Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1869 (Anul 2, Nr. 2-26)

1869-01-12 / nr. 2

Prețul Abonamentului. Iaași: Pe unu anii 8 lei noi. » șese luni 4 „ „ ] U „ trei „ 2 „ „ 1 Districte. Pe unu ani 10 lei noi. # șese luni 5 „ „ „ trei „ 27a » Costul Abonamentului din districte se priimesce și in maree de scrisori. aa^WA^i­.1 mi ~ r„.» Duminică 12 Ianuarie 1869. AIP .A. IRK IK! FIBOAHE ID T7 Ivi 12NJIC A­ <1 A E. K Al » A IR U I. S F, P T K H A li E I. Anuncluri Băndul de 85 litere sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și Reclame.. Rândul de 85 litere «au­ locul sen 50 bani; ■ ‘ tc. Epistole nefrane&te nu se pri­meseu. . • rx. Manuscriptele nepublicate se yem arde. Redacți­unea »și Administrațiiâ­nea: in localul Tipografiei Junimea. No. 2. [s Ulu nou Pioa. j 1» » t­r « n a 1 j 11 e I. ^ j S | whL |8 tillt­u<­tt| P 8 ° »• j ■ P » * r­o­u 1 <H 1 o L Ianuar. Ianuar. ore m.1 ore ru.jll Iaimar Ianuar. J I ore in | ore ir. 13 24 Duminică. I Mart. Tatian-diac. 7 241 4 36 j1 16 28 j Joi. ■ j Ind­. Lanțului Ap. Petru.­­ 7 19 4 41 13 25 Luni. | Mart. Ermil și Stratonicu. 7 23Î 4 371­ 17 29 j Vineri. f Cuv. Antonie. 7 18­­ 4 42 14 26 Marți. i Pâr. uciși in Sina și Raez. 7 22| 4 38|11 18 30 I Sâmbătă. | Păr. Atanasie și Kirila. 7 17 1­4 43 15 27 Mercuri. | C. Pavel Tireul și I. Colib. 7 20­ 4 40|1| 19 81 j Duminică. Cuv. Macarie Egipteana. 7 15 j 4­44 Sciri din Intru. — București. Monitorul de la­ 1 Ian. publică le­gea votată de Cameră și promulgată de M. S. Dom­nitorului, pentru deschiderea unui portu pe Ma­rea Neagră, cu canal de navigare pană la Dună­rea in brad­ul Chilia. Acestu port și canalu vor purta numele Domnitorului României Carol I.­­ D. Comite de Keyserln­g Bautemberg a fost primita­poi in 2 ian. de înălțimea Sa Domnitorul, in audiență ofi­cială, spre ași presinta scrisorile sale de creanță celu acce­­dite­ază in noua sa c­alitate de consul general al Confedera­­țiunei Germane de Nord. — (Ordin de zi,) adresată armatei de înălțimea Sa Domnitorul, cu ocasiunea anului nou 1869. „La reinoirea anului, va urezu la toți ofițerii și soldați, mulți și fericiți ani. Menținerea păcei, atăt de trebuincioasă pentru prosperita­tea patriei, este cea mai scumpă dorință a inimei mele, vă aminte sem­ănse că o armată bine formată, organisată, fidelă și desciplinată este fața ori­cărei națiuni, precum și garan­ția cea mai bună pentru realisarea acestei dorințe. Sileas­­ca-se dară fie­care in cercul seu spre a deveni și a remăne unu membru demnu alu acestei mari instituțiuni. CAROL“ — (Numiri.) D. Miltiade Theodosiade, actua­lul membru la curtea de Apelu din Bucuresci, este numitu directoru alu ministeriului justiției, in locul D-lui Grigorie Triandafil care s’a numitu prim-președinte la Curtea de Apelu din Bucuresci. >. C. E. Schina, actualul procurorii de secțiune la înalta curte de casațiune, este numita membru la acea curte. — Primăria din Bucuresci a decisa ca in anul curent se pue in aplicațiune și tacsa de 4 la su­tă, încuviințată de corpurile legiuitoare și sancțio­nată prin Decretu domnescu, asupra mărfurilor confecționate ce se voru introduce in Bucuresci. — Alteța Sa Principele Frideric de Hohezollern Sigmaringen, fratele Inălțimei Sale Domnitorului, s’a finanțatu cu Lady Maria Douglas, fiica defunc­tului duce de Hamilton și de Brandon in Scoția, duce de Chatelleruii­t in Francia și a Măriei de Baden, care este fiică a Măriei Ducese Stefania de Baden, mătușa Majestăței Sale Imperatorului Napoleon III. Cununiile se vor face in luna lui Apriliu viitor. Mama finanțatei este sora Alteței Sale Regale Principesa de Hohenzollern Sigmaringen, mama Domnitorului nostru și a principesei de Vasa, a cărei fiică este măritată dupe Principele Regale de Saxonia. Corpurile Legiuitoare. In ședința din 2 ianuarie după anunciarea mai multor interpelațiuni, adunarea terminase cu vo­tarea bugetului de la ministerial lucrărilor publice. In ședința din 3 ianuarie după mai multe in­terpelațiuni, D. Ministru de finance dă cetire unui mesagiu, prin care se trimite adunărei proiectul de lege pentru deschiderea unui creditu estraor­­dinaru spre a se plăti recompensa acordată D-lui G. Asachi. D. Lupașcu desvoltă interpelarea privitoare la reluarea junilor străini in armată sub diferite