Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)
1870-01-22 / nr. 6
Anul III. Prețul Abonamentului. lassi: Pf* «nu anu 14 lei noi. . pese luni 7 , . trei , 31/. . Districte: Pe unu anu 16 lei noi, șese luni 8 , „ trei » 4 , , Austria și Germania: Te șese luni 5 florini hârtie. Francia: Pe șese luni 16 franci. Roșia: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. TASST, Joi. 22 Ianuarie 1870. ATJ A T*-F-, XDE ZDOUE 03R.I EE SEETEIvXĂlsr.A. - JOIA. SI EUIvIIISriOA. Anuueluri Rândul, de 35 litere sau locul seu 15 bani. I aserțiuni și Reclame Răndu, de 35 litere sau locul seu 1 seu nou Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Costul Abonamentului «lin țeară se priimesce și in maree poștale. Redacțiunea și Administrațiunea: in localul Tipografiei Junimea. lanuari Ianuarie 11 ore m. d ftm.1 Ianuarie Fevr. ore m. ore na 18 30 Duminică. + Păr. Atanasie și Chiril S. 7 17 4 43 22 3 Joi. f. Apost. Timotei și Anastasie. 7 12 4 48 19 31 Luni. I Cuv. Macarie Egipteanul. 7 15 4 44 23 4 Vineri. Mucenicul Climent. 7 11 4 49 20 Fer. | Marți. fi 1 Cuviosul Evtimie. 7 15 4 45 24 1 5 Sămbătî.i| Cuviosul Csennea. 7 9 4 52 21 2 Mercuri. I Cuviosul Macsim. 7 14 4 46 25 1 6 Duminică. M. Păr.: Grigorie Teologul. 7 S 4 51 C A L E \ D A 1( II L SEPT K .W A ST E 1. No. 6 Ä . |Sti,u BOttl P*0*- 1 Patronal 4 i 1 e i. j Ș». |Stilu nuu ^ ‘ 0 ft‘ P a t r o n a 1 d i 1 e i. ^) j*£' telegintele representantu alu intereselor, au espusu M. Sate considerațiunile pentru care Iassii vinu la legarea calei ferate Romane cu a Basarabiei supusă Rusiei. Soiii din Intru, București, înălțimea Sa Domnul a mai primitu, cu ocasiunea căsătoriei Sale, scrisori de la Majestatea Sa regele Suediei și Norvegiei, A. S. prințul de Schwarzburg-Rudolstadt și M. S. regele Danemarcei; asemenea a primitu o scrisoare și din partea regenței Serbiei prin care regenții, atătu in numele principelui Milano, cătu și in numele loru propriu, exprimă Inălțimei Sale cele mai călduroase felicitări pentru mariiagiul MM. LL. Domnul și Doamna și constată din nou legămintele de amicie ce unescu România și Serbia. — Inimia Botezului Mântuitorului, I. S. Domnul incunjurata de casa sa civilă și militară, a asistat la oficiul divin ce s’a celebrat in biserica Zlătari, in presența d-lor miniștri și Înaltelor corpuri ale Statului. După săvârșirea sântei liturgii, I. S. Domnul, procedata de Em. La mitropolitul primatu cu înaltul cleru și urmatu de d-nii miniștri, de înaltele corpuri și de d-nii înalți funcționari, a luatu fiarte la procesiunea solemnă de la biserica Zlătari până a pavilionul Dămboviței, unde incepu măreața ceremonie a sânții» apelor.—M. S. Doamna neputăndu asista la sânta liturgie din causa unei ușoare indisposițiuni, privea această ceremonie dintr’un salon ce i s’a fostu pregătitu. In momentul cănd Em. Sa a pusu sânta cruce in apă și când intonă cântecul „In Jordan botezându-te tu Doamne“, tunurile de la Dealul Spirei începură a da salvele obicinuite. La săvârșirea ceremoniei, I. S. Domnul a sărutatu sânta cruce, și I. S. Doamna care urmată de damele curței sale, venise in acest pavilion, a băutu din aiasma ce i se oferi de cătră Em. La mitropolitul primatu, sărutăndu și sânta cruce. Procesiunea urmăndu același ordinu, s’a reintorsu la biserica Zlătari, unde Em. Sa a invocatu binecuvântările ceresci asupra N. N.