Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)

1870-01-22 / nr. 6

Anul III. Prețul Abonamentului. lassi: Pf* «nu anu 14 lei noi. . pese luni 7 , .­­ trei , 31/. . Districte: Pe unu anu 16 lei noi­­, șese luni 8 , „­­ trei » 4 , , Austria și Germania: Te șese luni­ 5 florini hârtie. Francia: Pe șese luni 16 franci. Roșia: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. TASST, Joi. 22 Ianuarie 1870. ATJ A T*-F-, XDE ZDOUE 03R.I EE SEETEIvXĂlsr.A. - JOIA. SI EUIvIIISriOA. Anuueluri Rândul, de 35 litere sau locul seu 15 bani. I aserțiuni și Reclame Răndu, de 35 litere sau locul seu 1 seu nou Epistole nefrancate nu se pri­­mescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Costul Abonamentului «lin țeară se priimesce și in maree poștale. Redacțiunea și Administrațiunea: in localul Tipografiei Junimea. lanuari Ianuarie 11 ore m. d­­ ftm.1 Ianuarie Fevr. ore m. ore na­ 18 30 Duminică.­­ + Păr. Atanasie și Chiril S. 7 17 4 43 22 3 Joi. f. Apost. Timotei și Anastasie. 7 12 4 48 19 31 Luni. I Cuv. Macarie Egipteanul.­­ 7 15 4 44 23 4 Vineri. Mucenicul Clim­ent. 7 11 4 49 20 Fer. | Marți. fi 1 Cuviosul Evtimie. 7 15 4 45 24 1 5 Săm­bătî.­i| Cuviosul Csennea. 7 9 4 52 21 2 Mercuri. I Cuviosul Macsim. 7 14 4 46­ 25 1 6 Duminică. M. Păr.: Grigorie Teologul. 7 S 4 51 C A L E \ D A 1( II L SEPT K .W A ST E 1. No. 6 Ä . |Sti,u BOttl P*0*- 1 Patronal 4 i 1 e i. j Ș». |Stilu nuu ^ ‘ 0 ft‘ P a t r o n a 1 d i 1 e i. ^) j*£' telegintele representantu alu intereselor, au es­­pusu M. Sate considerațiunile pentru care Iassii vinu­ la legarea calei ferate Romane cu a Basa­rabiei supusă Rusiei. Soiii din Intru, București, înălțimea Sa Domnul a mai pri­mitu­, cu ocasiunea căsătoriei Sale, scrisori de la Majestatea Sa regele Suediei și Norvegiei, A. S. prințul de Schwarzburg-Rudolstadt și M. S. re­gele Danemarcei; asemenea a primitu o scrisoare și din partea regenței Serbiei prin care regenții, atătu in numele principelui Milano, cătu și in numele loru propriu, exprimă Inălțimei Sale cele mai călduroase felicitări pentru mariiagiul MM. LL. Domnul și Doamna și constată din nou legă­­m­intele de amicie ce unescu România și Serbia. — Inimi­a Botezului Mântuitorului, I. S. Domnul incun­­jurata de casa sa civilă și militară, a asistat la oficiul di­vin ce s’a celebrat in biserica Zlătari, in presența d-lor miniștri și Înaltelor corpuri ale Statului. După săvârșirea sântei liturgii, I. S. Domnul, procedata de Em. La mitro­politul primatu cu înaltul cleru și urmatu de d-nii miniș­tri, de înaltele corpuri și de d-nii înalți funcționari, a luatu f­iarte la procesiunea solemnă de la biserica Zlătari până a pavilionul Dămboviței, unde incepu măreața ceremonie a sânții­» apelor.—M. S. Doamna neputăndu asista la sânta litur­gie din causa unei ușoare indisposițiuni, privea această ceremonie dintr’un salon ce i s’a fostu pregătitu. In mo­mentul cănd Em. Sa a pusu sânta cruce in apă și când intonă cântecul „In Jordan botezându-te tu Doamne“, tu­nurile de la Dealul­ Spirei începură a da salvele obicinuite. La săvârșirea ceremoniei, I. S. Domnul a sărutatu sânta cruce, și I. S. Doamna care urmată de damele curței sale, venise in acest pavilion, a băutu din aiasma ce i se oferi de cătră Em. La mitropolitul primatu, sărutăndu și sânta cruce. Procesiunea urmăndu același ordinu, s’a reintorsu la biserica Zlătari, unde Em. Sa a invocatu binecuvântările ceresci asupra N­. N­.