Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-08-04 / No. 762

4 pag» — 30 bani ; O cale directă de sporire a eficienței economice CREDITELE DE MICĂ MECANIZARE Apreciind situația bilanțieră a utilizării creditelor de mică mecanizare în anul tre­cut, ziarul nostru a publicat cu cîteva luni în urmă un material sintetic în care era criticată slaba preocupare a multor între­prinderi industriale, dar mai ales comer­ciale și ale cooperației meșteșugărești din județ, pe linia atragerii de fonduri ban­care, ușor accesibile, în sporirea eficien­ței activității de producție. Deși — pentru a oferi un sprijin inspec­torilor Băncii Naționale și a înlesni cu­noașterea instrucțiunilor de creditare — articolul amintit sublinia cîteva dintre cele mai importante obiective suspectibile a fi finanțate din credite de mică mecanizare, situația pe primele șapte luni ale anului curent atestă că șefii serviciilor de re­sort din cadrul unităților economice n-au fost suficient de receptivi la eforturile noastre și ale Băncii Naționale. In fiecare dintre privind recentele adunări ale salariaților dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1971, inspectorii B.N. au ridicat, mai întîi, problema folosirii largi a credi­telor de mică mecanizare în reducerea volumului de muncă, îmbunătățirea calită­ții produselor, creșterea producției, a pro­ductivității muncii, reducerea prețului de cost și a cheltuielilor de circulație, mo­dernizarea instalațiilor și utilajelor exis­tente, eliminarea de locuri înguste ș.a. După cum se poate lesne observa, cre­ditele de mică mecanizare pot fi folosite cu succes în cele mai diverse comparti­­­mente ale activității productive și ale cir­culației mărfurilor. Aceasta cu atît mai mult cu cît ele se acordă — spre deosebi­re de fondurile de investiții — necentra­lizat și în sumă nelimitată pe total între­prindere. Evident, se impune respectarea anumitor condiții, perfect reglementate, obiectivul de creditat să nu fie prevăzut în planul de investiții, sporul de produc­ție să aibă desfacerea asigurată, iar ram­bursarea să se facă din beneficiul planifi­cat sau beneficiul peste plan obținut, în anii următori. Dar să venim cu cîteva exemplificări. Spre deosebire de C.E.I.L. Satu Mare( ca­re a utilizat pînă în prezent patru credite M.M. cu o eficiență economică anuală an­­tecalculată de aproape 600.000 lei, de So­lidaritatea, al cărui proces tehnologic s-a îmbogățit recent cu 10 mașini de împletit elastic, achiziții acoperite din sursa amin­tită cu o eficiență economică de peste 500.000 lei și încă cîteva întreprinderi — puține la număr —, Uzina Unio, întreprin­derea Mondiala, întreprinderea comunală, cooperația meșteșugărească ș.a., abia dacă au solicitat sume minime pentru obiective puțin semnificative. Planul M.T.O. pe anul curent al Uzinei Unio cuprinde peste 90 de puncte tema­tice, dintre care numai cîteva sînt prevă­zute să fie rezolvate cu ajutorul credite­lor de mică mecanizare. Se știe că ministerele repartizează fonduri de investiții, limitate, cu justifi­cată reținere, și abia în cazuri speciale, îndeosebi construcții de noi hale de pro­ducție, achiziționarea unor mașini din im­port sau din producția indigenă, livrate pe baza de repartiții. Dar mult­e, foarte multe alte probleme tehnologice, inclusiv achizi­ția de utilaje, sunt rezolvabile pe calea creditelor de mică mecanizare. De aceea, ni se pare neverosimilă reticența, ca să nu spunem suspiciunea, de care dau do­vadă întreprinderile față de un mijloc atît de simplu de creditare, creat special pen­tru a asigura posibilități optime de adop­tare permanentă și rapidă a procesului tehnologic la cerințele introducerii con­tinue a progresului tehnic. Adăugăm că, dobînda creditelor de mică mecanizare