Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)
1870-03-26 / nr. 24
Arm III, Prețul Abonamentului, îassi : Pe unu anu 14 lei noi , șese luni 7 „ » trei „ 3"‘ar Districte: Pe unu anu 16 lei noi’ ,, șese luni 8 T . trei „ 4 „ Austria și Germania: Pe șese luni 5 fiorini hârtie. Francia: Pe șese luni 16 franci. Roșia: Pe unu 25 franci sau 8 ruble. TASST, Joi 26 Martie 1870. Tfc TCH ¥ A fi Ü ¥ JEABI JELU JL Jim. K2P 13» JHL APA.B.EIDE DOITE ORI PE SEPTEMANA: JOIA SI IDXTARENTIOIA-Redacțiunea și Adminiistrațiunea, in localul Tipografiei Junimea. J'A I, E D A R U I, SEPXESlAlSEI. Mo. 24, Annnciwi Răndul de 85 litere sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și Reclame Răndul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Costul Abonamentului din țeară se priimesee și in maree pozitale. vechiu. ^lunouj jlioa. Patronul <íi 1 c 1. ^ ffrichi. Stillt 1.011 ? 10 a Patronul ‘ ‘ o i. Martie. April. 1 ore m. ore m. Martie. April. ore m. ore m. 22 3 Duminică. I Mucenicul Vasilie. 5 39 6 28 26 7 Joi. Sobor. Arh. Gavril. 5 31 6 34 23 4 Luni. Cuv. Nicon cu 200, discip. 5 37 6 30 27 8 Vineri. Mucenița Matrona. 5 29 6 35 I 24 5 Mărfi. Cuviosul Zaharia. 5 35 6 31 28 9 Sâmbătă. Cuv. Ilarion. 3 5 27 6 36 1 25 C Mercuri. 1 (f) Puna Vestire. 5 33 6 821 29 10 Duminică. Cuviosul Marco. 5 26 6 37 Schi lin Intru. M. S. Domnitorul a visitatu la 6 curentu Casarma-pyrotechnic, unde suntu așezate doue companii de vânători. Insoțitu de d. minis. de resb. de col. Solomonu și major Gorjanu a inspectații sala pyrotehhniei unde se toarnă gloanțele sistemu Peabody și sistema cu acu. D’aici a plecatu spre casarma Malmaison, unde este aședatu restul batalionului de vânători și a asistatu la dejunul ofițerilor, la care ocasie d. major Crețulescu a purtatu unu toastu in onoarea M. Sale. După aceea a mai inspectatu școala batalionului de geniu, și s’a rentorsu la Palatu prea mulțămitu. — „Monitorul“ desminte scirea despre demisiunea d-lui Vioreanu minist, de justiție. — In ședința de la 18 curentu Camera a votatu proectul de lege pentru linia ferată: Pitesci—Slatina—Craiova. — La 19 curentu d. G. Brăteanu a ținutu in sala Ateneului roman o conferință despre „Regimul constituțional din Anglia.“ — La 14 curentu s’a inaintatu d-lui Președinte a Camerei o adresă din Focșani, prin care 278 de cetățeni subsemnați declară că actorii și dânișii la cele cuprinse in petițiunea comercianților bucuresceni, adresată cu căteva q zile mai inainte d-lui Președinte al Adunărei. — „Romanul“ cu data 18 Martie publică o adresă, prin care 33 de subsemnați iși retractează semnăturele din petițiunea înaintată Domnitorului; iei spunu că n’au subsemnatu nici o petițiune, care să fie conținuții vre unu reproșu contra ministerului, ci numai o simplă rugăciune cătră Măria Sa Domnul, de a nu mai fi impovorați cu nici imposite. In articolul sőu din frunte, numitul jiaru spune apoi, că această retractare nu este decăt unu efectu al manoperei poliției, prin care „Romanul“ să poată fi datu in judecată; și intr’adevĕru această dare in judecată, ifice că s’ar fi și cerutu de cătră unii din domnii miniștri, ăusa d. Vioreanu a refuzatu, preferindu mai bine a demisiona. Această imprejurare a schimbatu planul dărei in judecată, punănd astfel și pred. Vioreanu in posițiunea de a’și putea retracta demisionarea. In ședința de la 19 curenta