Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)
1870-03-26 / nr. 24
Solii din afară. Paris, 29 Martie. In corpul legiuitoru s’a respinsu proiectul de reformă electorală, propusu din inițiativa camerei; s’a respinsu și interpelarea relativă la puterea constituționale, pentru că Olivier a făcutu din a ei respingere o cestiune de cabinetu. Viena, 31 Martie. Deputații polonezi și slavoni au renunciatu la mandatele lor de deputați din causă că n’au fostu satisfăcute cererile lor de a se lărgi autonomia provinciale. Florența, 29 Martie. In camera deputaților, cu ocasiunea desbaterei budgetului, ministrul afacerilor străine, Visconti Venozza, a declarații că ministerul stăruesce in a lăsa conciliului toată libertatea de discuțiune, pentru a respecta libertatea consciinței. Societatea n’are să se teamă intru nimicu de conciliu, pentru că ea nu mai poate acum se retrogradeze. Camera a trecut la ordinea Jilei asupra acestei interpelații instruită de Deleoni. Roma, 31 Martin. Papa și ultramontanii sunt intr’o mare auțare. Ideile de împăcare sunt considerate ca părăsite. Munich, 30 Martie. In cameră noul ministru Bray a espusu politica împăciuitoare a Bavariei, menținânduse tratatele militare cu Prusia. Ministrul de resbel a combătut reducerea armatei actuale sub drapeluri, căci aceste reduceri aru desorganisa armata. Acte oficiale. Circulara d-lui ministru al justiției cătră toți d-nii procurori. Domnule procuror, Mi s’a făcutu mai multe plângeri, contra portăreilor din țară pentru neglijența ce arată, precum și pentru șicanele, abuzurile și uneori chiar falsurile ce se verșesc din exercițiul funcțiunii lor. In unele districte, portăreii au ajunsu o calimitate pentru justițiabilii cari nu putu să se infățișeze pe la autoritățile judiciare sau nu potu să esecute sentințele definitive in timpu indelungata, din cauza străgănirilor ce intimpină din partea portăreilor. Eu nu potu tolera asemenea fapte reprehensibile, și voiu lua cele mai energice măsuri pentru ca culpabilii nu numai să fie destituiți, dar încă traduși înaintea tribunalelor pentru a li se aplica cu severitate pedeapsa ce merită. Ve invita dară, domnule] procuror, ca indată după primirea acestei circulari să faceți, dimpreună cu d. președinte, o revisiune cancelariei portăreilor de la curți și tribunale, să-mi raportați, pe de altă parte, indată ce vedeți că se ivescu plângeri de la părțile litigante contra vreunui portărel, pentru vreunu faptu oarecare, grăbiți-ve a cerceta acea plângere și a-mi raporta pentru ca să iau indată măsurile cele mai energice. Numai cântăndu pe concursul d-voastre și al d-lui președinte, voiu ajunge să lovescu tare și strașnicii vermele care roade și descredită instituțiunile portăreilor. Trebue să scie o dată criminalii, că se vor urmări pasii cu pasu și că vor fi inferați de pedeapsa ce li se va aplica. Primiți, domnule procuror, asigurarea osebitei mele considerațiuni. Ministru D. P. Vioreanu. No. 2,294, Martie 10. CURIERUL DE IASSI. Seiri locale. *** (Ședințele Consiliului Comunal din Iasi.) La 20 Martie 1) S’a presintatu cererea D-lui Sofian pentru includerea unei budiți in strada Vovidenia, a decisu a să întreba pe epitropul bisericei și pe vecini dacă închiderea acestei budiți nu presintă oarecare inconveniente. 2) Adresa Ministerului de Interne prin care D. Ministru zice că facsele din nou votate de Consiliu nu să potu aproba pănă ce mai ănteiu Camera nu va vota proiectul de lege supusu de Minister, relativu la aprobarea facteloru; in unanimitate, s’a decisu a să face o depeșă D-lui Ministru pentru a stărui la Cameră de a obține această lege. 3) Depeșa D-lui Ministru de lucrări publice prin care cere să se specifice de Consiliu ce anume lucrări publice sunt a să face cu milionul; in unanimitate s’a votatu a să respunde D-lui Ministru din jumatatea de milion sunt a să face acele lucrări de utilitate publică ce sunt de neapărată trebuință pentru Comună și care prin mijloacele ordinare ale comunei nu să potu efectua, și aceste sunt: Complectarea restului stradelor, complectarea restului apelor, inființarea de localuri pentru comisiile polițienesci, inființarea de localuri pentru judecătorii de ocoale, casarme pompieresci, scoli. 