— Pe urmă M. S. Domnul, pe piața Teatrului, ideunjuratu de unu numerosu stat-major, a tre­­cutu in revistă trupele garnisoanei și guarda cetățănească care in trecerea lor, aclamau cu strigăte entusiaste pe 1. S. Domnul și pe M. Doamna care, in trăsură asista la acestu defileu. — In acea iji, pe la carele 6 sara înălțimea Sa Domnul a intrunitu la prănciu pe d-nu ministru de resbeiu, pe d-nu șef al divisiunii I teritorială, d-nii șefi de corpuri, și pe toți d-nii ofițeri superiori a garnisoanei, un numeru mai bine de 60 persoane. M. S. Doamna, neputerdu, din causa ușoarei sale indisposițiuni, asista la acestu banquetu, a apă­­rutu pe urmă in saloane și a binevoitu a convorbi cu celu mai viu interesu și cea mai mare afabilitate cu fiecare din­tre d-nii ofițeri cari toți i-au fostu presintați de cătră I. S Domnul. — Măria Sa Domnul a bine-voitu a acorda înalta auto­­risațiune D-inu G. Philipescu, pentru a primi și purta in­signele Corónei de feru ce i s’a conferitu de Majestatea Sa imperatorul Austriei și rege alu Ungariei.­­— Măria Sa Domnul a bine-voitu, a acorda d. V. Boerescu ministru alu justiției, inalta autori­­sațiune pentru a primi și a purta insignele de comandoru cu stea ale ordinului Coroana, ce i s’a conferitu de Majestatea Sa regele Prusiei, și acela ale ordinului Hohenzollern clasa I, ce i s’a conferitu asemenea de Alteța Sa Regală princi­pele Antoniu de Hohenzollern. —­ Măria Sa Domnul, a bine-voitu a acorda inalta autorisațiune d-lui Ioan Stratu, agentul României la Paris, de a primi și purta ordinul Coroanei clasa II, ce i s’a conferitu de Majesta­tea Sa regele Prusiei și acela alu casei de Hohen­­zollern clasa I, ce i s’a conferitu asemenea de Alteța Sa Regală principele Antoniu de Hohen­zollern. — Măria Sa Domnul a bine-voitu a acorda persoanelor mai josu însemnate, inalta autorisa­țiune pentru a primi și purta insignele ordinelor următoare: D-lui Vrana, secretarul agenției ro­mâne la Paris, insignele ordinului de Hohenzol­lern clasa III, ce Alteța Sa Regală principele Carol Anton de Hohenzollern ’i-a conferitu. D-lui C. Cornescu, insignele ordinului de Hohenzollern clasa III, ce i s’a conferitu asemenea de Alteța Sa Regală principele Antoniu de Hohenzollern, D-lui Gherasimu Crasanu, cancelarul agenției ro­mâne la Constantinopole, și D-lui Constantin Ca­­nelopolu, insignele ordinului Medgidia clasa III, ce li s’a conferitu de Majestatea Sa Sultanul. — Ministrul lucrărilor publice a împărțita la d-nii deputați și senatori, o mare chartă, a tutu­­roru căiloru de co­municațiune. — Deputatul alesu in colegiul III alu Capi­talei este D. Lazăr Calenderoiu. — „Infor. Buc.“ scrie că, D. deputatu Cercez a avutu audiență de la M. S. Domnitorul, Mereu- j rea trecută. Suntemu îndreptățiți a crede că ii- j Corpurile legiuitoare. SENATUL. In ședința din 12 Ianuarie a. c. presenți fiindu 37 d-nn Senatori, d. ministru de resbeiu dă citire mesagiului, prin care se nainteaz­ă Senatului pro­iectul de lege, relativu la posițiunea­­ filei, fiindu­­nse, proiectul de lege, relativu la inamobivilita­­tea magistraturei, d. N. Crețulescu, raportare, ie cuvéntul, și susțiindu principiul inamovibilității magistraturei in genere, cere admiterea acestei legi. D. Veisa este pentru primirea legii de ina­movibilitate, nu însă după cum o propune gu­vernul, numai pentru curți, ci și pentru tribunale. D. Deșliu se