Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-09-16 / No. 798

> PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-V­Ă­I MIMI -Anul III (X) nr. 798 (1537) 16 septembrie 1970 * 4 pag. —30 ban­i ȘCOALA NOASTRĂ — A mm Ș­­A DES A­VÎRȘIRE CARACTEREL­OR Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU BUCUREȘTI Elevii, cadrele didactice, toți slujitorii școlii din județul Sa­tu Mare, întruniți cu un prilej atît de festiv și emoționant cum este întotdeauna cel marcat de începerea unui nou an de activi­tate, ne îndreptăm cu recunoștin­ță gîndul către conducerea su­perioară de partid, către dumneavoastră, iubite tovarășe secretar general. Deschiderea noului an școla­r are loc în peisajul înnoitor al muncii însuflețite, desfășurate de întregul nostru popor, strîns u­­nit în jurul partidului, pentru desăvîrșirea construirii socialis­mului în scumpa noastră patrie, pentru transpunerea în fapte a prevederilor Congresului al X-lea și a prevederilor actualului cincinal, pentru pregătirea condițiilor celui următor. Pentru noi, elevii și cadrele didactice din județul Satu Ma­re, județul cel mai grav lovit de stihiile naturii, începutul nou­lui an școlar are și o altă semni­ficație. El debutează pe meleagu­rile sătmărene — năpăstuite, cu numai cîteva luni în urmă, de urgia naturii dezlănțuite, care a nimicit școli și cămine, a pîngă­­rit și devastat imense bunuri materiale, a secerat vieți omenești — în atmosfera optimistă și entuziastă specifică acestui emoțio­nant eveniment. Cu nețărmurită satisfacție vă raportăm că cele 570 de unități școlare, pînă la ultima sală de clasă, și-au deschis astăzi, 15 septembrie, larg porțile, primind toți elevii de vîrstă școlară. In orașul de pe Someș au fost astăzi mai multe flori ca oricînd, încărcate de semnificația recunoștinței. In aceste flori și în cuvintele elevilor și profesorilor a răsu­nat profunda recunoștință față de conducerea de partid, in frunte cu dumneavoastră. Iubite tovarășe Ceaușescu, prezent nemijlocit în mijlocul nostru in acele zile grele, dîndu-ne un însuflețitor e­­xemplu de dîrzenie comunistă, de îmbărbătare și curaj, prin a­­jutorul ce i-au­ acordat zi de zi județului nostru. Ne-au dat un prețios ajutor celelalte județe ale țării, in special municipiul București, Bihorul, Brașovul, Clujul, Constan­ța, Maramureșul și Timișul. Pretutindeni în taberele din aceste județe, cei 5.500 de elevi din ju­dețul nostru, departe de orașul în ruine, au simțit căldura cămin­ului de care i-a văduvit natura, impresionanta solidaritate a poporului nostru, părinteasca grijă a celor ce s-au înconjurat cu ne­țărmurită afecțiune. Noi am încercat, fiecare după puterile lui, să răspundem a­­cestei griji și acestui ajutor, impregnat de cel mai profund u­­manism, dăruindu-ne toate forțele operei de reconstrucție. Jude­țul, municipiul nostru au avut, pe parcursul întregii noastre va­canțe, aspectul unui vast șantier. Am simțit și noi nevoia de a pune umărul, de a ajuta, cu puterile noastre, fie în cadrul ta­berelor de muncă patriotică, fie prin alte forme ale muncii, în folosul patriei noastre. Știm bine, anul școlar pe care îl începem astăzi — așa după cum se sublinia și în Salutul Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Re­publicii Socialiste România, pe care ni i-ați adresat cu ocazia a­­cestui însemnat eveniment din cultura românească — va însemna și pentru noi sporirea eforturilor pentru însușirea științei culturii, pentru dezvoltarea noastră intelectuală, fizică și cetă­și­țenească, pentru educarea sentimentelor patriotice, prin activita­tea în deplină frăție cu toți colegii noștri, indiferent de națio­nalitate. Vom face tot ce ne stă în putință, așa nicit anul care înce­pe acum să se încheie pentru noi cu deplin succes, ne vom mo­biliza zi de zi, cu disciplină și r­esponsabilitate pentru îndeplini­rea îndatoririlor ce ne revin. Avînd în frunte comuniștii, îndrumați nemijlocit de organi­zațiile noastre de partid din școli, ajutați de