Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)
1970-09-27 / No. 808
B PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! “ f |^Ц^18И HHИЯ Bl H BȘИ "Г. 808 (1547) m [UNK]к шин pi 1 Anul in (x) ^ InJJINI = Sarcinile cincinalului In dezbaterea adunărilor generale ale salariaților Forțele proprii ale întreprinderii „Ceram” nu exclud sprijinul forului tutelar Eforturile cu adevărat eroice ale colectivului fabricii de cărămizi „Ceram“ de a repune în funcțiune cele trei secții de producție și două cariere complet acoperite de ape și înnămolite în luna mai, au căpătat aici aură de legendă. In fruntea acțiunii de repunere a fabricii în funcție au fost comuniștii. Ei au fost exemplu mobilizator în muncă, i-au însuflețit pe oameni, i-au organizat și sprijinit, și astfel, încet, schimb după schimb și secție după secție, fabrica a reînceput să producă. In scurt timp secția blocuri de beton a recuperat pierderea substanțială înregistrată, apreciindu-se ca pînă la finele anului să se dea peste plan 2,5 milioane blocuri zidărie în echivalent cărămizi normale, zilnic se produc circa 150.000 cărămizi crude și tot atîtea cărămizi arse. Dacă situația cu totul specială în care s-a aflat întreprinderea — acțiunile privind evacuarea apei din cariere, repararea motoarelor, a liniilor de transport, repunerea în funcțiune a cuptoarelor s-au prelungit pînă la sfîrșitul lunii iulie — a impedimentat sensibil activitatea economică, financiarmente unitatea prezintă cîteva realizări deosebit de valoroase. De pildă, sarcina de reducere a prețului de cost a fost depășită cu 14,2 la sută, obținîndu-se o economie suplimentară de 1.282.000 lei. Corespunzător, cheltuiala la o mie lei producție marfă s-a diminuat cu circa 60 lei față de plan. Luînd în considerare conjuctura existentă, comitetul de direcție a hotărît pregătirea producției trimestrului IV în așa fel încît sezonul de fabricație să fie prelungit cît mai mult. Adunarea generală a salariaților privind dezbaterea cifrelor de plan pentru cincinal a analizat în următorul principal, pe lîngă problemele curente ale producției, condițiile care să asigure o bază temeinică viitoarelor sarcini economice. — Pentru îndeplinirea cu succes a indicatorilor preconizați — a spus Mihai Micu, șeful serviciului organizarea muncii — cred că cele mai mari greutăți le vom întîmpina în asigurarea materiei prime. Poate la fel de imperios necesară este și îmbunătățirea bazei tehnice din Utilajele sunt extrem de dotate, uzate, iar piese de schimb nu se găsesc. La secția A și C, se impune cu stringență îmbogățirea parcului de utilaje prin achiziționarea unor excavatoare. In altă ordine de idei, contractarea combustibilului, respectiv a celolignitului și rumegușului, merge foarte greu. Și vina nu o poartă numai întreprinderea... In discuțiile purtate s-au dezbătut cu mult simț de răspundere problemele legate de asigurarea sursei de materie primă, respectiv argilă, planul de creștere a productivității muncii cu 7,6 la sută în condițiile neprevederii niciunei măsuri de mecanizare sau de organizare, a niciunei investiții etc. în acest sens, tovarășul Ion Pușcaș, directorul unității, arăta că sarcina de creștere a productivității muncii trebuie realizată prin aplicarea în producție a unor soluții științifice de organizare a muncii, care trebuie sprijinite printr-o dotare corespunzătoare, și nu altfel. De aceia poziția adoptată de minister poate că ar trebui reanalizată, și, eventual, reconsiderată. Argumentele, prezentate de tov. ing. Vasile Șurlea, reprezentantul ministerului la adunarea salariaților, n-au putut să ne convingă. O problemă valoroasă a ridicat tovarășul Andrei Sermed șeful secției C. — Chiar dacă primim mult promisul hectar de argilă — a arătat vorbitorul — materia primă nu ne va fi asigurată pînă în anul 1973. Cred că trebuie scoasă urgent apa din vechea vatră a carierei pentru a relua exploatarea. Dar avem