Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)
1970-09-16 / No. 798
> PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂI MIMI -Anul III (X) nr. 798 (1537) 16 septembrie 1970 * 4 pag. —30 bani ȘCOALA NOASTRĂ — A mm ȘA DES AVÎRȘIRE CARACTERELOR Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU BUCUREȘTI Elevii, cadrele didactice, toți slujitorii școlii din județul Satu Mare, întruniți cu un prilej atît de festiv și emoționant cum este întotdeauna cel marcat de începerea unui nou an de activitate, ne îndreptăm cu recunoștință gîndul către conducerea superioară de partid, către dumneavoastră, iubite tovarășe secretar general. Deschiderea noului an școlar are loc în peisajul înnoitor al muncii însuflețite, desfășurate de întregul nostru popor, strîns unit în jurul partidului, pentru desăvîrșirea construirii socialismului în scumpa noastră patrie, pentru transpunerea în fapte a prevederilor Congresului al X-lea și a prevederilor actualului cincinal, pentru pregătirea condițiilor celui următor. Pentru noi, elevii și cadrele didactice din județul Satu Mare, județul cel mai grav lovit de stihiile naturii, începutul noului an școlar are și o altă semnificație. El debutează pe meleagurile sătmărene — năpăstuite, cu numai cîteva luni în urmă, de urgia naturii dezlănțuite, care a nimicit școli și cămine, a pîngărit și devastat imense bunuri materiale, a secerat vieți omenești — în atmosfera optimistă și entuziastă specifică acestui emoționant eveniment. Cu nețărmurită satisfacție vă raportăm că cele 570 de unități școlare, pînă la ultima sală de clasă, și-au deschis astăzi, 15 septembrie, larg porțile, primind toți elevii de vîrstă școlară. In orașul de pe Someș au fost astăzi mai multe flori ca oricînd, încărcate de semnificația recunoștinței. In aceste flori și în cuvintele elevilor și profesorilor a răsunat profunda recunoștință față de conducerea de partid, in frunte cu dumneavoastră. Iubite tovarășe Ceaușescu, prezent nemijlocit în mijlocul nostru in acele zile grele, dîndu-ne un însuflețitor exemplu de dîrzenie comunistă, de îmbărbătare și curaj, prin ajutorul ce i-au acordat zi de zi județului nostru. Ne-au dat un prețios ajutor celelalte județe ale țării, in special municipiul București, Bihorul, Brașovul, Clujul, Constanța, Maramureșul și Timișul. Pretutindeni în taberele din aceste județe, cei 5.500 de elevi din județul nostru, departe de orașul în ruine, au simțit căldura căminului de care i-a văduvit natura, impresionanta solidaritate a poporului nostru, părinteasca grijă a celor ce s-au înconjurat cu nețărmurită afecțiune. Noi am încercat, fiecare după puterile lui, să răspundem acestei griji și acestui ajutor, impregnat de cel mai profund umanism, dăruindu-ne toate forțele operei de reconstrucție. Județul, municipiul nostru au avut, pe parcursul întregii noastre vacanțe, aspectul unui vast șantier. Am simțit și noi nevoia de a pune umărul, de a ajuta, cu puterile noastre, fie în cadrul taberelor de muncă patriotică, fie prin alte forme ale muncii, în folosul patriei noastre. Știm bine, anul școlar pe care îl începem astăzi — așa după cum se sublinia și în Salutul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, pe care ni i-ați adresat cu ocazia acestui însemnat eveniment din cultura românească — va însemna și pentru noi sporirea eforturilor pentru însușirea științei culturii, pentru dezvoltarea noastră intelectuală, fizică și cetășițenească, pentru educarea sentimentelor patriotice, prin activitatea în deplină frăție cu toți colegii noștri, indiferent de naționalitate. Vom face tot ce ne stă în putință, așa nicit anul care începe acum să se încheie pentru noi cu deplin succes, ne vom mobiliza zi de zi, cu disciplină și responsabilitate pentru îndeplinirea îndatoririlor ce ne revin. Avînd în frunte comuniștii, îndrumați nemijlocit de organizațiile noastre de partid din școli, ajutați de organizația de