organizația de tine­ret, suntem­ pe deplin convinși că vom înregistra noi și însem­nate succese in activitatea noastră, pentru folosul patriei socia­liste. ELEVII ȘI CADRELE DIDACTICE DIN JUDEȚUL SATU MARE ncă din zori, casele, străzile, municipiului întreg, satele și orașele județului și-au pus strat de sărbătoare. Pepitul și albastrul u­­niformelor atîta vreme absente din cromatica robustă a dimineți­lor și a miezelor noastre de mun­că și-au făcut apariția pe trotua­rele scăldate în soare, în curțile vaste ale școlilor, în sălile de curs și laboratoare. Și cu ele ală­turi, pretutindeni, flori, copii și flori, flori și copii — tonic și etern emoționant pleonasm. Și alături și împreună, cot la cot, e­­ducători și părinți — uniți în front comun pentru vegherea creșterii și mersului drept al ge­nerațiilor de mîine. Numeroase, robuste, harnice, optimiste. Cu pre­țuirea slovei și a muncii deopo­trivă, cu dragoste de trecut și dăruire totală pentru prezent numele unui viitor pe măsura în­dealurilor nobile ale socialismu­i­­lui. Prima zi de școală a poposit pe meleagurile sătmărene încărcate de împliniri, dar și cu firești do­rințe și proiecte de mai bine. A­­nul școlar precedent, fortuit în­cheiat din pricina marilor dezas­tre naturale, își revendică împli­nirile, iar noul an, fireștile sale exigențe; în atari condiții efortul tuturor — școlari și educatori — trebuie întețit din primele cea­suri. In pofida greutăților avute, școlile, toate, au fost pregătite pentru un început de an normal, bun, la adresa căruia să poată fi formulate justificate cerințe. Ur­mare a sprijinului moral și mate­rial permanent din partea condu­cerii partidului și statului nostru, a îndrumării continue, concrete a organelor județene de partid și de stat, toate daunele pricinuite șco­lii au fost recuperate, investițiile afectate ei — în săli de clasă, la­boratoare, internate, materiale și manuale didactice — și-au atins ținta. Școala însăși prin slujito­rii ei, prin zecile de mii de e­­levi pe care-i pregătește a contri­buit la vindecarea rănilor — și nu numai ale sale. Prezentă prin fapte de eroism în lupta cu sti­hiile dezlănțuite ale naturii, apoi prin masiva și spornica participa­re la activitatea de reconstrucție, școala sătmăreană a dat un exa­men concludent al capacităților sale, a dovedit că știe să îm­bine exemplar teoria cu practica, că sentimentul întrajutorării, spi­ritul colectivist, patriotismul sînt adînc încorporate în programul său, în ființa sa. Că există ast­fel un punct trainic de pornire în noul an școlar în care ea, școala, să-și dezvolte capacitățile, să îm­bine pe mai departe, strîns, teo­ria cu practica, să contribuie du­pă nevoi și puteri la refacere. Dragostea de muncă — pentru munca intelectuală și fizică deo­potrivă — este etalonul cel mai de preț pentru tînărul pregătit în școlile patriei azi și fără îndoială pentru dascălii săi. VASILE SAVINESCU VASILE MOINEAGU (Continuare în pag. a 3-a) In industria municipiului Rezultate semnificative dar și importante rezerve care așteaptă să fie valorificate 18,5 milioane lei recuperate din pierderile cauzate de inundații Se prelimina depășirea producției planificate cu peste 900 milioane lei Cînd colectivele de organizare științifică a produc­ției uită esențialul: EFICIENȚA Eforturile susținute depuse de oamenii muncii pentru lichidarea completă a urmărilor provocate de inundații s-au concretizat în rezultate fructuoase în toate do­meniile de activitate. Astăzi, la mai mult de 3 luni de la calami­tate, se poate afirma că viața eco­nomică, socială și culturală municipiului a reintrat de mult pe a­răgașul normal. O dovadă cît se poate de concludentă o reprezintă faptul că, pe total municipiu, în întreprinderile industriale planul producției globale stabilit pen­tru actualul cincinal a fost îndeplinit cu aproape 5 luni mai devreme, preliminîndu-se pînă la sfîrșitul anului o de­pășire de circa 910 milioane lei. De asemenea, colectivele de mun­că din unitățile