nevoie de un excavator cu braț mărit pe care l-am cerut și anul trecut, fără nici un rezultat însă. Totuși, colectivul secției noastre, în frunte cu comuniștii, a hotărît să facă totul pentru ca anual să dea peste plan un milion de cărămizi. Fiecare dintre vorbitori s-a străduit parcă să arate că muncitorii au înțeles pe deplin însemnătatea actuală a depășirii indicatorilor de plan la materialele de construcții. Matei Crutsch, șeful secției A, s-a angajat în numele lucrătorilor pe care-i conduce să suplimenteze cifrele prevăzute cu încă 300.000 cărămizi și circa 500.000 blocuri de beton. — Colectivul nostru dispune chiar în condițiile de acum de importante rezerve insuficient valorificate — a spus Paraschiva Martocsan, președinta comitetului sindical. Semnalez că în ultimul timp absențele nemotivate au atins cifre impresionante. Lipsesc mai ales nemotivat unii dintre sinistrați. Aceștia așteaptă ca statul să le dea locuințe noi în bloc, dar nu se gîndesc că au și ei datoria de a pune umărul la opera de recuperare a pierderilor provocate de calamități. Zilnic în secția C, spre exemplu, lipsesc cîte 4—5 muncitori; lipsurile nemotivate înregistrate în trimestrul curent acoperă munca unui muncitor într-o lună. Foarte mult! Legea permite maistrului de a sancționa abaterile la fiecare loc de muncă fără a mai consulta comitetul de direcție. Ce au făcut maiștrii de schimb în aces sens ? Pînă acum, nimic. Alături de măsurile pentru evacuarea apelor și găsirea unor soluții privind exploatarea argilei în adîncime, aproape fiecare vorbitor a ridicat problema asigurării producției cu materie primă. A reținut atenția un aspect susținut cu căldură de directorul întreprinderii. Un sondaj efectuat de I.P.M.C. București a scos la iveală rezultate în vechea zonă de neașteptate. exploatare există excavate circa 46 ha folosite superficial și care prin defrișare și reexcavare pot asigura producția întreprinderii cu argilă pentru încă 15—20 de ani. Rezervele sunt evaluate la circa 4 milioane m.c. Numai că exploatarea lor presupune dotarea fabricii cu utilaje capabile să lucreze în adîncime. Este o posibilitate asupra căreia forurile în drept, considerăm, ar trebui să reflecteze cu toată atenția. Pînă cînd noile fabrici de cărămizi de la Tășnad și Orașu Nou vor fi terminate, și chiar după aceea, unitatea din Satu Mare ar putea sprijini consistent uriașul front de construcții deschis în județul nostru. Concluziv, pe marginea discuțiilor, s-a desprins ideea că, deși necazurile provocate de inundații au fost mari, pentru viitor pot fi concretizate cîteva măsuri eficiente: întreprinderea are datoria de a economisi fiecare bănuț, în fiecare colț de fabrică, pentru a reduce și lichida dotația de stat; fiecare clipă favorabilă trebuie folosită pentru a produce cît mai multe cărămizi și alte materiale de construcții. Iar pentru aceasta, înainte de toate, trebuie întărită disciplina în muncă. MIHAI BABIȚCHI Aspect din secția de lapte praf a Fabricii de produse lactate din Satu Mare. Foto: M. SARCA Deschiderea lucrărilor sesiunii anuale a Federației Dentare Internaționale Sîmbătă dimineața, în sala Palatului Republicii Socialiste România din Capitală s-au deschis lucrările celei de-a 58-a Sesiuni anuale a Federației Dentare Internaționale, manifestare științifică de mare prestigiu, ce reunește personalități de frunte ale științei și practicii stomatologice din 46 de țări, din toate continentele. Reuniunea își desfășoară lucrările sub înaltul patronaj al Președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Sesiunea, care va dura șase zile, își axează lucrările pe probleme de cea mai vie actualitate științifică și practică, marcînd noi etape drumul progresului acestei discipline medicale. pe Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. Valerian Popescu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România. Primit cu aplauze a luat cuvîntul președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer. Cuvîntarea a fost ascultată cu atenție și subliniată cu vii și îndelungi aplauze. In numele F.D.I., a participanților, Dr. Ласк Stork, președintele acestei organizații a mulțumit președintelui Consiliului de Miniștri, Statului român, pentru condițiile create acestei reuniuni. In continuare participanții au fost salutați de Dr. Dan Enăchescu, ministrul sănătății, Mircea Malița, ministrul învățămîntului, acad. prof. Dr. Aurel Moga, președintele Academiei de științe medicale și Ion Cosma, prim-vicepreședinte al Consiliului popular al municipiului București. Salutul adresat de președintele Consiliului de Miniștri, ION GHEORGHE MAURER Doamnelor și domnilor. In numele guvernului Republicii Socialiste România adresez un cordial salut reprezentanților de seamă ai științei stomatologice, reuniți în cea de-a 58-a sesiune anuală a Federației Dentare Internaționale. Găzduind această reuniune științifică, guvernul român manifestă, o dată mai mult, înalta prețuire pe care o acordă științei, dorința de a contribui la progresul ei, de a sprijini strîngerea legăturilor între oamenii de știință din diferite țări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanța pe care a dobîndit-o știința în zilele noastre, ca forță de impulsie de prim rang a progresului societății. Știința, — este bine știut, — sporește din ce în ce mai mult capacitatea omului de a stăpîni natura, îi dă posibilitatea să valorifice mereu mai bine bogățiile ei, să-și îmbunătățească rapid și considerabil condițiile materiale de viață. Insușindu-și știința, oamenii își ridică, în același timp, nivelul de cultură, își dezvoltă puterea de cunoaștere și de înțelegere a fenomenelor din natură și societate. Prin toate acestea, știința acționează ca un factor de eliberare a omului, de promovare participării sale la deciderea desatinelor colectivității și ale lui însuși ca individ. In măsura în care dezvoltarea științei și introducerea în practică a cuceririlor geniului uman sunt degrevate de piedicile pe care le creează tendințele de exploatare și asuprire a omului de către om, știința devine și un factor de promovare a unor relații noi — între oameni, ca și între națiuni — relații guvernate de rațiune, de spiritul dreptății și al respectului reciproc, de principiile egalității, libertății și demnității umane și naționale. Transformarea din ce în ce mai mult a științei într-un instrument de dezvoltare a înțelegerii și colaborării internaționale, este un semn al vremurilor noastre, semn care îi conferă din ce în ce mai mult caracterul de bun universal, determină un interes acut pentru dezvoltarea ei din partea tuturor popoarelor lumii, fără excepție. Conștientă de întreaga însemnătate a științei, România a înscris dezvoltarea cercetărilor științifice ca un obiectiv primordial al construcției sale sociale. In cadrul programului național de cercetări științifice, se acordă atenția cuvenită științelor medicale și biologice, menite să aducă o importantă contribuție la ocrotirea sănătății oamenilor. Grija pentru sănătatea acestora constituie o preocupare centrală partidului și statului nostru, o latură importantă a procesului multilateral de dezvoltare și înflorire a întregii națiuni. Este evident că progresul științelor medicale, confruntate în zilele noastre cu probleme deosebit de complexe, се-și așteaptă o urgentă soluționare, nu poate fi conceput fără participarea unor forțe intelectuale din ce în ce mai numeroase și fără o strînsă cooperare între savanții tuturor țărilor. Congresul dumneavoastră, care reunește oameni de știință valoroși dintr-un mare număr de țări, va contribui la stabilirea unor concluzii de importanță și utilitate deosebită pentru rezolvarea unor probleme de sănătate publică în domeniul odonto-stomatologiei, va deschide, desigur, noi perspective de viitor acestei importante ramuri a medicinei. Vă rog