— Pe urmă M. S. Domnul, pe piața Teatrului, ideunjuratu de unu numerosu stat-major, a trecutu in revistă trupele garnisoanei și guarda cetățănească care in trecerea lor, aclamau cu strigăte entusiaste pe 1. S. Domnul și pe M. Doamna care, in trăsură asista la acestu defileu. — In acea iji, pe la carele 6 sara înălțimea Sa Domnul a intrunitu la prănciu pe d-nu ministru de resbeiu, pe d-nu șef al divisiunii I teritorială, d-nii șefi de corpuri, și pe toți d-nii ofițeri superiori a garnisoanei, un numeru mai bine de 60 persoane. M. S. Doamna, neputerdu, din causa ușoarei sale indisposițiuni, asista la acestu banquetu, a apărutu pe urmă in saloane și a binevoitu a convorbi cu celu mai viu interesu și cea mai mare afabilitate cu fiecare dintre d-nii ofițeri cari toți i-au fostu presintați de cătră I. S Domnul. — Măria Sa Domnul a bine-voitu a acorda înalta autorisațiune D-inu G. Philipescu, pentru a primi și purta insignele Corónei de feru ce i s’a conferitu de Majestatea Sa imperatorul Austriei și rege alu Ungariei.— Măria Sa Domnul a bine-voitu, a acorda d. V. Boerescu ministru alu justiției, inalta autorisațiune pentru a primi și a purta insignele de comandoru cu stea ale ordinului Coroana, ce i s’a conferitu de Majestatea Sa regele Prusiei, și acela ale ordinului Hohenzollern clasa I, ce i s’a conferitu asemenea de Alteța Sa Regală principele Antoniu de Hohenzollern. — Măria Sa Domnul, a bine-voitu a acorda inalta autorisațiune d-lui Ioan Stratu, agentul României la Paris, de a primi și purta ordinul Coroanei clasa II, ce i s’a conferitu de Majestatea Sa regele Prusiei și acela alu casei de Hohenzollern clasa I, ce i s’a conferitu asemenea de Alteța Sa Regală principele Antoniu de Hohenzollern. — Măria Sa Domnul a bine-voitu a acorda persoanelor mai josu însemnate, inalta autorisațiune pentru a primi și purta insignele ordinelor următoare: D-lui Vrana, secretarul agenției române la Paris, insignele ordinului de Hohenzollern clasa III, ce Alteța Sa Regală principele Carol Anton de Hohenzollern ’i-a conferitu. D-lui C. Cornescu, insignele ordinului de Hohenzollern clasa III, ce i s’a conferitu asemenea de Alteța Sa Regală principele Antoniu de Hohenzollern, D-lui Gherasimu Crasanu, cancelarul agenției române la Constantinopole, și D-lui Constantin Canelopolu, insignele ordinului Medgidia clasa III, ce li s’a conferitu de Majestatea Sa Sultanul. — Ministrul lucrărilor publice a împărțita la d-nii deputați și senatori, o mare chartă, a tuturoru căiloru de comunicațiune. — Deputatul alesu in colegiul III alu Capitalei este D. Lazăr Calenderoiu. — „Infor. Buc.“ scrie că, D. deputatu Cercez a avutu audiență de la M. S. Domnitorul, Mereu- j rea trecută. Suntemu îndreptățiți a crede că ii- j Corpurile legiuitoare. SENATUL. In ședința din 12 Ianuarie a. c. presenți fiindu 37 d-nn Senatori, d. ministru de resbeiu dă citire mesagiului, prin care se naintează Senatului proiectul de lege, relativu la posițiunea filei, fiindunse, proiectul de lege, relativu la inamobivilitatea magistraturei, d. N. Crețulescu, raportare, ie cuvéntul, și susțiindu principiul inamovibilității magistraturei in genere, cere admiterea acestei legi. D. Veisa este pentru primirea legii de inamovibilitate, nu însă după cum o propune guvernul, numai pentru curți, ci și pentru tribunale. D. Deșliu se pronunță pentru