Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-08-08 / No. 766

prohBWARi­mm wave pariub, mifi­ WAi­­ ■ [UNK] ■ i.nmi—— Щ8 Hi f 4 pag# _, go banj RECOLTA DE CEREALE -în hambare 92 la sută din suprafețele cultiva­te cu grîu au fost recoltate I.A.S. Tășnad, Ardud și Dorolț, numeroase C.A.P. din jurul orașe­lor Satu Mare și Cărei, din zonele Oaș și Codru, au terminat recol­tatul păioaselor Se impune grăbirea treierișului și a însămînțării culturilor duble Din datele centralizate la Di­recția agricolă județeană re­zultă că PINA ACUM COOPE­RATIVELE AGRICOLE DE PRO­DUCȚIE AU RECOLTAT GRÎUL DE PE 92 LA SUTA DIN SU­PRAFEȚELE CULTIVATE CU ACEASTĂ CULTURA. Joase cooperative agricole Nume­de producție din zonele Oaș și Co­dru, din jurul orașelor Satu Mare și Cărei, au terminat sau recoltează grîul de pe ultimele suprafețe. De asemenea, întreprinderile agricole de stat Tășnad, Ar­dud, Dorolț și Satu Mare, au încheiat seceratul și treieratul cerealelor păioase. In cooperativele agricole de producție au mai rămas de se­cerat grîul de pe circa 3.000 ha. Mai mari suprafețe cu grîu ne­recoltat au mai rămas în coope­rativele agricole de­ producție din Tășnad, Ghenci, Sărăuad, Micula, Santău. In aceste uni­tăți se constată o organizare defectuoasă a muncii, folosirea insuficientă a forțelor manuale și mecanice la strînsul aurului holdelor. Paralel cu terminarea seceri­șului trebuie intensificat rit­mul lucrărilor la treieriș. r*îr­ă în prezent s-a treierat grîul de pe 27.580 ha, adică în cea mai mare parte de pe acele supra­fețe unde au lucrat combinele. întreprinderile pentru meca­nizarea agriculturii din județul nostru dispun de 110 batoze, însă din aceste mașini numai o parte sînt puse în funcțiune. Cauza? Mai multe cooperative agricole de producție și îndeo­sebi cele din raza de activitate a I.M.A. Tășnad întîrzie cu transportul snopilor de grîu și cu organizarea ariilor de treier. Astfel batozele în zile bune de lucru stau la sediile unităților agricole sau la marginea arii­lor. In aceste zile în agricultură sarcina de cea mai mare impor­tanță este strîngerea și depozi­tarea fără pierderi . Această lucrare poate fi griului, în­cheiată cît mai urgent numai dacă alături de combine lucrea­ză la întreaga lor capacitate batozele. De aceea este nece­sar ca unitățile agricole să in­tensifice transportul snopilor, să pună în funcțiune toate ba­tozele și să organizeze munca la aici în două schimburi. Concomitent cu treieratul griului trebuie intensificat rit­mul lucrărilor­­ la arat și semă­natul culturilor duble. Pînă în prezent s-au arat 16.800 ha și s-au însămînțat culturi duble pe 71 la sută din suprafețele pla­nificate. Timpul este deosebit de fa­vorabil lucrărilor agricole de vară. Se impune ca în aceste zile toți lucrătorii de pe o­­goare — tineri și vîrstnici, băr­bați și femei — să muncească pe cîmn pentru a efectua la timpul intim și de tate volumul mare de bună cari­­lucrări din această perioadă. CONSTRUCTORI LA A DOUA TINEREȚE P­este tot tre­buie sa con­struim și să reconstruim. Sa ardem cărămizi și să le clădim u­­na peste alta, să preparăm beton să-l turnăm în fun­și dații puternice, să ridicăm cu brate de fier prefabricatele din beton la nivele superioare. CONSTRUIM RECONSTRUIM. SI Peste tot se vorbeș­te despre șantiere, despre cărămizi, lo­­pezi și tîrnăcoape. Pentru că trăim o vară neobișnuită, o vară mobilizatoa­re, anotimp în care partidul ne-a che­mat pe toți să spu­nem „PREZENT", acolo unde secun­dele, orele, zilele și nopțile trebuie să fie alimentate de gravitatea adevăru­rilor faptice, a răs­punderilor noastre. Și ne-am mobilizat. Peste tot. In fa­brici, pe întinse o­­goare. Dar mai ales pe șantiere. Ne-am mobilizat copleșiți de o nemaiîntîlni­­tă tensiune civică, la îndemnul con­științei