e­s­­te infimă, iar timpul de rambursare eșalo­nat în rate cît se poate de convenabile, întreprinderea Mondiala păcătuiește prin cîteva impedimente tehnologice și organi­zatorice binecunoscute. Și totuși, anul acesta unitatea nu a solicitat decit un singur credit de mică mecanizare. O „ame­liorare" față de anul trecut, cînd nu a so­licitat nici unul. Investigațiile noastre au scos în eviden­ță că principala cauză a slabei utilizări a acestei surse de finanțare este cunoaște­rea insuficientă a instrucțiunilor de credi­tare. De altfel, această concluzie este împărtășită și de tovarășul Ioan Șoimeanu, șeful serviciului creditarea industriei din cadrul Băncii Naționale, t­­e la Satu Mare.­­ Creditele de mică mecanizare se pot acorda pentru orice utilaj care nu au alte surse de finanțare. Dar conducerea tehni­că și financiară a întreprinderilor proba­bil că nu este întotdeauna în cunoștință de cauză, sau se eschivează. Pentru că tre­buie întocmită documentația de finanțare, trebuie să se alerge după cîteva semnă­turi și aprobări, deci „formalitățile" sunt... incomode. Preferă să insiste pe la minis­tere pentru suplimentarea fondurilor de in­vestiții. Concluziile se impun de la sine. Cre­ditele de mică mecanizare oferă o cale directă, sigură, rapidă și deosebit de efi­cientă pentru introducerea progresului teh­nic și raționalizarea fluxului tehnologic, procese reclamate de însăși principiile or­ganizării științifice a producției și a mun­cii, larga lor utilizare nu poate contribui decît la îmbunătățirea indicilor tehnici și a indicatorilor financiari ai întreprinderi­lor care le solicită și folosește. MIHAI BABIȚCHI Cartierul Someș: Utilaje moderne își scrîș­­nesc brațele deasupra noilor construcții. Foto: MARTIN SARCA Fiecare locuitor al județului, o contribuție efectivă în cursul primului semestru al acestui an, cu toate greutățile impuse de calamitățile din luni­le mai-iunie, din județ au fost colectate și expediate aproape 7.300 tone deșeuri de metal, 383 tone deșeuri de hîrtie și peste 240 de tone de deșeuri textile. Decada colectării deșeurilor, organizată pe tot cuprinsul ju­dețului, în perioada 1—10 au­gust va trebui să asigure acțiu­ni de maximă complexitate. Vor trebui depistate toate sur­sele de deșeuri din întreprinderi, instituții, din orașele și satele județului, se vor organiza echipe și brigăzi de colectare se va asigura depozitarea ma­terialelor colectate și transpor­tul acestora. Pentru o deplină reușită a acestei largi acțiuni, la ea vor participa toți pionierii și școlarii, membrii organizațiilor U.T.C., deputați, membri ai organizații­lor de masă. Organizațiile de masă, conducerile tehnico-admi­­nistrative din întreprinderi, vor asigura îndeplinirea și depăși­rea sarcinilor de plan privind colectarea și predarea deșeuri­lor. Pentru impulsionarea co­lectării acestor materiale de la populație, acțiunea va fi coor­donată de asociațiile de loca­tari, de comitetele de cetățeni, pe circumscripții electorale, cu sprijinul deputaților. In acest sector se vor organiza puncte de colectare pe străzi și blocuri, investite cu mandatari. Inspec­toratul județean de învățămînt și Consiliul județean al Organi­zației pionierilor vor organiza centre de colectare pe școli, cu sarcini precise, urmînd ca la sfîrșitul acțiunii, colectivele ca­re vor obține cele mai bune re­zultate să fie premiate de către ntreprinderile colectoare. Se declanșează deci astăzi docada colectării deșeurilor. Există surse imense de colecta­re, exista și forțe, și entuziasm, dovedite de atîtea ori. Punerea în valoare a acestor factori, pe fondul sănătos al patriotismului care animă masele de tineri și vîrstnici din județul nostru, va constitui factorul esențial al succesului acestei­ importante acțiuni. 