să-mi permiteți, stimați oaspeți, să vă spun tradiționalul „Bun venit în România“ și să adresez Congresului dumneavoastră urări de deplin succes. Dialog pedagogic la Ciumești Ciumești — un cu amplă rezonantă nume istorică de cînd în toate analele arheologice s-a fixat ca o mare descoperire celebrul coif de aur din această localitate. Dar nu despre asemenea podoaba a unei existențe fastuoase trecute — deși eram viu atras de mirajul ei — m-am gindit să scriu cînd am poposit deunăzi ln Ciumești — comuna satul nislău. Ci despre curatotul altceva, care la capătul unei fugare investigații — echivalează în fond tot cu o descoperire revelatoare. La Școala generală din sat au poposit în ajunul acestui an școlar 4 cadre didactice noi, absolvenți ai unor facultăți și institute de învățămînt superior. Faptul este firesc, an de an, noi detașamente de dascăli întregesc corpurile didactice din școlile județului, ridicînd ștacheta competenței și măiestriei pedagogice puse în slujba educării tinerei generații. Directorul școlii, un dascăl la vîrsta 30, dar cu zece ani anilor de carieră de profesor la activ, sm mărturisea cu o vădită satisfacție: Pentru prima oară, începînd din acest an, școala din Ciumești are întregul corp didactic alcătuit numai din cadre calificate. Și munca noastră pedagogică a început sub impulsul unei infuzii de elan și tinerețe neîntilnită în asemenea măsură în anii trecuți. Cred că datorăm aceasta în primul rînd tinerilor profesori de biologie, originar din Livada, profesorul de geografie-istorie Liviugăr, din Bucureși, și Bultinara pereche a Maria și Dezideriu soților Șandor, ca matematiciană, el profesor de fizică-chimie. Fiecare din ei a adus în consiliile noastre pedagogice idei valoroase pentru perfecționarea și modernizarea procesului de învățămînt din școală. Ce a fost mai revelator, toate cadrele didactice s-au contaminat de pulsul de tinerețe și entuziasm cu care a fost împrospătată școala. In biroul directorului intră, în cursul discuției, un tînăr cu ochi visători, senini. Intenționa prezinte directorului săi citeva planșe și pe care le scosese mulaje din „colbul“ camerei cu materiale didactice. — Dînsul e biologul nostru cel tînăr — „omologul" meu în specialitate — mi-1 prezintă direct. GRUMEZA (Continuare în pag. a 2-a) Brazdă nu Chiar dacă ritualul este în aparență același, de cînd omul smulge pămîntului roadele —răsîi plata muncii, tradiția se modelează, se adaptează noului, științei agrotehnice, rezultînd din același înaintaș — tradiție. Jocul de cuvinte în acest caz este exclus cu desăvîrșire Se trage brazdă nouă. Este brazda anului 1970 și totuși brazda anului 1971. Grîul și secara, cultura anului 1971, primul an al altui cincinal, care cere o recoltă bine pregătită, gospodărește. Cu aceeași atenție și totuși amplificată. Poate de aceea la Ardud, Baba Novac, Rătești, Cărășeu, Porumbești, Iojib, și în multe alte sate, mecanizatorii, alături de cooperatori, îngroapă sub brazdă rodul, pîinea nouă a anului viitor. Suprafețele de cîte 150—200 ha însămînțate pînă acum, dovedesc înțelegerea unui deziderat. Și anume, acela că griului trebuie să i se găsească nu numai locul potrivit, dar și cel mai prielnic moment pentru a fi însămînțat. Ritmul în care au început însămînțările, nu același peste tot, va permite cu certitudine să tragă, pe merit, în anul viitor, foloasele unei munci, căreia cooperatorii i se dăruiesc în aceste zile. V. MONNEAGU O recoltă ajunge în hambare. Alteia i se pregătește acum patul germinativ. SLALOM PERICULOS IN NUMELE UNUI IDEAL FALS La cabinetul medical al întreprinderii Tricotex din Satu Mare s-a prezentat o femeie. Era palidă, slăbită. O colegă de muncă o sprijinea de braț. Medicul, dîndu-și seama că femeia suferă a examinat-o cu interes profesional. — Dumneata ai mai fost la cabinet. Aveai o bronșită. — Da, domn doctor, dar iar am răcit. Vă rog să-mi dați trei zile concediu