socialiste. I­­nimile noastre au devenit mai fier­binți, vibrînd în ca­dența imprimată de partid mersului spre ascensiuni. Muncitorul, țăra­nul, intelectualul, tînărul sau vîrstni­­cul s-a integrat to­tal în uriașa operă de rezidire. Purtăm în inimi­le noastre o deose­bită stimă față de omul în părul că­ruia sclipesc jucă­ușe fire argintii. E pensionar. A cerut totuși să-și între­rupă odihna ce i se cuvine pentru mun­ca atîtor și atîtor ani, pentru că a în­țeles că e mare ne­voie de el. Și-a luat din nou mistria și ciocanul și a plecat pe șantiere. De mi­nunat gest social­­uman. Dar nu e singurul. Pe șan­tierele municipiului muncesc pensionari numeroși con­structori. I-am întîlnit că­țărați voinicește pe înalte schele. Pe șantierele din car­tierul Someș și car­tierul „Unio". Mun­cesc cu rîvnă și sinceritate, pu­i cu toată conto­fiin­ța lor vîrstnică, dar mereu tînără, în vasta simfonie a muncii colective. Tîmplarii pensio­nari NICOLAE BA­LOGH, ȘTEFAN GYAPAI, GHEORGHE lăcătușii STA­­ROVSCHI, ȘTE­FAN MARCAȘ, A­­LEXANDRU ER­DŐS, sudorii VA­SILE CHEREJI, IOAN CZIGER și ceilalți își trăiesc pe șantiere a doua tinerețe. Ei au pre­ferat să nu stea a­­casă cu mîinile în­crucișate cînd pro­fesiunea îi cheamă. S-au alăturat deta­șamentelor mai ti­nere de construc­tori. Durează acum împreună locuințe pentru cei loviți de violența începutului acestei veri neo­bișnuite. Se cuvine să le adresăm acestor oa­meni minunați, cu­vinte de mulțumire și să le cinstim doua tinerețe. PAUL CRESULA м [UNK]тТ­ [UNK]ТтНтПPil 1114-4 H­­­i Mi . In aceste zile peste 100 de elevi din cadrul taberei de muncă patriotică nr- 11 din Satu Ma­re (comandant Au­­gustin Moldovan), organizată de cu­­rînd, participă in­tens la acțiunile de colectare a deșeu­rilor din zonele a­­fectate de inundații In numai două zile — 5—6 august — au fost colectate și predate la I.C.M. a­­proape 7 tone de deșeuri metalice și se adună noi și noi cantități care vor lua în curînd dru­mul spre oțelăriile patriei. Sînt, de a­­semenea, în curs de colectare și predare importante cantități de deșeuri de hîrtie și textile. • In cursul zi­lei de 6 august: În­treprinderea județea­nă­­ de contractări, achiziții și preindus­­trializare a materii­lor prime pentru industria ușoară (D.A.C.) Satu Mare de hîrtie, de la I.J.E.C.O.O.P. peste 2.700 kg deșeuri din hîrtie, de la I.A.S. Satu Mare — 450 kg, iar de la în­treprinderea tex — 200 kg.Trico- In aceeași zi, I.C.M. Satu Mare a pre­luat de la coopera­tivele meșteșugă­rești „Metalo-lemn" — 2.000 kg deșeuri metalice, iar de la „Munca” — 500 kg. Pe ultimele hectare de teren, secerișul se desfă­șoară cu intensitate ma­ximă. Dar, paralel cu aceste lucrări, cooperato­rii de la C.A.P. Căuaș și-au intensificat efortu­rile în vederea prășirii în timp optim a cultu­rilor duble. ȚI-AM FĂCUT UN DRUM... Am îngen imechiat alaiuri de tulpina li­nei Hori din bătrânul și veșnicul parc săt­­mărean, i-am sărutat buzele fierbinți, i-am aprins luminările și m-am dăruit lumii de vise. Cerb in imensitatea măreție a pădurii citadine, m-am oprit pe piscul de la margi­nea infinitului și am privit depărtarea cu ochii reci și neiertători. Alături de altarul unei iubiri convergen­te, o doamnă savura Înțelesurile unei re­viste: lîngă dinsa, un băiețaș, să fi avut vreo patru anișori, aduna pietricele și din ele tăcea un drum, conversînd cu propria lui fire. Răspunderea fața de familie Mămică, fac un drum, un drum pe ca­re va veni tăticul înapoi... drumul meu, drumul meu... femeia zimbi, suspină, a­runcă o privire către depărtările asfințitu­­lui, mângîindu-și părul lung, blond și fru­mos din cale afară. Lingă altarul iubirii lor sufăr. Am în față drumul din pietricele făcut de copilaș și cintecul lui sfîșiitor de rechemare. Pe banca de vizavi două bătrâne comentau