, dar o­­mul, este dator să lupte pentru îndeplinirea lor. Priveam la pasărea cu ochi albaștri cum ciripea ceva, probabil despre cerul albas­tru, despre cuibul pe care-l vor făuri, de­spre florile care nu vor lipsi niciodată de pe masa lor. Gîndurile acestor imense valuri ale vieții s-au împletit atunci, într-un singur ta­blou cu două înțelesuri. Băncuțele din parc, florile, ochii fetei și copilașul cu superbu­l cintec, drumul meu, drumul meu. Poate că și în povestea acestei femei... Cu ani în urmă tinerii absolvenți ai ti­nei facultăți s-au întilnit în același loc, pe aceași bancă. Era poate suprema bucurie de care s-ar fi putut bucura amîndoi. Poate și ea și-a căutat norocul în petala unei Hori albastre și cu nițică aluzie adolescentină ar fi întrebat-o: Spune-mi tu petală, spune ... După mai mulți ani, dragostea lor cura­tă a fost întunecată de o altă femeie. Nu poate fi mai josnic și mai dureros decât să știi că prietenul tău, cu care ai împărțit ne­cazurile și bucuriile te-a părăsit și a uitat de propriul lui copil. ... Oare tinerii care-și jurau credință și loialitate, cunoșteau povestea vieții acelei femei care-i privea, ori a copilașului care aduna pietricele să-i facă drum tăticului să vină înapoi, să-l mîngîie, să-i spună po­vești și să-l învețe să facă un drum ade­vărat? Pe neobservate parcul s-a umplut de lu­me, viața a început să pulseze mai puter­nic, își continua minunata frescă a mișcării continue. Tinerii s-au sărutat, iar femeia blondă s-a ridicat, a vrut să-și ia copilul, dar acesta a început să plîngă, uitîndu-se mereu la drumul tăcut din pietricele. Din ochișorii lui curați curgeau adevăratele la­crimi. In stropii aceia de rouă nevinovați era parcă prinsă panorama celor două inimi care s-au părăsit, dar pe care cineva nu le va uita niciodată. Sâmbătă 8 august 1970 Ш [UNK] Pentru a evita deplasarea so­licitatorilor de medicamente pe timp de noapte la farmacia de gardă, OFICIUL FARMACEUTIC SATU MARE recomandă ca în fiecare familie să existe „MICA FARMACIE", care să conțină medicamente de strictă necesita­te (indicate de farmacie la cere­rea dumneavoastră). Periodic, veți verifica calitatea medicamentelor pe care le deți­neți în casă, solicitînd avizul u­­nui farmacist. OFICIUL FARMACEUTIC SATU MARE Școala Profesională de mecanici agricol din Cărei RECRUTEAZĂ din raza județului Satu Mare tineri absolvenți ai școlilor generale de 8 ani pentru meseriile: MECANIC AGRICOL — cursuri de zi, MECANIC AGRICOL — ucenic la locul de muncă, STRUNGARI pentru C.A.P. Durata de școlarizare este de 3 ani. Examenele de admitere încep la data de 1 septembrie 1970. Pentru înscriere candidații se vor adresa unităților I.M.A. și I.A.S. — pentru meserii de mecanic agricol și C.A.P. — pentru meseria de strungar. N­.C. întreprinderea de produse industriale Satu Mare str. Luceafărului nr. 23, telefon 3380, VINDE DIN STOCUL SĂU DISPONIBIL următoarele materiale: — falcă fixă și falcă mobilă pentru concasor tip 4A, — snapere pentru ferestre, — cîrlige de vînt, — zăvoare uși pivniță, — rulmenți 6204, 32311, 11207, 30204, 51205, 1307. Lista completă a materialelor se poate consulta la serv, apro­vizionare al întreprinderii. CEN­T?OCOO întreprinderea de Construcții și Proiectări Baia Mare STRADA OLT NR. 13, execută lucrări de proiectare pentru sector socialist și particular, ca: — CONSTRUCȚII, INSTALAȚII ELECTRICE ȘI SANITARE, AMEN­AJ­ARI, DESMEMBRARI, RIDICĂRI ТОРО, PLANURI DE CASE ȘI ANEXE GOSPODĂREȘTI. Comenzile se depun la sediul întreprinderii. Informații la tele­fon 1.2374. întreprinderea industrială „Victoria“ Tășnad ANGAJEAZĂ TIMPLARI DE MOBILA, CALIFICAȚI. Informații se pot primi la sediul întreprinde­rii, serviciul personal, telefon nr. 141. Redacția și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, etaj I Telefon: 2379, Abonamentele se fac la chieite poștale, factorii și difuzorii voluntari din intreprinderi și instituții. Tiparul: întreprinderea Poligrafică Maramureș: 40.028

Next