economice ale municipiului au recuperat deja circa 18,5 milioane lei din pierde­rile înregistrate în mai și iunie. Cele mai bune rezultate în de­pășirea sarcinilor la producția glo­bală industrială le-au obținut Uzi­na Unio (103,1 la sută), Fabrica Drum nou (102,9 la sută), U.R.A. (106,8 la sută), I.P.I. (104,1 la sută) și altele. Aceste succese se datoresc fap­tului că organizațiile de partid, comitetele de direcție, organizații­le sindicale și ale U.T.C. au reușit să mobilizeze masa largă a sala­riaților în folosirea cît mai judi­­cioasă a timpului de lucru, a ca­pacităților de producție, pentru normalizarea rapidă a întregii ac­tivități economice. Drept rezultat, în luna august marea majoritate a întreprinderilor­­ industriale din municipiu și-au îndeplinit și de­pășit, considerabil pe alocuri, sar­cinile de plan. Pe de altă parte însă, la unii indicatori principali s-au semnalat serioase rămîneri în urmă. De pil­dă, indicele de realizare a pla­nului productivității muncii atins, în primele 8 luni ale anului a curent, abia un procent de 96,9 la sută. Situația pare explicabilă dacă ținem seama că unele întreprinde­ri deși nu au îndeplinit planul pro­ducției f­lobale au depășit sensibil la salariați numărul mediu scrip­tic pe de altă parte nerealizarea se datorește numărului mare de absențe nemotivate, învoiri și în­­tîrzieri semnalate cu osebire în ultima perioadă. Numai în prime­le 7 luni ale anului învoirile acor­date și absențele nemotivate au depășit 141.970 om/ore, ceea ce a determinat ca indicele de utilizare a timpului de lucru să se cifreze abia la 90,1 la sută. Folosirea in­completă a timpului de lucru de­termină la unele unități, printre care întreprinderile Tricotex, Mon­diala și cooperația meșteșugă­rească, ca indicele de utilizare să se mențină între 82,0—90,0 la sută. Sporirea continuă a productivi­tății muncii influențează nemijlo­cit creșterea eficienței economice a întregii activități de producție. Această sporire se realizează mai ales pe calea raționalizării rigu­roase a fluxului tehnologic, intro­ducerii pe scară largă a tehnicii înaintate, folosirii cu chibzuință a utilajelor, mașinilor și agregatelor, într-un cuvînt prin aplicarea con­secventă în practică a principii­lor organizării științifice a produc­ției și a muncii, în consensul aces­tei idei, un rol preponderent îl joacă îndeplinirea sistematică, conform programării, a prevederi­lor din planurile M.T.O. Din pă­cate, unele dintre colectivele care se ocupă de organizarea științifică a producției nu au acordat atenția cuvenită acestui important dome­niu de activitate. Bunăoară, din cele 201 măsuri prevăzute în eco­nomia municipiului, au fost apli­cate, în perioada analizată, numai 164. Lipsuri semnificative se evi­dențiază la Unic, C.E.I.S., 1 Sep­tembrie, Fabrica Drum nou ș.a. Pe de altă parte, colectivele de orga­nizare științifică din întreprinde­rile industriale au stabilit ca în cursul acestui an să ce un număr de 213 măsuri apli­ci studii în scopul perfecționării și îmbunătățirii proceselor de fabri­cație. Pînă la data de 31 iulie însă, din cele 123 măsuri scadente, au fost aplicate doar 107. Nerealiză­­rile se localizează la Unic, C.E.I.L., U.R.A. și Combinatul textil. Avînd în vedere situația excep­ționala în care s-a aflat economia municipiului, ar fi fost de așteptat ca fiecare comitet de direcție să asigure nu numai realizarea inte­grală a sarcinilor propuse, dar chiar și devansarea unor termene pentru a accelera ritmul recuperă­rii pierderilor înregistrate. Analiza productivității muncii — vizînd direct îmbunătățirea fo­losirii capacităților de producție - nu poate fi ruptă de modul în care se realizează creșterea coefi­­cientului de schimb. Conform pre­vederilor Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut, media coeficientului de schimb trebuie să se situeze între 2,2—2,4. In­vestigațiile întreprinse în această privință au scos la iveală o sea­mă de deficiențe organizatorice. Spre exemplu, din