tineret, suntem pe deplin convinși că vom înregistra noi și însemnate succese in activitatea noastră, pentru folosul patriei socialiste. ELEVII ȘI CADRELE DIDACTICE DIN JUDEȚUL SATU MARE ncă din zori, casele, străzile, municipiului întreg, satele și orașele județului și-au pus strat de sărbătoare. Pepitul și albastrul uniformelor atîta vreme absente din cromatica robustă a dimineților și a miezelor noastre de muncă și-au făcut apariția pe trotuarele scăldate în soare, în curțile vaste ale școlilor, în sălile de curs și laboratoare. Și cu ele alături, pretutindeni, flori, copii și flori, flori și copii — tonic și etern emoționant pleonasm. Și alături și împreună, cot la cot, educători și părinți — uniți în front comun pentru vegherea creșterii și mersului drept al generațiilor de mîine. Numeroase, robuste, harnice, optimiste. Cu prețuirea slovei și a muncii deopotrivă, cu dragoste de trecut și dăruire totală pentru prezent numele unui viitor pe măsura îndealurilor nobile ale socialismuilui. Prima zi de școală a poposit pe meleagurile sătmărene încărcate de împliniri, dar și cu firești dorințe și proiecte de mai bine. Anul școlar precedent, fortuit încheiat din pricina marilor dezastre naturale, își revendică împlinirile, iar noul an, fireștile sale exigențe; în atari condiții efortul tuturor — școlari și educatori — trebuie întețit din primele ceasuri. In pofida greutăților avute, școlile, toate, au fost pregătite pentru un început de an normal, bun, la adresa căruia să poată fi formulate justificate cerințe. Urmare a sprijinului moral și material permanent din partea conducerii partidului și statului nostru, a îndrumării continue, concrete a organelor județene de partid și de stat, toate daunele pricinuite școlii au fost recuperate, investițiile afectate ei — în săli de clasă, laboratoare, internate, materiale și manuale didactice — și-au atins ținta. Școala însăși prin slujitorii ei, prin zecile de mii de elevi pe care-i pregătește a contribuit la vindecarea rănilor — și nu numai ale sale. Prezentă prin fapte de eroism în lupta cu stihiile dezlănțuite ale naturii, apoi prin masiva și spornica participare la activitatea de reconstrucție, școala sătmăreană a dat un examen concludent al capacităților sale, a dovedit că știe să îmbine exemplar teoria cu practica, că sentimentul întrajutorării, spiritul colectivist, patriotismul sînt adînc încorporate în programul său, în ființa sa. Că există astfel un punct trainic de pornire în noul an școlar în care ea, școala, să-și dezvolte capacitățile, să îmbine pe mai departe, strîns, teoria cu practica, să contribuie după nevoi și puteri la refacere. Dragostea de muncă — pentru munca intelectuală și fizică deopotrivă — este etalonul cel mai de preț pentru tînărul pregătit în școlile patriei azi și fără îndoială pentru dascălii săi. VASILE SAVINESCU VASILE MOINEAGU (Continuare în pag. a 3-a) In industria municipiului Rezultate semnificative dar și importante rezerve care așteaptă să fie valorificate 18,5 milioane lei recuperate din pierderile cauzate de inundații Se prelimina depășirea producției planificate cu peste 900 milioane lei Cînd colectivele de organizare științifică a producției uită esențialul: EFICIENȚA Eforturile susținute depuse de oamenii muncii pentru lichidarea completă a urmărilor provocate de inundații s-au concretizat în rezultate fructuoase în toate domeniile de activitate. Astăzi, la mai mult de 3 luni de la calamitate, se poate afirma că viața economică, socială și culturală municipiului a reintrat de mult pe arăgașul normal. O dovadă cît se poate de concludentă o reprezintă faptul că, pe total municipiu, în întreprinderile industriale planul producției globale stabilit pentru actualul cincinal a fost îndeplinit cu aproape 5 luni mai devreme, preliminîndu-se pînă la sfîrșitul anului o depășire de circa 910 milioane lei. De asemenea, colectivele de muncă din unitățile economice