Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1869 (Anul 2, Nr. 2-26)
1869-01-12 / nr. 2
Prețul Abonamentului. Iaași: Pe unu anii 8 lei noi. » șese luni 4 „ „ ] U „ trei „ 2 „ „ 1 Districte. Pe unu ani 10 lei noi. # șese luni 5 „ „ „ trei „ 27a » Costul Abonamentului din districte se priimesce și in maree de scrisori. aa^WA^i.1 mi ~ r„.» Duminică 12 Ianuarie 1869. AIP .A. IRK IK! FIBOAHE ID T7 Ivi 12NJIC A <1 A E. K Al » A IR U I. S F, P T K H A li E I. Anuncluri Băndul de 85 litere sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și Reclame.. Rândul de 85 litere «au locul sen 50 bani; ■ ‘ tc. Epistole nefrane&te nu se primeseu. . • rx. Manuscriptele nepublicate se yem arde. Redacțiunea »și Administrațiiânea: in localul Tipografiei Junimea. No. 2. [s Ulu nou Pioa. j 1» » tr « n a 1 j 11 e I. ^ j S | whL |8 tilltu<tt| P 8 ° »• j ■ P » * rou 1 <H 1 o L Ianuar. Ianuar. ore m.1 ore ru.jll Iaimar Ianuar. J I ore in | ore ir. 13 24 Duminică. I Mart. Tatian-diac. 7 241 4 36 j1 16 28 j Joi. ■ j Ind. Lanțului Ap. Petru. 7 19 4 41 13 25 Luni. | Mart. Ermil și Stratonicu. 7 23Î 4 371 17 29 j Vineri. f Cuv. Antonie. 7 18 4 42 14 26 Marți. i Pâr. uciși in Sina și Raez. 7 22| 4 38|11 18 30 I Sâmbătă. | Păr. Atanasie și Kirila. 7 17 14 43 15 27 Mercuri. | C. Pavel Tireul și I. Colib. 7 20 4 40|1| 19 81 j Duminică. Cuv. Macarie Egipteana. 7 15 j 444 Sciri din Intru. — București. Monitorul de la 1 Ian. publică legea votată de Cameră și promulgată de M. S. Domnitorului, pentru deschiderea unui portu pe Marea Neagră, cu canal de navigare pană la Dunărea in bradul Chilia. Acestu port și canalu vor purta numele Domnitorului României Carol I. D. Comite de Keyserlng Bautemberg a fost primitapoi in 2 ian. de înălțimea Sa Domnitorul, in audiență oficială, spre ași presinta scrisorile sale de creanță celu acceditează in noua sa calitate de consul general al Confederațiunei Germane de Nord. — (Ordin de zi,) adresată armatei de înălțimea Sa Domnitorul, cu ocasiunea anului nou 1869. „La reinoirea anului, va urezu la toți ofițerii și soldați, mulți și fericiți ani. Menținerea păcei, atăt de trebuincioasă pentru prosperitatea patriei, este cea mai scumpă dorință a inimei mele, vă aminte semănse că o armată bine formată, organisată, fidelă și desciplinată este fața oricărei națiuni, precum și garanția cea mai bună pentru realisarea acestei dorințe. Sileasca-se dară fiecare in cercul seu spre a deveni și a remăne unu membru demnu alu acestei mari instituțiuni. CAROL“ — (Numiri.) D. Miltiade Theodosiade, actualul membru la curtea de Apelu din Bucuresci, este numitu directoru alu ministeriului justiției, in locul D-lui Grigorie Triandafil care s’a numitu prim-președinte la Curtea de Apelu din Bucuresci. >. C. E. Schina, actualul procurorii de secțiune la înalta curte de casațiune, este numita membru la acea curte. — Primăria din Bucuresci a decisa ca in anul curent se pue in aplicațiune și tacsa de 4 la sută, încuviințată de corpurile legiuitoare și sancționată prin Decretu domnescu, asupra mărfurilor confecționate ce se voru introduce in Bucuresci. — Alteța Sa Principele Frideric de Hohezollern Sigmaringen, fratele Inălțimei Sale Domnitorului, s’a finanțatu cu Lady Maria Douglas, fiica defunctului duce de Hamilton și de Brandon in Scoția, duce de Chatelleruiit in Francia și a Măriei de Baden, care este fiică a Măriei Ducese Stefania de Baden, mătușa Majestăței Sale Imperatorului Napoleon III. Cununiile se vor face in luna lui Apriliu viitor. Mama finanțatei este sora Alteței Sale Regale Principesa de Hohenzollern Sigmaringen, mama Domnitorului nostru și a principesei de Vasa, a cărei fiică este măritată dupe Principele Regale de Saxonia. Corpurile Legiuitoare. In ședința din 2 ianuarie după anunciarea mai multor interpelațiuni, adunarea terminase cu votarea bugetului de la ministerial lucrărilor publice. In ședința din 3 ianuarie după mai multe interpelațiuni, D. Ministru de finance dă cetire unui mesagiu, prin care se trimite adunărei proiectul de lege pentru deschiderea unui creditu estraordinaru spre a se plăti recompensa acordată D-lui G. Asachi. D. Lupașcu desvoltă interpelarea privitoare la reluarea junilor străini in armată sub diferite