proteeste. D. Ministru de interne recunoaste că și legea și des­legarea ei, in cea ce priveste recrutarea, a putut da locu la abuzuri, căci sunt ca la 4 sute de mii de locuitori in țară ce si făcu neverjuți cănd vine recrutarea, așa suntu atâtea sute de mii de Evrei care ceru drepturi, pe cănd din ei n’au intratu nici 5 in armată, presintăndu-se in România acei Evrei cu pașpoarte grecești, ori in Moldova cu pașapoarte din Galiț’m. Apoi Evreii cei luminați nu vor se dea copii in armată sub cuventu că nu potți fi inaintați. Afară de aceasta ei au căte 3 sau 4 nume și cănd sunt recrutați intr’unu satu sau orașu, fugu in altul sub nume schimbatu. Circulara predecesorului meu către prefecți—adaoge D. Ministru — tjice să nu se ia in armată junii de sub protecțiune străină, ănse prefecții și sub-prefecții au abusatu, scutindu pe fii acelora care sunt născuți in Romania și chiar pe fii de români care au cumparatu pașpoarte streine. D. Ministru adaoge, că a remasu in ne­­lucrare convențiunea cu Austria de a nu libera paspoart in Galiția decât celor ce au interese, mari in țară la noi și astăzi in toate părțile se vede tristul și nenorocitul fenomen de a intălni pretu­­tinde sume de istraeliți, alți cărora minerii nici nu se mai scie, care se presintă supt scutul Aus­triei. De acea opină administrațiunea și aduna­rea să se ocupe cu astă cestiune, spre a sei și a­­cele poporațiuni unde se află, și ca cu modul acesta să se scie care Evrei sunt născuți in țară și aceea a vend­u drepturi mai multe, se o­­prească pe alții se vină de peste otare, împreju­rare care e causa diferitelor rele și nenorocitului jugu de feru ce stringe Moldova.—D. Voinov­­­i­­ce că însăși populațiunea aceea perde, refuzăndu de a da acestu serviciu neînsemnata pe lăngă drep­turile ce cere; ănsă interpelarea nu e aci, ci des­pre acei ce presintă terfeloage de la ori ce agent alu unui consularii, lucru care dă ocasiune la di­ferite abuzuri. De aceea D Voinov opină ca D. Ministru se ea mesuri ca autoritățile comunale se nu ție cont de tarteloagele aduse de fii acelora care sunt născuți ca Români in țară. — D. Minis­tru declară că va ține samă de această opiniune foarte salutară. In ședința din 4 Ianuarie, D. Ministru de In­terne dă citire mesagiului prin care se trimite in discuțiunea camerei proiectele de lege pentru în­ființarea postului de inspectoru bisericescu, și du­pă aceea adunarea precede la votarea bugetului Ministeriului de Interne. Scrii din afara. Paris, 18 Ian. (Mesagiul Imperatorului) la deschiderea corpurilor legiuitoare spune că este datoria principelui responsabila a unei țeri libere, de a comunica intențieiele Guvernului. Legea militară a întăritu încrederea țerei. Francia este bine înarmată, și așa putem­i proclama dorința noastră de pace. Relați­unele noastre cu cele­lalte puteri sunt amirabile.—Toate puterile sunt in convnțeiegere despre principiile, care sunt in sta­re de a delătura conflictul greco-turcescu. Impe­­ratorul crede că nimene nu va tulbura concordia generală. Paris, 18 Ian. Conferința s’a terminatu lucră­rile. Trei puncturi din Ultimatum Turcului s’au priimit. Rangabe priimind comunicarea aceasta oficioasă, a respins că firul eletric intre Corfu și Brindisi este rupt, și prin urmare Grecia nu va respunde carenda, dacă aderă sau nu la declara­rea Conferenței. London, 19 Ianuarie. Se asigură, că puterile care sunt representate la conferință s’au ințelesu, că vor­ ține o neutralitate, dacă Grecia nu­ va primi declarațiunea lor. — Soriile sosite aite spunu, că protocolul conferenței nu va relata despre în­ceputul conflictului intre Turcia și Grecia, ci va declara numai, că favorizarea rescoalei contra unui statu vecini și ajutorul secreții acordate bandelor de insurgenți este in contra drepturilor ce au popoarele. Această declarațiune se va pre­­senta Greciei și după consimțirea acestui statu, Poarta va fi rugată a retrage ultimatul. Constanti­nopolu, 18 Ianuarie. Poarta a trimisu o depeșă cătră Djemil-Pașa ca să iscălească pro­tocolul conferinței. Se crede ca și Grecia va a­­proba protocolul. — Com­isiunea numită din partea Turciei pentru regularea­ afacerilor grecesci, a notificatu tuturor supușilor grecesci, că sunt in­­datoriți a se presenta cu legitimațiunile lor de naționalitate, pentru a primi sau învoirea de a remăne in țeară, sau pentru a lua pașporturile lor. Constantinopole, 15 Ian. Se asigură că spre, respunsu la adresa ce comercianții au indreptatu guvernului Imperiale, pentru a dobândi suspensi­­un­ea măsurilor corective luate de Înalta Poartă, Marele Vizir a declaratu că lucrurile contra supu­șilor greci s’au și suspendații deja; dară măsuri­le contra corăbielor grecesci trebue să remănă in vigoare, până ce se va cunoasce resultatul confe­rinței.