numărul munci­torilor încadrați în industria mu­nicipiului, mai mult de jumătate sunt repartizați în schimbul I. Con­secința — coeficientul de schimb atinge abia cifra 1,68. Indicele a fost influențat defavorabil de către coeficienții obținuți la U.R.A. (1,38), Combinatul 1 Mai (1,59), In­dustria laptelui (1,6), Uzina Unio (1,8), C.E.I.L. (1,7). Nivelul scăzut al coeficientului de schimb atestă că în majoritatea întreprinderilor industriale există rezerve însem­nate privind folosirea suprafețelor de producție și a utilajelor, insta­lațiilor etc. Altfel spus, se eviden­țiază posibilitatea creșterii simți­toare a producției industriale cu aceleași mijloace de producție, fă­ră alocarea unor fonduri de in­vestiții suplimentare. Carențe în­semnate persistă și în domeniul asigurării asistenței tehnice pe schimburi, numai în industria re­publicană 74 la sută din cadrele tehnice existente lucrează în schimbul I. Astfel de neajunsuri impredi­­mentează evident desfășurarea op­timală a procesului de producție, îngreunînd acțiunea de recupera­re a pierderilor provocate de ca­lamități. Se impune deci ca orga­nele și organizațiile de partid și sindicale, comitetele de direcție, să utilizeze la maximum mijloace­le tehnice și organizatorice exis­tente în fiecare întreprindere, ast­fel ca la finele lunii octombrie toate restanțele în producție să fie „acoperite" , în așa fel ca pînă­ la sfîrșitul anului atît sarcinile de plan curente cît și angajamentele luate să fie realizate în mod exemplar. MIHAI BABIȚOTI ÎN PAGINA a 2-a (ÍRONO %f// PROTECȚIA MUNCII ÎN AGRICULTURĂ LA PERIFERIA PREOCUPĂRILOR ? Grija față de om este una din trăsăturile caracteristice ale orîn­­duirii noastre socialiste, ea mate­­rializîndu-se în măsurile menite să asigure fiecărui cetățean al țării condiții civilizate de muncă și viață. Și în agricultură, ca în orice domeniu economic, sunt alo­cate fonduri importante pentru ușurarea efortului fizic, evitarea pericolului de accidentare și îm­bolnăviri profesionale. Ca rezultat al acestor măsuri, nu­mărul accidentelor în agricultură s-a redus mult față de anii trecuți. Totuși, situațiile generatoare de accidente n-au dispărut în totali­tate. In ziua de 16 martie a.c., la cooperativa agricolă de producție din Viile Satu Mare s-a întîmplat un accident cu urmări tragice: în­grijitorul de animale Ioan Pușcaș, în timp ce scotea apă, a­ alunecat și a căzut în fîntînă. Constatările ulterioare au ajuns la concluzia că în cazul acestui accident au fost încălcate o serie de norme ale protecției muncii, că ultimul instructaj pe această temă a avut loc în . . . iunie 1969. Din diferite­ analize efectuate de Inspectoratul județean pentru protecția muncii a reieșit că sunt cazuri la care în unele întreprinderi agricole uti­lajele destinate protecției mun­cii nu erau folosite din­­ cauza unor defecțiuni minore sau­ pur și simplu că se ignora existența lor. De exemplu, în atelierul de între­ținere mecanică al I.A.S. Satu Ma­re, la secțiile de mecanizare din Urziceni și Sanislău ale I.M.A. Cărei nu se folosesc deloc echipa­mentele de protecție, deși acestea există. S-au mai constatat dife­rite deficiențe privind planificarea și folosirea sumelor destinate pro­tecției muncii. Deși în anul tre­cut au fost folosite aproape în întregime sumele destinate protec­ției, acestea au fost chel­tuite în cea mai mare parte pentru procurări de medicamente și mai puțin pentru amenajări­­ de utilaje sau echipament de protecție. Printre cauzele care pot produce acciden­te este și insuficienta cunoaștere a normelor protecției muncii. In­­structajele se fac în mod formal și spedaric și, în plus, sunt încălcate norme elementare de protecția muncii. La ferma din Ghenci a I.A.S. Cărei aparatul de sudură este ținut în atelierul de reparații în timp ce boxa aparatului este umplută cu diferite materiale. La ferma Andrid și Postaret­a ace­leași întreprinderi sunt evidente semne de ignorare a măsurilor de protecție la instalațiile