Curierul de Iassi, aprilie-iunie 1868 (Anul 1, Nr. 2-14)

1868-06-30 / nr. 14

CURIERUL DE IASSI APARE AIA FIECARE BUMINICA. DumInICă, 80 „CURIERUL DE IASSI“ SE TIPARESCE MTR’ÜKU MJMIERU DE 2000 EXEMPLARE. „­­ _ _________________________________________________________________________________________________________ . . . ... kr**& IM­r Wo. 14. Prețul aB»€»o»am­en­tu­lui: Iaași : Pe unu anu 8 lei noi Districte. Pe unu anu 10 lei noi » » șese luni 5 „ „ „ „ trei „ 2 „ „ 50 bani. Costul Abonamentului din districte se primesce și in m­arce de scrisori. Epistole nefrancato nu se priimescu. CAI/EAD ABEl SEPTEHÄSBI. Pentru antinciurile care se voru sondida de mai multe ori, se va face unu prețu foarte scădutu. Anunciurile se primescu la Administrațiunea a­­cestei foi. Redacțiunea și Administrațiunea se află la Tipografia Junimea casele Bancei. Abonamentele se făcu: In Ias si la Tipografia Junimea, in districte prin poștă și la librăria D-lor Soccec & Comp. in Bucuresci, la librăria D-lui Ch­r. Many in Botoșani, la comerciantul D. Ch. C. Buicliu in Homan, la D. Stener, spițeru, in Focșani, la comerciantul Aredic Găină in Berlad­, la comerciantul George Acsenti in Ba­cău, la librăria D-lor Nebunesii și fiu in Galați, la librăria D-lui Iosif Samitca in Craiova, In Austria la librăria D-lui H. Pardini in Cernăuți și la librăria D-lui S. Filtsch in Sibiu. Prețul Unu­rendu de 35 litere sau­­ locul sau odată publicatu. s­­ tr Costul Anunciurilor din districte se primesce și in maree de scrisori. Epistole neflancate nu se priimescu. » „ șese luni 4 „ „ » » trei » 2 „ „ vechii.. mla 11011 ?ion­ Patronul d i­­c­i. R^' ^ j'Stilu nou 9 i­o­a. j Patronul <1 t­r­e­i. “"­ Ioati‘ Iunie. Iulie. ore m. ore m. Iulie. I Iulie.­­ ore m. ore m. 30 12 Duminică. j Soborul Sf. Apostoli. 4 19 7 40 3 15 Mercuri. j Muc. Iachint și Anatolie. 4 23 7 38 Iulie. 4 1 16 Joi. I Păr. Andrei Ap. Chitu. 4 24 7 37 1 13 Luni. Cosma și Damian.­­.. 4 22 7 41 5 17 Vineri. I Păr. Atanasie al Atenei. 4 25 7 36 2 14 Marți. Vestm. Născătoarei. 4 22 7 41 6 18 Sâmbătă. j­ Curiosul Sisoiu. 4 25 7 35 Solri din intru. D. Grheorghie Sion, prin unu articolu pu­blicatu in „Romanul“ din 23—24 Iunie cu­­rentu anuncie publicului romănui moartea li­teratului D. Costachi Negruzzi incependu o apologie asupra acestui barbatu emeritu și a opurilor sale. Suntem prea fericiți a fi in stare să desmințimu fatala eroare in care s’ar putea afla publicul. I­. Costachi Negruzzi trăesce din fericire și, de cănd s’a stremutătu la Re­pedea unde intrebuințază cura de apă rece, unu progresii mare spre îndreptarea sa este evidenta. In adeveru in decursul acestor cinci luni de grea boală a D-lui Negruzzi, D-sa a fostu de căteva ori in pericolu mare, grație Domnului anse pericolul s’a pututu inlătura. Dee Domnul ca vitetul ce s’a respănditu des­pre moartea sa să’i fi ucisu moartea, după cum se dice­pe la Romani. Bucuresci. (Măria Sa Domnitorul in pri­mejdie). Sâmbăta trecută, trăsura in care se afla M. S. Domnitorul, intorcăndu-se de la biserică, s’a resturnatu din causa că s’a ruptu ostea. M. S. Domnitorul nu s’a primejduitu in nimică. A­N ISU. Domnii abonați, a cărora abona­mentul espiră