4) Depeșa D-lui deputatu Gr. iáturița prin care anuncă că s’a votatu de Cameră proiectul de lege pentru darea imașului tergului in stăpânirea Comunei; in unanimitate s’a decis a să esprima mulțămiri D-lui deputatu Sturdji pentru vestea ce o dă Comunei și al ruga să stărue pentru votarea legei tacselor. 6) D. Consilier A. G. Măcărescu rădică o chestiune prealabilă pentru sorocoveții rusesci, dicendu că este mare turburare in orașu crestendu că Consiliul are a’i mai scăde; in unanimitate s’a decisu a să face o placardă, prin care să se arate că Consiliul ni mai scade acești sorocoveți. — In ședința de la 23 Mart. 1) iâ’au supusu comunicatul D. Ministru de Interne cu care inapoesce budgetul spre a se reface in mărginirea veniturilor vechi, fiindu că pentru cele nouă, încă nu s’a votatu proiectul de lege pentru maesimul factelor comunilor urbane și rurale din țeară. Consiliul au decis a se pune la ordina idilei pentru refacere. 2) S’au continuatu cu votarea mai departe a condițiunilor cărnei. 3) Telegrama d-lui Ministru Lucrărilor publice prin care arată că nu poate lua nici o decisiune in privința milionului, pănă nu i se vor presenta și statutele casei de creditu. Consiliul au decis a se pune la ordinea idilei. (Teatru.) Astăzi (joi) seara va fi a doua representațiune de beneficiu pentru ospiciul infirmilor de la Galata. Se vom juca comediile „Smeul Nopții“ și „Doue Despărțenii.“ Dorimu ca publicu să fie mai generoșii decătu in rendul trecutu față cu acestu ospiciu. *** (Peșcii). Cu ocazia serbătoarei Bunavestire, D. Primaru al comunei noastre a luata disposițiuni pentru a se reduce la 5 lei oca de peșce crapu, care pănă acum se vindea cu 6 lei; asemenea s’a redusu la 1 lei 20 parale oca de peșce carasu, care mai nainte se vindea cu 3 lei. *** (Incendiu). In noaptea de 23 curentu a arsu aproape de bariera Socola o gașcă de scânduri, unde se afla unu cuptoru făcutu de jidani pentru coacerea de pască. ** (Primimu) următoarea relatare : Sunt mai multe văduve germane care primescu o mică pensioară de la 5 pănă la 10 franci pe lună de la cutia nulilor; această mică pensie li s’a eliberațu regulatu la finele fiecăruia trimestru pănă in anul 1869, de la casieria primăriei locale; darin anul espiratu li s’au datu numai pe trimestrul 1 și 4, pe când pe al 2 și alu 3 nici pănă astăii nu li s’au datu, astfel cu sermanele văduve, de unde mai nainte ’și mai ameliora traiul cu mica lor pensioară, astăzi au remasu in suferințe perjindu-și timpul pe la ușa Primăriei. *#* (Furtu) Ni se comunică de la d. Capit. de sergenți de vilu, că in noaptea de 23 spre 24 curentu, sergentul Costachi Stefaniu a prinsu pe unu evreu cu o vacă furată. Sergentul Manole Adrianu a prinsu pe unu individu, ce furasă o birjă c’unu calu. Sergentul loan Rășcanu a prinsu pe unu individu cu patru beșici rachiu. Toți s’au datu in măna justiției. *** ( Inmormêntare.) Duminica trecută elevii de la Lyceu, petrecură la mormêntu pe colegul lor Dimitrie Lăzărescu, elevii bursiera de clasa IV, repausatu in etate de 15 ani, in Spitalul Sf. Spiridon. Cheltuelile immormănterei s’au acoperitu din ofertele D-lor profesori și din contribuirile colegiali a tinerilor elevi, cătră cari a mai adaosu și onor. Primărie 90 lei v. din casa sa. S. La Archiereul Bobulescu binevoi a face serviciul divinu musica militară încă ș’a datu concursul seu, din