1 cer --------------------—«— мошАы &шштШтттпвг^шт1-ТА г \ Anul Ш (XI ^®%И g Al Bl I fl 1 ? шш ZIUA MAKIMÉI 0 IMPRESIONANTĂ DEMONSTRAȚIE A VIGOAREI MARINEI ROMÂNEȘTI Prima duminică din august con­semnează sărbătoarea consacrată oamenilor mării. In această zi, toate navele mili­tare și civile au arborat însemne de zile mari . Marele pavoaz, încă de cu zori, navele flotei maritime militare aliniate în avan­­port, masivul dig interpus între bazinul de acostare și largul mă­rii au dobîndit ambianță sărbăto­rească a marilor festivități­ Pe ca­­targuri flutura, în adierea brizei marine, mii și mii de stegulete multicolore. Vasul-comandant, bo­gat drapat în tricoloruri și drape­le purpurii purtînd stema și ini­țialele Partidului comunist Român, așteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa să urce oaspeți de sea­mă. La sărbătoare participă tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, comandant su­prem al Forțelor Armate ale Repu­blicii Socialiste România. Participă, de asemenea, alți conducători de partid și de stat, demnitari ai ță­rii, oaspeți de peste hotare, atașați navali ai numeroase state. La festivitățile organizate cu pri­lejul Zilei Marinei participă nu­meroși invitați de onoare. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu vine generalul­­locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate. Vice­amiralul inginer Grigore Marteș, comandantul marinei militare, dă raportul. Comandantul suprem al Forțelor Armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece apoi în revistă compania de onoare, urcă pe puntea vasului-comandant, și adresează tuturor marinarilor feli­citări cu prilejul Zilei Marinei și urări de noi succese în pregătirea de luptă și politică, începe­­ serbarea marinărească... Vreme de o oră și jumătate pun­tea vasului-comandant, punțile ce­lorlalte vase ancorate la chei, trep­tele digului, digul însuși, faleza mării, balcoanele clădirilor ce dau spre mare, spre bazinul avanpor­­tului devin o imensă, o uriașă sa­lă­­ de spectacol. Vreme de o oră și jumătate, mii și mii de oameni aveau să asiste la o virtuoasă de­monstrație artistică, la o dezlăn­țuire de vigoare și măiestrie spor­tivă. Începînd cu fantastica apariție pe spinarea cenușie a unei balene și în tovărășia unor salve de tu­nete, răzbătînd din adincuri a se­verului zeu Neptun, Stăpînul ne­contestat al întinderilor și străfun­durilor de ape, și pînă la plinul de umor — joc — concurs al prin­derii rațelor, totul a respirat ima­ginație, voioșie și în nu mai mică măsură bună pregătire. De la co­rabia dacică, vas cu capul de lup, înfipt semeț pe coama prorei, mî­­nuită de lopătari bărboși, de la Li­­burna care a adus pe meleagurile Daciei legiunile lui Traian, de la pînzarele din vremea lui Mircea cel Bătrîn și Ștefan cel Mare, pî­nă la navele purtătoare de rache­te ce au încheiat maiestos și con­cludent parada deschisă de vede­tele grănicerești, navigația pe a­­pele române și construcția româ­nească de nave au parcurs un drum lung și glorios. Astăzi România dispune de o puternică flotă fluvială și de una și mai puternică maritimă. Navele românești, încărcate cu produse ale industriei și agriculturii țării, străbat în lung și în lat mările și oceanele Pămîntului, stabilind punți trainice de legături cu lu­mea, ducînd departe mesajul ge­niului constructiv, pașnic al po­porului nostru, contribuind la lăr­girea schimbului de valori mate­riale între România și alte țări a­­le lumii. Produse peste plan la 1 Septembrie Entuziasmul în muncă, buna or­ganizare a producției și aprovizio­narea ritmică cu materii prime și materiale sunt factori care au aju­tat colectivul de la întreprinderea 1 Septembrie să obțină succese frumoase în muncă și în