la finele lunei Iunie, sunt rugați fie a roi noi abonamentul căt mai curându, ca să nu sufere o întârziere in primirea foilor. Solii din afară. Alegerea principelui Milan Obrenovici. Belgrad, 4 Iulie. Scupcina a fost­ conch­iemată de regența dom­nească pentru­­ jiua de 2 Iulie n. la Topolder ca să aleagă Domnitoriul țerci. Deputații sosire cea mai mare parte încă la 1 Iuliu, din partea mi­lițiilor naționale au venitu 1600 barbați de încre­dere ca in numele miliției se jure credința Dom­nitorului ce se va alege. Joi dimineața la 7 oare se întruni scupcina la Topolder. Ăuse localitatea fiind mică, n’a pututu să intre unu publicu numerosu. Pentru represen­­sentanții diplomatici și pentru corespondenții jur­nalelor erau locuri anume pregătite. Puțin după 7 oare, toți deputații și miniștrii de interne și ex­­terne, asistau la serviciul O­deescu. Deputații ju­­rare că in con­sultațiunile lor vor ave in vedere numai interesele țerei. De la țară au sositu peti­­țiuni numeroase cătră adunare ca ea se procleme de Domnitoru pe Obrenovici IV de la care aternă salvarea poporului. La 8 oare începu ședința. Scupcina alese de președinte pe Carabiberovici, bancherii din Belgrad, vice-președinte pe Tveiacovici, de secretari pe ad­vocatul Nedici și Glavinici. La 9* 1­2/1­oare d. Mari­­novici, președintele senatului ca prim­u membru al regenței provisorie deschise scupcina cu o cuvân­­tare lungă, întreruptă adese­ori de­rivate pentru regența și pentru principele Milan. La 10V4 care Milan Obrenovici era prochlemat de Domnitoru intre cele mai sgomotoase vivate. Fiindcă înse principele Milan e încă minoreau, se alese și o regință de trei membri și anume: membrul prim­it in regință e Blaznova fici ministru de resbelu, alui doile loan­­istici ministru de in­terne, alu treile senatorul Ioan Gavrilovici. Toți trei s’au alesu cu unanimitate, Blasnovatici mul­­țămi adunării dicendu. Noi vom da Serbia Prin­cipelui Milan intr’o stare și mai bună. —­­Afară tunau salve de tunuri și se au­di­au strigările de bucurie. Membrii regenței depuse jurământul îna­intea mitropolitului și după aceasta mitropolitul incepu­ o rugăciune pentru principele Milan. La 103/4 oare­tenerul Milan in uniformă de co­­lonelu intră in adunare adusa de o deputațiune a Scupcinei. Deputații se sculare și­ la asceptare in picioare, intimpinăndu-lu cu o mulțime de vivate. Milan dicea: „Sunt ăncă t­eDeru și deja domnitor alu Serbiei, dar nne voiu sili să invețu cum se potu ferici poporul meu.“ Vivatele entusiastice i respinsere din partea deputaților. De asemenea entusiasmu principele fu insoțitu cănd părăsi adu­narea, plecând calare insoțita de ministrul de res­belu, de mitropolitul și alții, in fortăreța și in ca­­sarma orașului primi de la miliție jurămentul de credință, la care ocasiune ministrul de resbelu țină o cuventare dicenda intre altele. Din sângele lui Mihail va resări o serbie glorioasă.­­ In tot dis­cursul acestora salvele de tunuri nu mai încetau. Representanții puterilor streine salutare alegerea prin inalțarea steagurilor lor. Lista civilă s’a hotăritu ca să fie ca și sub Mi­­kaiu. O parte a listei civile capata regența. In entusiasmu deputații voiau a proc­lema ereditatea tronului și in linia femeească și mai voiau a urca lista civilă.