ale municipiului au recuperat deja circa 18,5 milioane lei din pierderile înregistrate în mai și iunie. Cele mai bune rezultate în depășirea sarcinilor la producția globală industrială le-au obținut Uzina Unio (103,1 la sută), Fabrica Drum nou (102,9 la sută), U.R.A. (106,8 la sută), I.P.I. (104,1 la sută) și altele. Aceste succese se datoresc faptului că organizațiile de partid, comitetele de direcție, organizațiile sindicale și ale U.T.C. au reușit să mobilizeze masa largă a salariaților în folosirea cît mai judicioasă a timpului de lucru, a capacităților de producție, pentru normalizarea rapidă a întregii activități economice. Drept rezultat, în luna august marea majoritate a întreprinderilor industriale din municipiu și-au îndeplinit și depășit, considerabil pe alocuri, sarcinile de plan. Pe de altă parte însă, la unii indicatori principali s-au semnalat serioase rămîneri în urmă. De pildă, indicele de realizare a planului productivității muncii atins, în primele 8 luni ale anului a curent, abia un procent de 96,9 la sută. Situația pare explicabilă dacă ținem seama că unele întreprinderi deși nu au îndeplinit planul producției flobale au depășit sensibil la salariați numărul mediu scriptic pe de altă parte nerealizarea se datorește numărului mare de absențe nemotivate, învoiri și întîrzieri semnalate cu osebire în ultima perioadă. Numai în primele 7 luni ale anului învoirile acordate și absențele nemotivate au depășit 141.970 om/ore, ceea ce a determinat ca indicele de utilizare a timpului de lucru să se cifreze abia la 90,1 la sută. Folosirea incompletă a timpului de lucru determină la unele unități, printre care întreprinderile Tricotex, Mondiala și cooperația meșteșugărească, ca indicele de utilizare să se mențină între 82,0—90,0 la sută. Sporirea continuă a productivității muncii influențează nemijlocit creșterea eficienței economice a întregii activități de producție. Această sporire se realizează mai ales pe calea raționalizării riguroase a fluxului tehnologic, introducerii pe scară largă a tehnicii înaintate, folosirii cu chibzuință a utilajelor, mașinilor și agregatelor, într-un cuvînt prin aplicarea consecventă în practică a principiilor organizării științifice a producției și a muncii, în consensul acestei idei, un rol preponderent îl joacă îndeplinirea sistematică, conform programării, a prevederilor din planurile M.T.O. Din păcate, unele dintre colectivele care se ocupă de organizarea științifică a producției nu au acordat atenția cuvenită acestui important domeniu de activitate. Bunăoară, din cele 201 măsuri prevăzute în economia municipiului, au fost aplicate, în perioada analizată, numai 164. Lipsuri semnificative se evidențiază la Unic, C.E.I.S., 1 Septembrie, Fabrica Drum nou ș.a. Pe de altă parte, colectivele de organizare științifică din întreprinderile industriale au stabilit ca în cursul acestui an să ce un număr de 213 măsuri aplici studii în scopul perfecționării și îmbunătățirii proceselor de fabricație. Pînă la data de 31 iulie însă, din cele 123 măsuri scadente, au fost aplicate doar 107. Nerealizările se localizează la Unic, C.E.I.L., U.R.A. și Combinatul textil. Avînd în vedere situația excepționala în care s-a aflat economia municipiului, ar fi fost de așteptat ca fiecare comitet de direcție să asigure nu numai realizarea integrală a sarcinilor propuse, dar chiar și devansarea unor termene pentru a accelera ritmul recuperării pierderilor înregistrate. Analiza productivității muncii — vizînd direct îmbunătățirea folosirii capacităților de producție - nu poate fi ruptă de modul în care se realizează creșterea coeficientului de schimb. Conform prevederilor Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut, media coeficientului de schimb trebuie să se situeze între 2,2—2,4. Investigațiile întreprinse în această privință au scos la iveală o seamă de deficiențe organizatorice. Spre exemplu, din