luna iu­lie. Astfel, planul producției glo­bale a fost depășit cu 3,3 la sută, ceea ce înseamnă 880.0000 lei în plus, în timp ce la producția marfă s-a realizat un spor de peste un milion lei. In luna iulie au fost produse peste plan 573 aragazuri, iar la ar­ticolul sorie „Super 2", destinate ex­portului, obligațiile contractuale sunt deja satisfăcute pe întregul an, 8.000 bucăți, din care în luna trecută s-au produs 4.220. Volum sporit de mărfuri vîndute Ca urmare a bunei aprovizionări cu mărfuri și prelungirii orarului de funcționare a magazinelor, O.C.L. Produse industriale Satu Mare a reușit să depășească pla­nul de vînzări pe șapte luni cu 3,2 milioane lei. Cele mai solici­tate mărfuri au fost materialele de construcții, domeniu unde s-au în­registrat vînzări de 6,6 milioane lei — depășindu-se planul cu 2 milioane lei — mobila unde s-au făcut vînzări de 4,5 milioane lei, aragazurile — 300.000 lei, sobele de încălzit — 400.000 lei, aparate­le de radio și televiziune — peste un milion lei, mașinile de spălat rufe și frigiderele — peste 800.000 lei. In ajutorul sinistraților Acțiunile de ajutorare a sinis­traților nu contenesc nici acum. In zilele acestea de la Depozitul central „Baza de aprovizonare a Ministerului Sănătății" a fost re­partizat un volum substanțial de ajutoare materiale sosite din stră­inătate pentru sinistrați. Pachetele conțin, printre altele, garnituri de așternut și fețe de mese trimise din R.P. Mongolă, ciz­­mulițe din material plastic pentru copii trimise din Anglia, din R.F.G., Finlanda și Iugoslavia, rochițe de lună din Italia, Canada, prosoape plușate trimise din Iugoslavia. Toate obiectele sosite pe adresa sinistraților sunt repartizate pe unități, unde urmează să fie dis­tribuite într-un timp cît mai scurt. Cetățeanul american de origine română Anton Melan aflat în vi­zită în țara noastră, a donat pen­tru familiile sinistrate din județul Satu Mare suma de 100 de dolari. — Sfat muncitor pensionar din S.U.A. — a declarat domnia sa. Sunt de origine română. Am ve­nit să-mi vizitez cunoscuții și ru­deniile. Am văzut locurile pe un­de au trecut apele Someșului. M-au impresionat profund cele văzute. Donez din toată inima pentru fa­miliile care au suferit de pe urma inundațiilor. Un gest omenesc, care merită subliniat. fi adese«>n Fructificarea la insămințarea culturilor succesive Avantajele culturilor duble le sînt bine cunoscute cooperatorilor din județul nostru. Faptul că s-a stabilit să se însămînțeze cu ast­fel de culturi suprafața de peste 19.000 ha este impus în primul rînd de condițiile acestui an, cînd în multe unități s-a pierdut prin inundații producția de furaje de pe sute de hectare. Tocmai de­ aceea diminuarea cantităților de furaje trebuie re­cuperată cu orice preț. Posibili­tăți există. Sunt însă ele valorificate? Ne amintim în acest sens o dis­cuție cu președintele C.A.P. Pe­­trești, tovarășul inginer Ștefan Villanyi. — Pentru acest an ne-am pla­nificat cu o suprafață de 250 ha. Imediat după eliberarea terenului vom trece cu forța mecanică ne­cesară la arături și însămînțări. Timpul este favorabil și trebuie din plin fructificat. Relatarea de atunci a tovarășu­lui ing. Ștefan Villanyi, se con­cretizează azi în suprafața de pes­te 200 ha deja însămînțate. In 2—3 zile, după cum se poate ve­dea, vor fi însămînțate în între­gime cele 30 ha cu leguminoase, 40—50 ha cu porumb pentru siloz, peste 100 ha lupin alb pentru în­­grășămînt verde etc. Aceeași atenție îi acordă însă­­mînțării culturilor succesive și consiliul de conducere al C.A.P. Urziceni. S-a început cu cele 13 ha destinate legumelor­ fasole verde, castraveți, roșii de toamnă, morcovi și altele. Restul suprafe­ței de 350 ha va fi cultivată cu porumb pentru boabe din soiurile