pronunță pentru proiectul guvernu­lui, care cere inamovibilitatea numai pentru curți. D. I. Manu, cere a se face ca să ajungă cineva la inamovibilitate numai după unu meritu, după unu stagiu oare­care și după probe, in fine d. Tell susține să se admită proiectul eșitu de la comitetul delegațiloru. După acestea, bătăndu 5 oare, ședința se ridică. In ședința din 13 Ianuarie a. c. in presența a lor 36 d-nn Senatori, d. Președinte comunică Se­natului moartea d-lui V. Sturza, unindu-i votul pentru o adresă de condolență. După aceasta se votează luarea in considerațiune a proiectului gu­vernului, pentru inamovibilitatea magistraturei, apoi se ie la discuție pe articole și cetindu-se ar­ticolul I, după ce a lui discutară d-nii Ionescu și Ministrul justiției, care cere primirea acelui arti­­colu, ședința se ridică la 5 oare. In ședința din 14 Ianuarie a. e. după ce se citesee o propunere a d-lui Veisa, relativă la mo­dificarea unoru articole din legea civilă, D. Cos­­taforu, fiindu inscrisa a vorbi după d. ministru încă din ședința trecută, acum a­re cuvântul in cestiunea articolului I din legea pentru inamovi­bilitatea magistraturei și susține că ar­ fi bine a se declara și tribunalele de inmovibile; d. I. Ma­nu­ilu combate, pronunțindu-se pentru articolul I din proiectul guvernului, mai vorbesce ăncă d. Brăiloiu, cerăndu, ca magistratura se nu mai fie mestecată in politică, la ce d. ministru respunde, că însuși constituțiunea o amestecă, apoi cere a se vota articolul in cestiune. Ședința se ridică după 5 oare. In ședința din 15 ale curentei, după ce re­­spunseră la apelul nominal 41 d-nn Senatori, se dă citire rezumatului ședinței precedinte și se a­­probă. Se continuă discuția asupra art. I din legea pentru inamovibilitatea magistraturei oratorii, sunt d-nii: Costaforu, susțiindu din nou inamovibilita­tea tribunalelor, d. gen. Tell totu in același sensu, d. ministru alu justiției contra; in sfirșitu discu­ția se închide și punăndu-se la votu art. I din proiectul emanatu de la comitetul delegațiloru, care este pentru inamovibilitatea magistraturei in genere, se respinge cu 22 bile contra 20. A­­cest­ articol dar, care s’a consideratu la votare, ca amendamentu la proiectul guvernului, a că­­dutu. Dara fiindu aproape de 6, ședința se ri­dică. In ședința din 16 ale curentei, sub președința d-lui Plagino și sub presența a loru 37 Senatori, se citesce o petiție, prin care niște locuitori din Slatina ceru intervenirea senatului, ca d. Stras­­berg să se fie strictu după condițiile cu care s’a predatu concesia drum­uriloru de feru, pentru că concesionarul a schi­mbătu linia, și o depeșe prin care comuna Băltăcescu­ cere să nu se desființeze acea comună, conform proiectului care este a ve­ni senatului; in urmă, priminduse indigenatul d-lui A. Nestoru, in favorul căruia vorbiră d-nii Cos­taforu, Orescu și Brăiloiu, cu 31 bile contra 8, ședința se rădică și se trece in secțiuni. CAMERA. Ședința de la 14 Ianuarie a. c. se deschise in presența a­lor 79 deputați, și d­upă ce să aprobă sumarul și comunicatele diîei, acordându se totoda­tă mai multe concedii unora din d-nii deputați, D. Gr. Bălănescu, luăndu cuvântul, desvoltă o in­terpelare anunțată d-lui ministru de lucrări pu­blice, referitoare la șoseaua de pe dealul Pan­­ciului, care se coboară in valea Șușitei, spunăndu, că măsurile luate in privința acestei șosele, is­­bescu­ in interesele