proiectul guvernului, care cere inamovibilitatea numai pentru curți. D. I. Manu, cere a se face ca să ajungă cineva la inamovibilitate numai după unu meritu, după unu stagiu oarecare și după probe, in fine d. Tell susține să se admită proiectul eșitu de la comitetul delegațiloru. După acestea, bătăndu 5 oare, ședința se ridică. In ședința din 13 Ianuarie a. c. in presența a lor 36 d-nn Senatori, d. Președinte comunică Senatului moartea d-lui V. Sturza, unindu-i votul pentru o adresă de condolență. După aceasta se votează luarea in considerațiune a proiectului guvernului, pentru inamovibilitatea magistraturei, apoi se ie la discuție pe articole și cetindu-se articolul I, după ce a lui discutară d-nii Ionescu și Ministrul justiției, care cere primirea acelui articolu, ședința se ridică la 5 oare. In ședința din 14 Ianuarie a. e. după ce se citesee o propunere a d-lui Veisa, relativă la modificarea unoru articole din legea civilă, D. Costaforu, fiindu inscrisa a vorbi după d. ministru încă din ședința trecută, acum are cuvântul in cestiunea articolului I din legea pentru inamovibilitatea magistraturei și susține că ar fi bine a se declara și tribunalele de inmovibile; d. I. Manuilu combate, pronunțindu-se pentru articolul I din proiectul guvernului, mai vorbesce ăncă d. Brăiloiu, cerăndu, ca magistratura se nu mai fie mestecată in politică, la ce d. ministru respunde, că însuși constituțiunea o amestecă, apoi cere a se vota articolul in cestiune. Ședința se ridică după 5 oare. In ședința din 15 ale curentei, după ce respunseră la apelul nominal 41 d-nn Senatori, se dă citire rezumatului ședinței precedinte și se aprobă. Se continuă discuția asupra art. I din legea pentru inamovibilitatea magistraturei oratorii, sunt d-nii: Costaforu, susțiindu din nou inamovibilitatea tribunalelor, d. gen. Tell totu in același sensu, d. ministru alu justiției contra; in sfirșitu discuția se închide și punăndu-se la votu art. I din proiectul emanatu de la comitetul delegațiloru, care este pentru inamovibilitatea magistraturei in genere, se respinge cu 22 bile contra 20. Acest articol dar, care s’a consideratu la votare, ca amendamentu la proiectul guvernului, a cădutu. Dara fiindu aproape de 6, ședința se ridică. In ședința din 16 ale curentei, sub președința d-lui Plagino și sub presența a loru 37 Senatori, se citesce o petiție, prin care niște locuitori din Slatina ceru intervenirea senatului, ca d. Strasberg să se fie strictu după condițiile cu care s’a predatu concesia drumuriloru de feru, pentru că concesionarul a schimbătu linia, și o depeșe prin care comuna Băltăcescu cere să nu se desființeze acea comună, conform proiectului care este a veni senatului; in urmă, priminduse indigenatul d-lui A. Nestoru, in favorul căruia vorbiră d-nii Costaforu, Orescu și Brăiloiu, cu 31 bile contra 8, ședința se rădică și se trece in secțiuni. CAMERA. Ședința de la 14 Ianuarie a. c. se deschise in presența alor 79 deputați, și după ce să aprobă sumarul și comunicatele diîei, acordându se totodată mai multe concedii unora din d-nii deputați, D. Gr. Bălănescu, luăndu cuvântul, desvoltă o interpelare anunțată d-lui ministru de lucrări publice, referitoare la șoseaua de pe dealul Panciului, care se coboară in valea Șușitei, spunăndu, că măsurile luate in privința acestei șosele, isbescu in interesele plășii