numărul muncitorilor încadrați în industria municipiului, mai mult de jumătate sunt repartizați în schimbul I. Consecința — coeficientul de schimb atinge abia cifra 1,68. Indicele a fost influențat defavorabil de către coeficienții obținuți la U.R.A. (1,38), Combinatul 1 Mai (1,59), Industria laptelui (1,6), Uzina Unio (1,8), C.E.I.L. (1,7). Nivelul scăzut al coeficientului de schimb atestă că în majoritatea întreprinderilor industriale există rezerve însemnate privind folosirea suprafețelor de producție și a utilajelor, instalațiilor etc. Altfel spus, se evidențiază posibilitatea creșterii simțitoare a producției industriale cu aceleași mijloace de producție, fără alocarea unor fonduri de investiții suplimentare. Carențe însemnate persistă și în domeniul asigurării asistenței tehnice pe schimburi, numai în industria republicană 74 la sută din cadrele tehnice existente lucrează în schimbul I. Astfel de neajunsuri impredimentează evident desfășurarea optimală a procesului de producție, îngreunînd acțiunea de recuperare a pierderilor provocate de calamități. Se impune deci ca organele și organizațiile de partid și sindicale, comitetele de direcție, să utilizeze la maximum mijloacele tehnice și organizatorice existente în fiecare întreprindere, astfel ca la finele lunii octombrie toate restanțele în producție să fie „acoperite" , în așa fel ca pînă la sfîrșitul anului atît sarcinile de plan curente cît și angajamentele luate să fie realizate în mod exemplar. MIHAI BABIȚOTI ÎN PAGINA a 2-a (ÍRONO %f// PROTECȚIA MUNCII ÎN AGRICULTURĂ LA PERIFERIA PREOCUPĂRILOR ? Grija față de om este una din trăsăturile caracteristice ale orînduirii noastre socialiste, ea materializîndu-se în măsurile menite să asigure fiecărui cetățean al țării condiții civilizate de muncă și viață. Și în agricultură, ca în orice domeniu economic, sunt alocate fonduri importante pentru ușurarea efortului fizic, evitarea pericolului de accidentare și îmbolnăviri profesionale. Ca rezultat al acestor măsuri, numărul accidentelor în agricultură s-a redus mult față de anii trecuți. Totuși, situațiile generatoare de accidente n-au dispărut în totalitate. In ziua de 16 martie a.c., la cooperativa agricolă de producție din Viile Satu Mare s-a întîmplat un accident cu urmări tragice: îngrijitorul de animale Ioan Pușcaș, în timp ce scotea apă, a alunecat și a căzut în fîntînă. Constatările ulterioare au ajuns la concluzia că în cazul acestui accident au fost încălcate o serie de norme ale protecției muncii, că ultimul instructaj pe această temă a avut loc în . . . iunie 1969. Din diferite analize efectuate de Inspectoratul județean pentru protecția muncii a reieșit că sunt cazuri la care în unele întreprinderi agricole utilajele destinate protecției muncii nu erau folosite din cauza unor defecțiuni minore sau pur și simplu că se ignora existența lor. De exemplu, în atelierul de întreținere mecanică al I.A.S. Satu Mare, la secțiile de mecanizare din Urziceni și Sanislău ale I.M.A. Cărei nu se folosesc deloc echipamentele de protecție, deși acestea există. S-au mai constatat diferite deficiențe privind planificarea și folosirea sumelor destinate protecției muncii. Deși în anul trecut au fost folosite aproape în întregime sumele destinate protecției, acestea au fost cheltuite în cea mai mare parte pentru procurări de medicamente și mai puțin pentru amenajări de utilaje sau echipament de protecție. Printre cauzele care pot produce accidente este și insuficienta cunoaștere a normelor protecției muncii. Instructajele se fac în mod formal și spedaric și, în plus, sunt încălcate norme elementare de protecția muncii. La ferma din Ghenci a I.A.S. Cărei aparatul de sudură este ținut în atelierul de reparații în timp ce boxa aparatului este umplută cu diferite materiale. La ferma Andrid și Postareta aceleași întreprinderi sunt evidente semne de ignorare a măsurilor de protecție la