ca­zul: este vecina noastră, femeie harnică și cu privnță față de toată averea ei, fostul bărbat și copilaș. ... îndată se încheie anul de cindi un tătic, din păcate om cu știință de carte și-a părăsit căminul, plecând cu prietena soției lui. Pe drumurile vieții mi-a fost dat să văd multe despărțiri. Am văzut-o pe mama cum a Ingenunchiat­ângă trupul neînsuflețit al MIHAI MARCIUC (Continuare în pag. a 2-a) In întreaga lor activitate, ofi­țerii, subofițerii și angajații ci­vili ai miliției sunt călăuziți de sarcinile izvorîte din documente­le de partid și de stat, privind organizarea și perfecționarea con­tinuă a vieții noastre sociale. Se știe că succesul în munca lucrătorilor de miliție este de ne­conceput fără sprijinul activ și continuu al populației, al oame­nilor cinstiți, în combatarea unor fenomene antisociale, infracționa­le. Ajutorul populației se mani­festă sub diferite forme: sesizări directe adresate către lucrătorii noștri, scrisori, apeluri telefonice. Populația se adresează cu multă încredere organelor de miliție. Acest lucru dovedește prestigiul și respectul de care se bucură lucrătorii din aparatul de miliție al județului Satu Mare. Mă voi referi la cîteva cazuri concrete, pentru a ilustra cele spuse. In municipiul Satu Mare, în ora­șele Cărei, Negrești-Oaș și Tăș­nad, nu au fost puține cazurile c­înd populația a participat direct la aplanarea unor­­ scandaluri, sau imobilizarea unor elemente care au tulburat liniștea publică. Așa, de exemplu, peste 20 de cetățeni socot. col. ȘTEFAN FLOREA, inspector șef al Inspectoratului județean de miliție Satu Mare din cartierul Someș au sprijinit lucrătorii de miliție la imobiliza­rea unui grup de huligani care au provocat un scandal la bufetul Vetiș. La restaurantele Miorița și Cina, la bufetul Homorod, tot din Satu Mare, cetățenii — pînă la sosirea lucrătorilor de miliție — au imobilizat mai mulți răufăcă­tori care au provocat scandal. Un grup de 15 muncitori de C.E.I.S. Satu Mare au predat lucră­ra­torilor de miliție cîțiva huligani care s-au dedat la diferite acte antisociale, atacînd pe stradă unii cetățeni pașnici. Foarte mulți oameni care au acordat sprijinul lucrătorilor de miliție au compă­rut în instanță în calitate de mar­tor:. Cazuri asemănătoare, de spri­jin cetățenesc, am avut și la Ne­­grești-Oaș, unde, tot cu ajutorul cetățenilor, am identificat chiar și unii criminali, iar la Cărei am fost sprijiniți în combatarea unor fenomene antisociale. In numeroase unități economice, cu ajutorul cetățenilor am reușit să depistăm unii delapidatori ca­re au provocat mari daune avutu­lui obștesc. Așa, de pildă, am fost sesizați că în cooperația mește­șugărească din S­atu Mare elemen­te necinstite au delapidat sume de bani și importante valori ma­teriale. Verificînd cele semnalate, am identificat infractorii care au păgubit statul cu peste 100.000 lei. Foarte mulți cetățeni (coopera­tori) ne-au informat că în anumite C.A.P. nu se înregistrează nume­roase animale tinere, în special miei. Verificîndu-se această stare de lucruri, am constatat că peste 3.000 de miei nou fătati nu au fost luați în evidenta­­ unor C.A.P., creîndu-se în acest fel posibilita­tea sustragerii lor. In zona co­munei Turț au fost predate C.A.P. mai mult de 17 vagoane de borhot de prune, cantitate găsită la anu­miți cetățeni care au cules recol­ta de prune de pe suprafețele aparținătoare cooperativelor. Au mai fost depistați și alți infractori care au sustras sau încercau să sustragă materiale de pe șantie­rele de construcții. De remarcat faptul că multe fenomene de in­­fracționism din mediul rural au fost aduse la cunoștința posturilor de miliție, care au acționat ope­rativ în depistarea infractorilor. Merită scoasă în evidență activi­tatea lucrătorilor de la posturile de miliție