Zăbrăuțului, la care interpelare d. ministru respunde intr’unu modu satisfăcătorii atătu pentru d. Bălănescu, cătu și pentru Cameră, și apoi inchizăndu-se discuția, se trece la ordinea ijilei. După aceasta d. Bolliac aduce mulțămită d-lui ministru din intru pentru măsurile ce a luatu contra evreiloru vagabond. După ce se votează art. 3, 5, 8, 35, 37 din legea comptabilitâții generale, precum și unu proiectu de lege pentru rescumperarea embaticurilor și arendarea pe mai mulți ani a venituriloru și pământuriloru urbei Pentru, ședința se suspendă pe 5 minute. La redeschidere se pune in desbatere unu proiectu de lege, relativu la modul impunerii viitoru la darea mondială; in această chestie vorbescu d-nii I. Marghilomanu, I. Codrescu, ministru de finance, D. Voinovu, și ministru din intru; in sfirșitu punăndu-se la votu luarea in considerațiune a acestui proiectu, se primesce cu 47 voturi contra 24. Incepăndu-se discuțiunea pe articole se discută articolul I și II priminduse modificați prin amendamentele d-lui Marghilomanu. In ședința de la 14 ianuarie, fiindu la ordinea clilei numai nisce proiecte neînsemnate, care se potu termina in curendu, după unu anume votu, adunarea trece in secțiuni, ca astfelu comitatele delegațiloru, intrunindu-se, se poată presinta rapoartele respective pentru proiectele de lege, pe care le-au trimisu in desbaterile d-loru. Scrii din afară. Paris, 26 Ianuarie. In corpul legislativii, Esquiros și Gambetta au imputatu viu ministerului că a trimisu trupe la Creuzot, considerându această trimitere ca o adevărată intervenție contra urmienilor. Miniștrii de interne și justiție au respunsu că, conflictulu fiindu cu putință, guvernulu a trimisu trupe pentru a impedeca desordinea, a pretege libertatea travaliului. Trupele n’au intervenitu, au remasa, calme, impasibile. Diarele anunță moartea ducelui de Broglie. țliarul „La Patrie“ dice că trupele voru pleca din Creuzot, remăindu numai o jumătate batalionu pănă la 2 Fevruarie st. n. In corpul legislativu s’a depusu proiectul de lege pentru trimiterea delictelor de presă înaintea juriului. Proiectul relativu la creditele urbei Paris a fostu adoptatu în unanimitate. Paris, 26 Ianuarie. Se desminte retragerea cătorva miniștri. S’a dtpusu in corpul legiuitorii proiectul de lege, care încredințează juriului judecarea proceselor de presă. Paris, 28 Ian. Jurnalul „Marsellaise“ publică o adresă subsemnată de 20 deputați a stăngei estreme din parlamentul maghiaru, in care deputații pestani exprimă deputaților fanțezi din stânga estremă simțimintele lor de simpatie și afecțiune. Madrid, 24 Ianuarie. In adunarea majorităței, Prim a combătutu proposiția republicană de escladerea Burbonilor. Amintea serviciile importante ce Montpensier a făcutu revoluției, ajutăndu guvernul: „Nu susținu pe Montpensier,—<jice Prim, — dară aflu proposiția de escludere injustă“. A mai vorbitu in favoarea lui Montpensier și Topete. După mai multe alte discursuri adunarea a respinsu propunerea republicană, prin care se cerea escluderea de la tronu a Burbonilor. Madrid, 26 Ianuarie. Alegerea ducelui de Montpensier, ca rege, este improbabile. Florența, 28 Ian. Se aude că ministrul Visconti Venosta planisează de a permuta capitala Italiei in Neapole. Roma, 28 Ianuarie. Profesorii de aici, la inițiativa papei, s’au hotăritu a ținea conferințe pu