plășii Zăbrăuțului, la care in­terpelare d. ministru respunde intr’unu modu sa­tisfăcătorii atătu pentru d. Bălănescu, cătu și pentru Cameră, și apoi inchizăndu-se discuția, se trece la ordinea ijilei. După aceasta d. Bolliac aduce mulțămită d-lui ministru din intru pentru măsurile ce a luatu contra evreiloru vagabond. După ce se votează art. 3, 5, 8, 35, 37 din le­gea comptabilitâții generale, precum și unu pro­­iectu de lege pentru rescumperarea embaticurilor și arendarea pe mai mulți ani a venituriloru și pământuriloru urbei Pentru, ședința se suspendă pe 5 minute. La redeschidere se pune in desba­­tere unu proiectu de lege, relativu la modul im­punerii viitoru la darea mondială; in această ches­tie vorbescu d-nii I. Marghilomanu, I. Codrescu, ministru de finance, D. Voinovu, și ministru din intru; in sfirșitu punăndu-se la votu luarea in considerațiune a acestui proiectu, se primesce cu 47 voturi contra 24. Incepăndu-se discuțiunea pe articole se discută articolul I și II primindu­se modificați prin amendamentele d-lui Marghi­­lomanu. In ședința de la 14 ianuarie, fiindu la ordinea clilei numai nisce proiecte neînsemnate, care se potu termina in curendu, după unu anume votu, adunarea trece in secțiuni, ca ast­felu comitatele delegațiloru, intrunindu-se, se poată presinta ra­poartele respective pentru proiectele de lege, pe care le-au trimisu in desbaterile d-loru. Scrii din afară. Paris, 26 Ianuarie. In corpul legislativii, Es­­quiros și Gambetta au imputatu viu ministerului că a trimisu trupe la Creuzot, considerându a­­ceastă trimitere ca o adevărată intervenție contra urmienilor. Miniștrii de interne și justiție au res­­punsu că, conflictulu fiindu cu putință, guvernulu a trimisu trupe pentru a impedeca desordinea, a pretege libertatea travaliului. Trupele n’au in­­tervenitu, au remasa, calme, impasibile. Diarele anunță moartea ducelui de Broglie. țliarul „La Patrie“ dice că trupele voru pleca din Creuzot, remăindu numai o jumătate batalionu pănă la 2 Fevruarie st. n. In corpul legislativu s’a depusu proiectul de lege pentru trimiterea delictelor de presă înaintea juriului. Proiectul relativu la creditele urbei Paris a fostu adoptatu în unanimitate. Paris, 26 Ianuarie. Se desminte retragerea cător­va miniștri. S’a dtpusu in corpul legiui­torii proiectul de lege, care încredințează juriului judecarea proceselor de presă. Paris, 28 Ian. Jurnalul „Marsellaise“ publică o adresă subsemnată de 20 deputați a stăngei estreme din parlamentul maghiaru, in care depu­tații pestani exprimă deputaților fanțezi din stân­ga estremă simțimintele lor­ de simpatie și a­­fecțiune. Madrid, 24 Ianuarie. In adunarea majorităței, Prim a combătutu proposiția republicană de es­­claderea Burbonilor. Amintea serviciile importante ce Montpensier a făcutu revoluției, ajutăndu gu­vernul: „Nu susținu pe Montpensier,—<jice Prim, — dară aflu proposiția de escludere injustă“. A mai vorbitu in favoarea lui Montpensier și Topete. După mai multe alte discursuri adunarea a res­­pinsu propunerea republicană, prin care se cerea escluderea de la tronu a Burbonilor. Madrid, 26 Ianuarie. Alegerea ducelui de Mont­pensier, ca rege, este improbabile. Florența, 28 Ian. Se aude că ministrul Vis­conti Venosta planisează de­ a permuta capitala Italiei in Neapole. Rom­a, 28 Ianuarie. Profesorii de aici, la ini­țiativa papei, s’au hotăritu a ținea conferințe pu­

Next