ordinul D-lui Colonela Scheleti; asemenea și corul vocalu de la Mitropolie. Cadavrul defunctului s’a transportatu in cimitirul bisericei Talpalari, in biserică doi elevi au ținutu discursuri funebre. La sărutarea crucei de pe cadavru amu vecrutu lacrimi in ochii tuturoru elevilor și nu putemu a nu esprima recunoscința noastră in privința castelor și frățescilor simțeminte, ce această nobilă tinerime a doveditu in privința defunctului, pe care germanii lui părinți din districtul Piatra, l’au fostu confiatu maselor cu cele mai mandre speranțe și aspirațiuni. — Fie-i țerina ușoară ! *** (Timpul.) De căteva jile timpul pare că umblă glumindu cu noi. Este foarte capriciosu, își permite pe a ji căte patru—cinci schimbări, și noi trebue să primimu cu mulțumire toate capriciile lui. Este unu timpu ce seamănă cu filele babelor; diferesce ănse intru atăta, că e mai puținu furiosu. In momentul acesta ne inveselesce o blândă și măngăioasă strălucire de soare, in momentul următorunse ne pomenimu isbiți in față de nisce țurțurei mici și vertoși, presto unu momentuearăși se resbună, țurțureii se topescu de radele solare și producu o mică glodărie, care este cu atât mai suferibilă, că se usucă curendu. Din cănd in cănd iși face visitele și căte-unu puiu de ventu. Pănă cănd mai au să duresie aceste capricii ale timpului, nu scrim, ar face ănse prea bine dacă mi-aru mai dispensa puținu, căci jeu, a inceputu a ni se uni cu glumele. *** (Copilu î mortu și măncatu de căni). Birjarii Marcu Vaintroiu și Herșcu Mendilovici, venindu de la Iassi cu pasajeri la Berladu, pe drumu dreptu Crasna, au găsitu la 19 Martie pe la 10 oare dimineața unu cadavru a unui copilu mortu măncăndu unu,căne din elu— care cadavru la infățoșatu acestui oficiu, și la constatarea ce i s’a făcutu de medicul comunalu și procurorele Tribunalului, s’au veijutu că copilul e de religie israelită in etate ca de 2 luni, presupuindu-se arla unei fete de jidovu numită Toba Groitoriu, care era in serviciu la D-na Haea Kosinstaig din această comună, și care acum de unu timpu de vreo doue septemăni au purcesu de a se duce la Iassi la muma sa. — Această notiță amu priimit’o de la oficiul stărei civile a urbei Berladu, pentru care esprimămu mulțămirile noastre d-lui Primaru. — Iată dar amu ajunsu in posițiunea de a putea publica mai desu și mai multe soiii de prin districte, decătu din urbea noastră chiar. Nu seimu cum să potrivimu cuvintele mai bine, ca să mulțămim d-lor Comisari ai orașului nostru, pentru concursul ce ni’lu oferă, căci au jimnu felu de felu de lucruri, bunăoară că bilele acestea s’a găsitu o comoară cu monedă veche de argintu și aur, că s’au intemplatu mai multe maltratări, furturi, nelegiuiri și alte multe abusuri și scandaluri, cari intr’o urbă locuită de 80,000_ și mai multe suflete, se potu intampla foarte desu și foarte multe; și noi dacă voimu să aflămu unele din acestea, pentru a le da pe față in interesul publicului ce le reclamă incontinuu de la noi, suntemu nevoiți a intimpina cele mai mari dificultăți, cu toate că avemu in posesiunea noastră încuviințarea cererei făcute de noi la locurile competente, pentru a ni se comunica solrile jilei. *** (Se die e) că femeea Ileana fiica Sofroniei din Hărlău a fostubătută de cătră unii bulgara de la șoseaua drumului, și din această causă a și muritu. Dar totodată se zice și aceea, că Primarul Comunei Hărlău, dimpreună cu medicul Urbei, constatăndu acestu faptu, au invoitu înmormântarea la 1 oară de noapte, fără a mai cerceta crima. — Nu scimu încât este adeveratu ceea ce se zice, dar nu totu cazul ar fi de doritu ca persoana competentă, să fee mesuri pentru constatarea adeverului. Balurile Comitetului Reuniunii. Precum s’a anunțatu, cele doue serate ale Reuniunei voru avea locula 28 a