—După nreadă­<li la 4x/4 care scupcina hotări cu majoritate de voturi ca regența aleasă să fie legalminte pe trei ani. Scupcina viitoare poate prelungi terminul acesta. Vineri in 3 Iuliu a fostu Te-Deum, apoi ince­pendu ședința scupcinei i se presentare miniștrii nuoi (membrii regenței n’au portfoalie ministeriale), cari sunt de nici ministru de justiție și președinte consiliului de miniștri, Panta Iovanovici ministru de finance, Marco­vi­ci ministru de resbelu, Milos­­­covici ministru de interne și ad-interim la ester­­ne.­­ Iovanovici au primițu­ ad-interim ministerul de culte și Marcovici ministerial lucrărilor publice. Scupcina primi cu aclamațiune lista noilor mini­ștri. Ministrul-președinte disc. Intre noi să dom­nească­ legea, vrem se lucrăm­ cu buna credință.— Cernobaraci, ministrul de mai înainte alu cultelor, la cererea sa fu pusu in pensiune, iar cei­lalți foști miniștri trecu in disponibilitate. — Scupcina alese unu comiterii care se esprime dorințele po­­porațiunei și se facă proiecte de lege. Regența ceti in scupcina, o proclamațiune cătră popor, ce se primi cu entusiasmu. In această proc­lamațiune dice că densa va ține la devisa reposatului principe: „Legea este voința supremă in Serbia.“ Puterea armată a poporului nu numai se va susține in starea la care a adus’o „primul ostașu serbescu,“ d­­­acă se va desvolta cu pri­vința la relațiunile timpului. Desvoltarea mate­rială a țerei se va înainta și instituțiunile ei se vor perfecționa intru înțelesul inștiințelor repau­­satului. Din nobilul sânge alu principelui Mihaiu va cresce o Serbie nouă. Scupcina se va con­­cbiema mai adese ori. Buna-voința regimului nu ajunge a realiza intențiunile bune, ci trebuesce sprijinirea patriotică a intregei națiuni. Ordinea este basa ori­cărei esistențe sociale, etc. Belgrad, 6 Iulie. (Dep. Tel.) (împușcarea că­pitanului Nenadovici) cumnatul principelui A­­lesandru Carageorgevici, s’a esecutatu astăzi di­mineață. Esecutarea era hotărită pe măne, ănse că și membrii Scupcinei potu lua parte la ea, s’a făcutu astăzi cu totul că este o serbătoare. Roma, 1 iulie. (O bulă a papei) prin care convoacă unu consiliu, descrie rătăcirea societăței moderne: Biserica, decei este atacată, spoliată, clerul persecutata, ordinil­e religioase distruse; se respăndescu cărți rele; presa e rea, educațiunea copiilor e încredințată unor profesori fără credință. Pentru a îndrepta toate aceste Papa convoacă unu consiliu. Acte oficiale. § (Monitorul Oficialii) publică următoarele: In No. 135. Legea prin care se deschide D-lui Ministru de Res­belu unu creditu pentru achitarea creanțelor eserciților în­chise. — Legea prin care neajungerile de la unele capitole ale budgetului se vor acoperi cu creditele rămase disponi­bile la altele. — Regulamentul pentru taihanale. — In No. 136. Decretul prin care se revoacă decretul cu No. 1879 din 24 Deb­. 