medical. Tratamentul îl cunosc, am încă rețeta... Medicul i-a dat cîteva indicații cum să se trateze și i-a eliberat un nou certificat medical. După ce femeia a ieșit din cabinet, parcă-și mai revenise, răsuflînd ușurată. Colegei de muncă i s-a părut totuși ceva suspect și a întrebat-o, ca de la prietenă la prietenă. — Tu, Maria, spune-mi ce-i cu tine? In ultimele săptămîni nu te-ai simțit bine. Nu cumva ai altceva, nu ai ascuns medicului adevărul? Maria Csire, muncitoare la Tricotex — căci despre ea este vorba— a oftat de cîteva ori, și-a privit prietena cu oarecare neîncredere apoi i s-a destăinuit. — Mi-am făcut întrerupere de sarcină. Azi noapte... Acum mă simt foarte rău. Dar o să treacă în 2—3 zile.... - Nu ai făcut bine, trebuia să spui medicului adevărul. Ceea ce ai făcut nu este un lucru simplu. — Te rog să nu mai spui la nimeni. Am toată încrederea în tine. Altfel o să ajung la... Și am un copil de nouă ani. — Chiar pentru că ai un copil de nouă ani, trebuia să te gîndești la ceea ce faci. .. .In fața anchetatorului stătea o femeie tînără, robustă, cu privirea ațintită în podea. Avea ochii plînși. Părea zdrobită. — Am fost căsătorită. Am și un copil de nouă ani. M-am recăsătorit, apoi am divorțat din nou. In prezent conviețuiesc cu primul soț, adică cu tatăl copilului. Am rămas gravidă. Nu știam ce să fac. M-am hotărît să-mi provoc singură întreruperea sarcinei. Știți... am o seamă de datorii, am primit apartament, mi-am cumpărat mobilă și mă gîndeam la greutăți. Maria Csire a comis o nesăbuință, un act inuman în ultima instanță. După felul cum încearcă să motiveze fapta săvîrșită, îți face impresia că a fost împinsă de împrejurări deosebit de grele pentru a se decide la un asemenea risc. Lucrurile însă nu se prezintă chiar așa cum le-a relatat ea. — Cu 5—6 săptămîni în urmă am fost la locuința lui Maria Csire, — ne-a declarat martoara S. C. Discutînd despre viață, despre multe alte treburi, mi-a spus F. ISTRATE P. BORDAȘ (Continuare în pag. a 2-a) Recoltarea mecanică cartofilor la C.A.P. din a Calciu. Cîntec pentru drumuri multe Cît timp a trăit, nu l-am știut. Am aflat mai tîrziu, de la niște buni camarazi și frați ai mei întru tinerețe, c-a existat. Mi-a devenit prieten dincolo de moarte — prieten îmi fusese, virtual căci și atunci cînd nu-l știam, iar cu o izbîndă asupra neființei poate că suntem datori. Picta și scria versuri, rece, culoarea și cuvîntul, cînvea, lingă aceste două, și o altă mare patimă: lumea, cu toate căile ei. I se părea, știa că întotdeauna îl așteaptă în pragul casei un drum. 11 descoperea ușor și pornea să-l depene. Dorul de călătorie e ca o podoabă interogativă a zilelor cu nostalgii, ca o floare întrebătoare; marii călători, pleacă nu din plictiseală, ci din binecuvintată sete de a cunoaște; fascinația inițială a proiectării visului în posibil poate fi în ИЕН cuviințată sau negată de gestul practic. Unii suferă prăbușiri de imagini și gînduri — se vindecă de febra plecărilor. Dar marii călători fascinația dincolo de descoperă bișnuită a lumii: crează țara odin nou totul prin înțelegere. Dintre aceștia era: cavaler fără tihnă și prihană al drumurilor născute in pragul casei sale. Ultima dată, San Francisco îl atrăgea cu mirajul îndepărtat al unui nume de tărîm necercetat. Poate c-a pornit, poate că n-a pornit. Despre asta, nimeni nu mi-a mai vorbit. Știm că s-a pierdut undeva departe într-un accident nedrept și neverosimil, lăsîndu-ne o fărîmă de cîntec-culoare și cuvînt. Melodia aceea s-a auzit mult mai tîrziu, cînd ne oprim cu Din cînd în gind și frunți plecate în fata monumentului funerar sonor: „Dacă vei pleca la San-Francisco, ia cu tine o floare“ Prietenii mei scriu poeme. Se vor aduna cindva — și poate că volumul se va numi „Ulisse era tînăr", iar pe prima pagină va sta scris: „A fost odată un călător. Acum, drumurile spre departe sunt pustii. Nu lăsați zările singure". DOINA-MONA MIHĂILESCU