—Se confirmă că toți membrii guvernului provisori din Candia sunt arestați. — Se asigură că s’a omoritu patru dintr’ănșii și, pe lângă aces­ta, s’a surprinșii arhive ca numeroase corespon­dențe compromițătoare. Constantinopole. Circulă zgomotu­­l Ignatiefi a cerut rechiămarea lui Hobard-Pașsi care blochia­­­­ă pe nedrept Syra. Ali-Pașa a respuns că Ho­bart blochiază pe „Enosisu dar nu Șira; flota se va retrage însă dacă Rusia respunde de actele lui „Enosis“. Italia. In câteva provincii ale Italiei s’au ma­­nifestatu rescoale in contra disposițiunilor legei pentru tacsa asupra măcinatului ce s’a pus in a­­plicațiune de la 1 Ianuarie 1869. Guvernul ita­lian cu toate disposițiunile luate de a năbuși res­­coalele in contra unei legi ce atinge hrana­­ jal­nică a sărăcimei nu s’a pututu opri, se asigură, de a nu gândi la convocarea parlamentului in sesiune estra­ordinară spre a pune din nou in discuțiune acea lege. Spania. La Malaga nnn evenimentu singerosu a avutu locu cu ocasia defarmărei milițiilor pen­tru care se luase mai intăiu disposiții numai pen­tru Andalusia, dară care din nenorocire s’au apli­cați; și acolo. Lupta intre armată și cetățeni armați a ajuns până la baionete; mai mulți ofi­țeri și câteva sute [cetățeni s’au omoritu. Depu­nerea armelor s’a efectuații, și o mulțime de ce­tățeni se voru supune judecății milităresei. Madrid, 14 Iau. Guvernul provisoriu a publi­cata unu manifesta prin care arată că va stărui ca alegerile să fie libere de ori ce influențe bas­tarde și dice că in posiția ideilor republicane pro­clamate cu atâta violențe, guvernul se crede o­­bligata a se pronunța cu energia pentru monar­hia constituțională, foarte și liberală. Acate Oficiale.­ ­ Monitorul oficialii publică următorul jurnalu ai Miniș­trilor și aprobarea M. S. Domnitorului, relativa la constru­irea de deposite de praf in comunele urbane: 1. Aceste deposite se vor construi in limitele fie­cărei comune urbane prin consiliile județeane și comunale, după planurile ce vor primi de la ministerul de resbelu. 2. Se va recomanda consiliilor județiane și comunale a prevedea asemenea fonduri prin budgetul anului viitor, sub titlu de împrumutare. 3. Tacsa, ce conform jurnalului din 23 Augusta 1867, se percepe ca drept de inmagasionare la fie­care oca de la comercianți, va remănea in profitul comunelor, până la com­plecta liquidare ce se va regula apoi d’a dreptul de fie­care comună cu ministerul de resbel. 4. Disposițiile acestui jurnal, ne aducând nici o modifi­care celor interioare in cestia de importarea prafului de pușcă cari remănu in vigoare, se vor aduce la împlinire de D-uii miniștri de resbel, finance și interne, in cea ce-i pri­vesce, după ce mai inteiu va primi la alta aprobare. § (Numiri.) D. G. I­onoran membru la Curtea de Apel din Bucuresci; d. V. Christodulo, președinte la Trib. Doro­­hoiu; d. Dimitrie Ralet, președinte la Trib. Falciu; d. I. Merișescu, judecător instructor la Trib. Dorohoiu ; d. G I. Trifan, judecător instructor la Trib. Bacău; d. V. Mărea, membru la Trib. Tutova; d. G. Căpitănescu, președinte la Trib. Ismail; d. Esarcu, președinte la Trib. Bacău; d. A. Theodorel, supleant la același Tribunal; d. G. Mironescu, Grefier la Trib. Vaslui; d. G. Protopopescu, judecător in­structor la Tribunalul Brăila; d. Dimitrie Soroceanu, mem­bru la­ Trib. Botoșani; d. N. Berhă, supleant la Trib. Rim­­­nicul-Saratu; d. I. Grigoriu, șef alu vămii Oituz. Sciri locale. 1. ^(Ceremonia sfințitei apei). Lunea­­ trecută, Pr. S. S. Mitropolitul a celebratu ceremo­nia sfințitei apei in ograda Mitropoliei, la care au asistatu toate autoritățile civile și militare precum și toată garnisona sa mare ținută. *** (N­u­­m­i­r­i). D. Leon Negruzzi este numitu membru la, Curte de Apelu din Iassi, și D. A. Degrea, procurorii generalu la acea curte.

Next