electrice. Se remarcă și un alt lucru. In majoritatea cazurilor ordinele de lucru pe care le em­it inginerii din cooperativele agricole nu prevăd (așa cum este indicat!) porțiunile de drumuri periculoase. Nu se trag brazde de control în apropie­­r­ea locurilor periculoase fără să mai vorbim de tăblițele avertizoa­re. Lipsa de interes a unor cadre de conducere care minimalizează rolul instructajului prealabil este favo­rizat de executarea cu totul întîm­­plătoare a controlului din partea conducerilor unor întreprinderi agricole. Un fapt­ ce­ putea avea urmări grave s-a petrecut la I.A.S. Tășnad, tot din cauza lipsei de precauție, în cazul de față în folo­sirea substanțelor fito-farmaceuti­­ce. De cele mai multe ori cadrele de conducere din întreprinderi se interesează cînd merg pe teren exclusiv de problemele de produc­ție, neurmărind dacă oamenii sunt instruiți sau au utilajul și echipa­mentul de protecție. Afirmația nu este hazardată dacă avem în ve­dere doar simplul fapt că în cele mai multe unități agricole de pro­ducție caietele de control privind protecția muncii au rămas necom­pletate de către conducerile unită­ților agricole. Dacă s-ar considera frecvența controlului din partea acestor cadre după numărul în­semnărilor făcute în aceste caiete s-ar putea trage concluzia că de­plasările în cadrul unităților se fac cel mult . . . odată pe an. Se impune, deci, ca în fiecare unitate agricolă de producție pro­blema protecției muncii să-și gă­sească locul cuvenit în ansamblul preocupărilor cotidiene, iar cu­noașterea normelor de protecția muncii să nu mai fie ignorată. Pe ogoarele C.A.P. Tășnad se lucrează de zor la pregătirea terenu­lui pentru însămințarea griului. Entuziasta primire a laureaților de la Zakopane de folclor dotat cu trofeul „Toporașul de aur". Membrii Ansamblului coboa­ră din autocare în acordurile fanfarei. Un grup de pionieri îi îmbrățișează și le oferă bu­chete de flori. Apoi, sute de oameni îi însoțesc pe laureați în sala Teatrului. Tovarășul GHEORGHE SĂ­­S­ĂJAN, conducătorul Ansam­­blului la Zakopane, a mulțumit apoi, în numele laureaților, or­­ganelor de partid și de stat locale pentru sprijinul și ajuto­rul acordat Ansamblului, pen­tru condițiile minunate de pregătire ce i-au fost create și care au facilitat încununa­rea muncii solilor artei popu­lare a acestor meleaguri cu trofeul suprem al festivalului. La primirea sărbătorească au fost de față tovarășii: OCT­AVIAN LUȚ­AȘ, secretar ai Comitetului județean de partid Satu Mare, ALEXANDRU UR, membru al Biroului Comitetu­lui județean de partid, secției de propagandă , șeful Co­mitetului județean de partid, IOAN CĂIT­A, membru al Bi­roului Comitetului județean de partid, președintele Consiliului județean Satu Mare al U.G.S.R., VASILE CRISTEA, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, numeroși acti­viști de partid și de stat, oa­meni de cultură și artă, sute de cetățeni. Tovarășii Ioan Caița și Va­sile Cristea i-au felicitat căl­duros pe cei ce au reprezentat cu atîta strălucire comorile folclorului românesc. A luat apoi cuvîntul tovară­șul Octavian Luțaș. In numele organelor județene de partid si de stat, vorbitorul i-a felicitat cu căldură pe membrii ansam­blului, urîndu-le noi succese strălucite pe frontul artei.­­ Numele județului Satu Ma­re a ajuns cunoscut în Europa și in lume, în urma inundații­lor din mai — a spus vorbi­torul. Acum a ajuns cunoscut prin solii artei sale, împodo­­bindu-i numele cu laurii cuce­riți în greaua și prestigioasa confruntare artistică de la Za­kopane. Vă felicităm încă o dată și vă dorim noi succese în alte confruntări internaționale, prin care lumea să cunoască mai bine inestimabilele noastre co­mori folclorice. Ieri după-amiază, sute de sătmăreni adunați în fața Tea­trului de Nord, au făcut o en­tuziastă primire solilor folclo­rului românesc — Ansamblul folcloric al județului nostru — laureat al prestigioasei con­fruntări de la Zakopane — Polonia — Festivalul european

Next