cu perioadă scurtă de vegetație și pentru masă verde, însumînd cir­ca 250 ha. Lucrare aflată la aceas­tă dată într-un stadiu foarte avansat. In cooperativele din Sînmiclăuș, Tiream, Eriu-Sîncrai, Sanislău altele, mecanizatorii au tras ulti­și­ma brazdă, încheind complet în­­sămînțările culturilor din a doua serie de vegetație. In schimb, cooperatorii din Său­­ca, Micula și Ghereușa au însă­­mînțat doar cite 40—60 hectare, din suprafețele prevăzute (între 120 și 250 hectare). La GR.P. Bîr­­său de Jos și Cehal, de exemplu, pînă duminică nu s-a însămînțat măcar un bob. Urgentarea însămînțării culturi­­ lor succesive impune utilizarea în­tregii capacități de lucru, a forței mecanice în primul rînd. Pe mă­sură ce se execută secerișul pă­­ioaselor, trebuie lucrat în acest scop ziua și noaptea. Incepînd cu eliberarea terenului de paie, lu­crare realizată în unitățile coope­ratiste, în proporție de numai 36 la sută. Cifra de 9.761 hectare reprezin­tă suprafața însămînțată cu cul­turi succesive și este departe de a fi satisfăcătoare. Se pune în acest caz întrebarea:" unde sunt specialiștii, pentru care explicațiile de ordinul necesității stringente, în asigurarea furajelor, sunt, credem, de prisos? Cum acționează consiliile de conducere? In ce anume mod mecanizatorii își organizează munca de fiecare zi, știind că și acest capitol de lucrări este prevăzut în contracte­le încheiate cu cooperativele a­­gricole. Trebuie neapărat să-și facă joc ideea că orice zi cîștigată în­­seamnă mult la o producție bună, sau dimpotrivă ... V. MONNEAGU Continuă încă bătălia pentru fiecare spic, pentru fiecare bob. Eternul „șotron“ Ințelepțiți de maturitatea pe care ne-am tot dorit-o de pe la cinște ani încât, hotărîți să ne decretăm, mai repede decit s-ar fi cuvenit, eliberați de tentațiile acelea iri­­taniile atât de pitoresc zgomo­toase și eastman-colorate, am a­­juns, felicitindu-ne solemn (evi­denți). Intr-un ținut arid, cu cli­mă posacă, populat de salaman­dre Însetate și de măști Încre­menite Intr-o ridicolă expresie dramatică. Am Învățat pe de rost compo­ziția chimică a apei și circuitul ei științific prin lume și-n felul ăsta orice ploaie a devenit chestie cenușie, iritantă prin lip­­­sa de inedit, și-n felul ăsta a­­mintirea teribilelor noastre ploi cu pești roșii și cu goerete ra­pide се-și purtau compoziția de hîrtie printre banchizele cercu­lui polar, ne face să roșim. Si­gur, roșim discret, culpa e cul­pă și trebuie s-o dosim In spa­tele unei cortine de blazare și-a mm unui sistem de gesturi cit mai lente cu putință pentru a părea solide și sigure și convingătoare Nu spun nu, suntem­ realmente deștepți și cultivați, știm cu a­­devărat ceea ce vrem să facem (și ceea ce vrem să facem e fru­mos și sublimi), dispunem de adevăruri fundamentale și de certitudini inexpugnabile, dar... cum să mă explic?, de ce zim­­betul nostru adresat unui d’ Ar­­tagnan sincer și convins de me­nirea sa, mustește de-o condes­cendență Îngăduitoare? De ce zîmbim peltic și sceptic, atunci cînd cow-boyul ăla de pe ecran, cam bleg și cam naiv din fire, (e a­­devărat) Își ia treburile în se­rios și se face luntre și punte numai ca să ne convingă de ros­tul său justițiar? De ce ne fu­dulim с [UNK]ат auzit de Kierkegaard și i-am dat o duzină de interpre­tări marelui monolog hamletian, dar în schimb am uitat de exis­tența timidă a unei cărți de o nesfîrșită candoare cum e „Mi­cul prinț"? Și uite așa intr-o după-masă înceată, copleșit de propria-mi seriozitate, mă bate un gând că­­cătos, să joc de-adevăratelea un șotron cinstit într-o piață pu­blică. Nu sunt convins c-o voi face vreodată, dar, dacă totuși mă voi hotărî, sper din toată inima să nu fiu țintuit de prea multe priviri indignate. TUDOR DANEȘ

Next