instalațiile electrice. Se remarcă și un alt lucru. In majoritatea cazurilor ordinele de lucru pe care le emit inginerii din cooperativele agricole nu prevăd (așa cum este indicat!) porțiunile de drumuri periculoase. Nu se trag brazde de control în apropierea locurilor periculoase fără să mai vorbim de tăblițele avertizoare. Lipsa de interes a unor cadre de conducere care minimalizează rolul instructajului prealabil este favorizat de executarea cu totul întîmplătoare a controlului din partea conducerilor unor întreprinderi agricole. Un fapt ce putea avea urmări grave s-a petrecut la I.A.S. Tășnad, tot din cauza lipsei de precauție, în cazul de față în folosirea substanțelor fito-farmaceutice. De cele mai multe ori cadrele de conducere din întreprinderi se interesează cînd merg pe teren exclusiv de problemele de producție, neurmărind dacă oamenii sunt instruiți sau au utilajul și echipamentul de protecție. Afirmația nu este hazardată dacă avem în vedere doar simplul fapt că în cele mai multe unități agricole de producție caietele de control privind protecția muncii au rămas necompletate de către conducerile unităților agricole. Dacă s-ar considera frecvența controlului din partea acestor cadre după numărul însemnărilor făcute în aceste caiete s-ar putea trage concluzia că deplasările în cadrul unităților se fac cel mult . . . odată pe an. Se impune, deci, ca în fiecare unitate agricolă de producție problema protecției muncii să-și găsească locul cuvenit în ansamblul preocupărilor cotidiene, iar cunoașterea normelor de protecția muncii să nu mai fie ignorată. Pe ogoarele C.A.P. Tășnad se lucrează de zor la pregătirea terenului pentru însămințarea griului. Entuziasta primire a laureaților de la Zakopane de folclor dotat cu trofeul „Toporașul de aur". Membrii Ansamblului coboară din autocare în acordurile fanfarei. Un grup de pionieri îi îmbrățișează și le oferă buchete de flori. Apoi, sute de oameni îi însoțesc pe laureați în sala Teatrului. Tovarășul GHEORGHE SĂSĂJAN, conducătorul Ansamblului la Zakopane, a mulțumit apoi, în numele laureaților, organelor de partid și de stat locale pentru sprijinul și ajutorul acordat Ansamblului, pentru condițiile minunate de pregătire ce i-au fost create și care au facilitat încununarea muncii solilor artei populare a acestor meleaguri cu trofeul suprem al festivalului. La primirea sărbătorească au fost de față tovarășii: OCTAVIAN LUȚAȘ, secretar ai Comitetului județean de partid Satu Mare, ALEXANDRU UR, membru al Biroului Comitetului județean de partid, secției de propagandă , șeful Comitetului județean de partid, IOAN CĂITA, membru al Biroului Comitetului județean de partid, președintele Consiliului județean Satu Mare al U.G.S.R., VASILE CRISTEA, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, numeroși activiști de partid și de stat, oameni de cultură și artă, sute de cetățeni. Tovarășii Ioan Caița și Vasile Cristea i-au felicitat călduros pe cei ce au reprezentat cu atîta strălucire comorile folclorului românesc. A luat apoi cuvîntul tovarășul Octavian Luțaș. In numele organelor județene de partid si de stat, vorbitorul i-a felicitat cu căldură pe membrii ansamblului, urîndu-le noi succese strălucite pe frontul artei. Numele județului Satu Mare a ajuns cunoscut în Europa și in lume, în urma inundațiilor din mai — a spus vorbitorul. Acum a ajuns cunoscut prin solii artei sale, împodobindu-i numele cu laurii cuceriți în greaua și prestigioasa confruntare artistică de la Zakopane. Vă felicităm încă o dată și vă dorim noi succese în alte confruntări internaționale, prin care lumea să cunoască mai bine inestimabilele noastre comori folclorice. Ieri după-amiază, sute de sătmăreni adunați în fața Teatrului de Nord, au făcut o entuziastă primire solilor folclorului românesc — Ansamblul folcloric al județului nostru — laureat al prestigioasei confruntări de la Zakopane — Polonia — Festivalul european