proteeste. D. Ministru de interne recunoaste că și legea și deslegarea ei, in cea ce priveste recrutarea, a putut da locu la abuzuri, căci sunt ca la 4 sute de mii de locuitori in țară ce si făcu neverjuți cănd vine recrutarea, așa suntu atâtea sute de mii de Evrei care ceru drepturi, pe cănd din ei n’au intratu nici 5 in armată, presintăndu-se in România acei Evrei cu pașpoarte grecești, ori in Moldova cu pașapoarte din Galiț’m. Apoi Evreii cei luminați nu vor se dea copii in armată sub cuventu că nu potți fi inaintați. Afară de aceasta ei au căte 3 sau 4 nume și cănd sunt recrutați intr’unu satu sau orașu, fugu in altul sub nume schimbatu. Circulara predecesorului meu către prefecți—adaoge D. Ministru — tjice să nu se ia in armată junii de sub protecțiune străină, ănse prefecții și sub-prefecții au abusatu, scutindu pe fii acelora care sunt născuți in Romania și chiar pe fii de români care au cumparatu pașpoarte streine. D. Ministru adaoge, că a remasu in nelucrare convențiunea cu Austria de a nu libera paspoart in Galiția decât celor ce au interese, mari in țară la noi și astăzi in toate părțile se vede tristul și nenorocitul fenomen de a intălni pretutinde sume de istraeliți, alți cărora minerii nici nu se mai scie, care se presintă supt scutul Austriei. De acea opină administrațiunea și adunarea să se ocupe cu astă cestiune, spre a sei și acele poporațiuni unde se află, și ca cu modul acesta să se scie care Evrei sunt născuți in țară și aceea a vendu drepturi mai multe, se oprească pe alții se vină de peste otare, împrejurare care e causa diferitelor rele și nenorocitului jugu de feru ce stringe Moldova.—D. Voinovice că însăși populațiunea aceea perde, refuzăndu de a da acestu serviciu neînsemnata pe lăngă drepturile ce cere; ănsă interpelarea nu e aci, ci despre acei ce presintă terfeloage de la ori ce agent alu unui consularii, lucru care dă ocasiune la diferite abuzuri. De aceea D Voinov opină ca D. Ministru se ea mesuri ca autoritățile comunale se nu ție cont de tarteloagele aduse de fii acelora care sunt născuți ca Români in țară. — D. Ministru declară că va ține samă de această opiniune foarte salutară. In ședința din 4 Ianuarie, D. Ministru de Interne dă citire mesagiului prin care se trimite in discuțiunea camerei proiectele de lege pentru înființarea postului de inspectoru bisericescu, și după aceea adunarea precede la votarea bugetului Ministeriului de Interne. Scrii din afara. Paris, 18 Ian. (Mesagiul Imperatorului) la deschiderea corpurilor legiuitoare spune că este datoria principelui responsabila a unei țeri libere, de a comunica intențieiele Guvernului. Legea militară a întăritu încrederea țerei. Francia este bine înarmată, și așa putemi proclama dorința noastră de pace. Relațiunele noastre cu celelalte puteri sunt amirabile.—Toate puterile sunt in convnțeiegere despre principiile, care sunt in stare de a delătura conflictul greco-turcescu. Imperatorul crede că nimene nu va tulbura concordia generală. Paris, 18 Ian. Conferința s’a terminatu lucrările. Trei puncturi din Ultimatum Turcului s’au priimit. Rangabe priimind comunicarea aceasta oficioasă, a respins că firul eletric intre Corfu și Brindisi este rupt, și prin urmare Grecia nu va respunde carenda, dacă aderă sau nu la declararea Conferenței. London, 19 Ianuarie. Se asigură, că puterile care sunt representate la conferință s’au ințelesu, că vor ține o neutralitate, dacă Grecia nu va primi declarațiunea lor. — Soriile sosite aite spunu, că protocolul conferenței nu va relata despre începutul conflictului intre Turcia și Grecia, ci va declara numai, că favorizarea rescoalei contra unui statu vecini și ajutorul secreții acordate bandelor de insurgenți este in contra drepturilor ce au popoarele. Această declarațiune se va presenta Greciei și după consimțirea acestui statu, Poarta va fi rugată a retrage ultimatul. Constantinopolu, 18 Ianuarie. Poarta a trimisu o depeșă cătră Djemil-Pașa ca să iscălească protocolul conferinței. Se crede ca și Grecia va aproba protocolul. — Comisiunea numită din partea Turciei pentru regularea afacerilor grecesci, a notificatu tuturor supușilor grecesci, că sunt indatoriți a se presenta cu legitimațiunile lor de naționalitate, pentru a primi sau învoirea de a remăne in țeară, sau pentru a lua pașporturile lor. Constantinopole, 15 Ian. Se asigură că spre, respunsu la adresa ce comercianții au indreptatu guvernului Imperiale, pentru a dobândi suspensiunea măsurilor corective luate de Înalta Poartă, Marele Vizir a declaratu că lucrurile contra supușilor greci s’au și suspendații deja; dară măsurile contra corăbielor grecesci trebue să remănă in vigoare, până ce se va cunoasce resultatul conferinței.