din comunele Turț, Bicsad, Pișcolt, Păulești, Sanislău, Livada, Certeze, Săcășeni. In general se poate spune că lucrătorii noștri — care prin na­tura muncii lor au legături ne­mijlocite cu populația — mani­festă multă solicitudine, înțele­gere și răbdare în rezolvarea problemelor. In anul trecut și în primul semestru al acestui an au sosit pe adresa organelor de mi­liție aproape 1.500 de scrisori și sesizări din care au fost verificate și rezolvate aproape 1.300. Tre­buie menționat că fiecare scri­soare, fiecare sesizare semnată sau anonimă este analizată cu mult simț de răspundere și re­zolvată — dacă intră în compe­tența noastră — în timpul prevă­zut de instrucțiunile în vigoare. Multe din scrisorile și sesizările primite au constituit pentru noi un real sprijin în combatarea unor stări anormale de lucruri, în depistarea unor infractori și de­lapidatori. Am avut numeroase cazuri de sesizări privind diferite infracțiuni în comerț, în construc­ții și în depistarea unor elemen­te care au dobîndit cîștiguri pe căi ilicite. Trebuie să remarcăm că pe adresa organului nostru au sosit multe scrisori de mulțumire asu­pra­ felului în care lucrătorii de miliție și-au îndeplinit misiunea. De asemenea, și inspectoratul ju­dețean a trimis scrisori de mul­țumire unor cetățeni care ne-au sprijinit în munca noastră . Preocuparea de bază a tuturor (Continuare in pag a 2-a.). IPAG.A 5-a Dialogul 01-ТЕН [UNK] în continuă afirmare Conlucrarea cu masele de oameni ai muncii - condiție a eficientei activității organelor de miliție ^OVA^j Tur de orizont în taberele de muncă patriotică SATU MARE Un „memento" la tabăra C.G. al U.T.C. de pregătire pentru apărarea patriei și muncă pa­triotică, seria a II-a de curînd încheiată. Cei 218 elevi și-au îndeplinit cu prisosință anga­jamentele luate la început. Vom cita două cifre, care exprimă exact „pulsul" unei tabere de muncă patriotică: 9.000 ore și 40.000 lei. Celor evidențiați (printre care și Paul Ionescu), li s-au înmînat Diplome de o­­noare ale Comitetului județean Satu Mare al U.T.C. TĂȘNAD înainte de a trece la realiză­rile actualei serii a taberei de muncă patriotică din localita­te se cuvine să aruncăm o privire și asupra realizărilor seriei trecute. Elevii care au participat la cea din urmă, ne spunea profesorul Gavril Ar­delean, comandantul taberei, au efectuat aproape 25.000 ore, în valoare de aproape 30.000 lei. Emil Buzgău, Gheorghe Buzgău, Ștefan Molik și alții, au pus umărul bărbătește acolo unde trebuia, unde se simțea nevoia unor brațe tinere, ener­gice, la Grupul I.J.C. (decan­­torul de canalizare), la consiliul popular (descărcat nisip* piatră), la C.A.P. S­ărăuad, C.A.P. Tăș­nad, I.A.S. Tășnad (diverse lu­crări agricole care reclamau urgent brațe de muncă) la Oco­lul silvic (de asemenea, lucrări de îngrijire, de recoltat coacă­ze etc.). Actuala serie are, se pare, ambiția de a depăși realizările seriei anterioare. Ne este greu să pronosticăm care va fi până la urmă rezultatul final, dar ră­­mîneți totuși încredințați că „lupta" se dă la un nivel ex­trem de ridicat. Și credința noastră a fost generată de ci­frele partiale înregistrate pînă acum. Dumitru Chereji, Monica Lejk, Lucia Antohhi, Maria Bu­suioc (mai multe fete!), alături de colecții lor au efectuat pes­te И.000 de ore, ceea ce în­seamnă lucrări în valoare de aproape 13.000 lei. CĂREI Tovarășul Ștefan Dobran, se­cretar al Comitetului orășenesc U.T.C. Cărei, ne-a furnizat cî­teva date în legătură cu tabăra de aici. Au fost trecute în jur­nalul taberei peste 7.000 ore de muncă patriotică, echivalen­tul unei sume care depășește 30.000 lei. Se evidențiază cu precădere grupa care lucrează­­la stația Trafa, la săpături de canale sub conducerea profeso­rilor Andrei Bodoczi și Vasile Tudoran. L. MARIUS

Next