curentei, adecă Sâmbăta viitoare, și la 15 Aprilie viitoru; vitetele răspăndite despre suspendarea lor sunt fără fondamentu. •—On. Persoane cari n’au primitu bilete de invitare din causa erorilor comise de impărțitori sunt rugate să binevoească a se adresa la D-nele : Aglae Tăcu, Em. Gherghel, Victoria A. Ureche, sau la subsemnata: Președenta Comitetului: Elena Istrati. Inscrțiuni și reclame*). Domnule Redactoru: Binevoiți a publica in coloanele stimabilului Dv. diaru anunciul alăturatu și a priimi odată cu aceasta și mulțămirile mele anticipate. A. Vizanti. Spre schința publicului. Mai mulți onor. Cetățeni, intre cari și Domnii N. Quintescu, I. Caragiani, C. A. Ghica, Ștefan C. Șendre, I. M. Melicu, Paicu și alții, m’au fostu autori satu a cere de la D. Primaru sala Primăriei pentru o întrunire publică ce era să se facă cercuri la 7 oare sala, cu scopu de a ne consulta asupra mai multora nevoi ce băntuescu orașul Iassi, și a subscrie in privința aceasta o petițiune la Cameră. Onor. Primărie refuzăndu cererea, subsemnatul aduce la cunoscința onor. publicu, că din această causă întrunirea anansată in „Curierul“ No. 23, pănă se va găsi unu localu, se amână pentru altă <zi, pentru care onor. Cetățeni voru fi prevestiți printr’unu anunciu specialu. lassi, 24 Martie 1870. A. Visanti. Domnule Bedactoru, Cetindu in stimabilul d-voastrei jiaru din 5 a curentei unu articulu, sub rubrica informațiuni locale, intitulatu: Prefectu bătutu, vedu că ați fi fostu indusu in eroare prin informațiunile ce vi s’au datu, și spre a nu aduce publicul a’și face o idee contrarie adeverului, cetindu in diarul Dv. relatarea acestui incidente, vé comunică dovezii că acel cev’au informatu au comisu douő erori mari: antei (ficend că d-nu Prefectu au fostu bătutu, alu doilea că unu publicu numerosu au asistatu**). D. Redactoru, deposițiile cătră judele de instrucție a persoanelor ce întâmplarea adusese pe acea stradă in momentul faptului, probează destul de claru că d-nu Prefectu nu au fostu de feliu bătutu, ci atacatu. Acele persoane, renendu că prefectul apără cu bastonul seu, lovitură ce Nicu Profir el dirijase asupra capului, cu unu ciomag, de cele ce se găsescu numai in manele hoților, săriră imediatu și prinseră pe Profira asupra faptului, il dădură pe măna justiției, declarăndu totodată că ace lovitură, de nu aru fi fostupărătu, era mortală. Tot acele deposiții voru dovedi că Profira ascundea o armă de oțel numită Coup de poing in ce scopu toată lumea o poate înțelege. Incăt privesce că unu publicu numerosu au asistatu la acestu faptu va comunica copie de pedepeșa adresată dea dreptul d-lui ministru de vr’o câteva persoane. Iar altele, adresăndu-se d-lui Primaru, l’au rugatu a fi interpretul lor pentru a exprima indignațiunea ce i-au pătruns. Ar fi o insultă pentru Husenn de a lasa pe cetitorii tăiarului d-voastre se creadă, că s’ar pute găsi in târgul nostru unu publicu numerosu care se stie indiferenta dinaintea unui asemene atentatu. Zicu atentatul, pentru că, viața prefectului au fostu amenințată, și pentru că autoritatea au fostu ultragiată. Toți acei ce iubescu ordinea, și respecteauă legile (și fiți siguri că nu lipsesce târgul și județul nostru de asemenea oameni) toți aceea au fostu revoltați și au vestita in atentatul cătră d-nu Mărza nu numai o încercare de omuucidere, dar și o calcare de legi foarte amenințătoare pentru liniștea societății. Credu d-le Redactoru că veți bine-voi a insera in ziarul d-voastre aceste linii, împreună cu copiile ce ve comunica. Primiți verogu etc. Gr. Q. Beldimanu, Huși, 18 Martie 1870. *) Responsabilitatea articolelor publicate sub această rubrică privesce numai pe autorul articolului. **) Acea notiță amu copiato de pe o depeșă presentată la biuroul nostru da cătră unu d. cetățanu, Med,,