—Se confirmă că toți membrii guvernului provisori din Candia sunt arestați. — Se asigură că s’a omoritu patru dintr’ănșii și, pe lângă acesta, s’a surprinșii arhive ca numeroase corespondențe compromițătoare. Constantinopole. Circulă zgomotul Ignatiefi a cerut rechiămarea lui Hobard-Pașsi care blochiaă pe nedrept Syra. Ali-Pașa a respuns că Hobart blochiază pe „Enosisu dar nu Șira; flota se va retrage însă dacă Rusia respunde de actele lui „Enosis“. Italia. In câteva provincii ale Italiei s’au manifestatu rescoale in contra disposițiunilor legei pentru tacsa asupra măcinatului ce s’a pus in aplicațiune de la 1 Ianuarie 1869. Guvernul italian cu toate disposițiunile luate de a năbuși rescoalele in contra unei legi ce atinge hrana jalnică a sărăcimei nu s’a pututu opri, se asigură, de a nu gândi la convocarea parlamentului in sesiune estraordinară spre a pune din nou in discuțiune acea lege. Spania. La Malaga nnn evenimentu singerosu a avutu locu cu ocasia defarmărei milițiilor pentru care se luase mai intăiu disposiții numai pentru Andalusia, dară care din nenorocire s’au aplicați; și acolo. Lupta intre armată și cetățeni armați a ajuns până la baionete; mai mulți ofițeri și câteva sute [cetățeni s’au omoritu. Depunerea armelor s’a efectuații, și o mulțime de cetățeni se voru supune judecății milităresei. Madrid, 14 Iau. Guvernul provisoriu a publicata unu manifesta prin care arată că va stărui ca alegerile să fie libere de ori ce influențe bastarde și dice că in posiția ideilor republicane proclamate cu atâta violențe, guvernul se crede obligata a se pronunța cu energia pentru monarhia constituțională, foarte și liberală. Acate Oficiale. Monitorul oficialii publică următorul jurnalu ai Miniștrilor și aprobarea M. S. Domnitorului, relativa la construirea de deposite de praf in comunele urbane: 1. Aceste deposite se vor construi in limitele fiecărei comune urbane prin consiliile județeane și comunale, după planurile ce vor primi de la ministerul de resbelu. 2. Se va recomanda consiliilor județiane și comunale a prevedea asemenea fonduri prin budgetul anului viitor, sub titlu de împrumutare. 3. Tacsa, ce conform jurnalului din 23 Augusta 1867, se percepe ca drept de inmagasionare la fiecare oca de la comercianți, va remănea in profitul comunelor, până la complecta liquidare ce se va regula apoi d’a dreptul de fiecare comună cu ministerul de resbel. 4. Disposițiile acestui jurnal, ne aducând nici o modificare celor interioare in cestia de importarea prafului de pușcă cari remănu in vigoare, se vor aduce la împlinire de D-uii miniștri de resbel, finance și interne, in cea ce-i privesce, după ce mai inteiu va primi la alta aprobare. § (Numiri.) D. G. Ionoran membru la Curtea de Apel din Bucuresci; d. V. Christodulo, președinte la Trib. Dorohoiu; d. Dimitrie Ralet, președinte la Trib. Falciu; d. I. Merișescu, judecător instructor la Trib. Dorohoiu ; d. G I. Trifan, judecător instructor la Trib. Bacău; d. V. Mărea, membru la Trib. Tutova; d. G. Căpitănescu, președinte la Trib. Ismail; d. Esarcu, președinte la Trib. Bacău; d. A. Theodorel, supleant la același Tribunal; d. G. Mironescu, Grefier la Trib. Vaslui; d. G. Protopopescu, judecător instructor la Tribunalul Brăila; d. Dimitrie Soroceanu, membru la Trib. Botoșani; d. N. Berhă, supleant la Trib. Rimnicul-Saratu; d. I. Grigoriu, șef alu vămii Oituz. Sciri locale. 1. ^(Ceremonia sfințitei apei). Lunea trecută, Pr. S. S. Mitropolitul a celebratu ceremonia sfințitei apei in ograda Mitropoliei, la care au asistatu toate autoritățile civile și militare precum și toată garnisona sa mare ținută. *** (Numiri). D. Leon Negruzzi este numitu membru la, Curte de Apelu din Iassi, și D. A. Degrea, procurorii generalu la acea curte.