1864, relativii la uniforma impusă judecăto­rilor și advocaților. —In No. 137. Legile prin care se ad­mite la toate drepturile de cetățeanu romănu D-nii C. Ol­­teanu, Panaiot Trangopolu și Cap. Ant. Bărbieri. — Rapor­tul D-lui Ministru de Interne cătră M. S. Domnitorul, re­lativ la cumpărarea unei case pentru ospitalul Sf. Spiridon din Iassi, și aprobarea Domnitorului. — In No. 138. Decretul prin care se aco­rdă D-lui Ministru de Interne unu cre­ditu 30,000 lei, spre intimpinarea cheltuelilor necesarie pen­tru primirea A. S. principelui Napoleon.—­Decretul prin care se convoacă mai multe colegii electorale pentru a alege deputați. — Decretu prin care se desființează consiliul și co­mitetul perm, al jud. Tutova.— In No. 139. Decretul prin care se aproabă D-lui Ministru al afacerilor străine conce­diul cerutu pentru doue luni și ca funcțiunile acestui Mi­nisteriu in timpul acela va îndeplini ad-interim. D. Minis­tru de interne. — D. A. Mellinet, agentu și consul gene­rale al Franției, obținendu de la guvernul imperiale unu concediu. D-nu Hory, cancelarul, este insercinatu, cu înce­pere de la 15 ale curentei cu gestiunea onor, agenții și consulatului generalii. — D. comitel de Keyserling, agentu și consul general al Prusiei, obținendu de la Ministerin­ re­gale unu concediu de doue luni pentru cause de sănătate, de care va profita cu începere de la 2 iuliu s. n. in tim­pul absenței D-sale, cancelarul consulatului generalii, C­ asesor Annecke, va remănea insercinatu cu gerarea afa­cerilor. — In No. 140. Decretu relativu la desalvarea consi­liului comunei Bârlad. — Legea relativu­ la acordarea mai multor pensiuni. —­ Decretu prin care se aproabă opiniunea consiliului miniștrilor relativu la descinderea unui creditu pentru ministeriul lucrărilor publice. — Circulara D-lui mi­nistru de Interne la toți D-nii prefecți relativ cu viitoarele alegeri pentru Senatu.—Publicațiunea ministeriul­ui de externe, prin care se anunță, ca in absența Consulului a Statelor Unite ale Americei, D. Czapkai, cestiunea afacerilor aces­tui consulatu este încredințată agentului Serbiei, D. C. Ma­­gasinovici. § (Numiri in diferite funcțiuni.) Monitorul ofi­­cialu publică intre altele următoarele numiri: In No. 137. D. Iorgu Cerkez, portărelu la trib. Botoșani; D. Em. Chris­­tescu, portărelu la trib. Putna. ■— In No. 138. D. N. Teo­dorii, judecătorii de pace in plasa Siretu, jud. Suceava ; D. D. Ioanu, jud. de pace in orașul Focșani, ocol. II; D. I. G. Mănescu, ajutoru la jud. de pace in plasa Zăbrăuți. D. I. G. Vărcolici, ajut la jud. de pace in plasa Răcăciuni; D. St. Neculau, ajutoru la jud. de pace in plasa Belcesci, jud.Putna; D. V. Popescu, ajutoru la jud. de pace in plasa Bra­niscea, jud. Iassi; D. G. Dan, ajutorii la jud.­ de pace din orașul Vasluiu; I­. St. C. Teodorescu, ajutoru la jud. de pace in orașul Galați, ocol. II; D. Em. Cristodulo, procu­rorii, I­. G. Balomir, ajutoru de grefă, D. G. Gorschi, sub­stitut la trib. Suceava. Scori locale. Com­isiunea Interimară a­ Comunei Iassi, a publicatu următoriul Prescripții - Verbalu. Astăzi in 26 Iunie anul 1868, la una și jumătate oare după amendă-di sub-scrișii Membrii ai Comisiunei Interi­mare, chiemați de Guvern a administra afacerile Comunei Iașii, după disolvarea fostului Consiliu și pănă la alegerea altui Consiliu nou, după jurământul depus, ne-am întrunit« in Camera Primăriei și:

Next