a Camerei, d. Ministru de lucrări publice a declaratu, că guvernul, afară de concesiunea calei ferate de la îassi la Prutu, retrage toate celelalte proecte de legi pentru concesiuni de căi ferate. Spune totodată, că de aceea nu retrage proiectul de lege al drumului de ferii Îassi—Prutu, pentru că cele 25 ehilometre ce se ceru, se potu da eftine de totuși ele garanteaslă o mare parte din deficitul ce ar proveni din garanța de 7 la sută din linia Suceava—Romanu. Roagă dar pe adunare a se ocupa acum de această lege, pentru că la sesiunea viitoare poate deveni inutilă și desvantagioasă. — Tot in această ședință d. Ioanu Brăteanu s’a proclamatu deputatu al col. IV de Doljiu. — Cetățenii ploesceni au realesu același Consiliu comunal disolvatu de două ori in cursu de zece luni. Totodată au adresatu o petițiune cătră M. Sa Domnitorul, in care declară de calomnii toate acele motive, pe baza cărora fusese destituitu prefectul I. Arionu. — In ședința de la 20 curentu a Camerei s’au proclamatu deputați d-nii: Anton Arionu și Radu Mihaiu, realeși de aceleși colegii, pre cari li-au mai represintatu in Adunare. Tot in această ședință a mai fostu vorbă despre milionul Iașului, pentru a cărui întrebuințare in folosul comunei ministeriul a declaratu, că va presinta peste puținu anu proiectu de lege. — „Iui. Buc.“ spunu, că loteriile străine au făcutu o adevărată invasiune in țară. Zice că’n Bucuresci pe la sume de ferestre de prăvălii se vedu espuse mulțimi de bilete de lotărie de tot feliul, aduse din Germania. Tot acest jiaru spune, că după cum se vorbesce, Corpurile legiuitoare vom fi convocate in sesiune extraordinară la luna lui Maiu viitoru. — Tot „Informațiunile“ aducu scirea, că M. S. Domnul, după cuma circuleaia vorba prin capitală, nu va sancționa legea requisițiunei de 10 lei la sută din lefile funcționarilor și a oficierilor, reduse, deja prin legea budgetară. Corpurile legiuitoare. CAMERA. In ședința de la 12 Mart. după ce se făcuse mai multe cestiuni personale, d. Agarici anunță o interpelare d-lui minist, de culte in privința scoalei de medicină. D i Blarembergu asemenea anunță o interpelare pentru amblasamentul de la Vulcanii. D. minist, respunde că peste două,ele o să presinte Camerei proiecte de legi in Gestiunea tuturor ambrasamentelor. Se citescu mai multe mesaje, apoi se procede la desbaterea legei pentru adăogirea de 2% la impositu. După careșicari discuțiuni, la care ieau partej d-nii: Grădișteanu, Blarembergu, Cogălniceanu și alții, se pune la votu cu bile, și resultă 46 bile pentru, și 26 contra; deci d. președinte declară, că cifra de 2 lei la sută, ca adaosu la impositul fondaru este 4 la suta de pănă adi —este primită. La articolul II al proiectului, care cere trecerea in budgetul venitului de pe anul 1870 a sumei ce resultă din adaosul de 2 lei la sută, se intinde o discuțiune susținută de mai mulți deputați, apoi se pune la votu legea in totalu și se primesce cu bile albe 49 contra a 16 negre. Se pune apoi in desbatere unu creditu de 40,000 lei, cerutu de d. ministru de resbelu pentru a supralicita casa de lăngă spitalul militar a lui Beizadea Scarlat Ghica. După oarecare discuțiune, d. ministru primeșce a retrage cererea de creditu, pentru a veni mai inteiu cu unu proiectu de lege in regulă. Ședința se rădică. In ședința de la 13 Mart. d. prim ministru citesce mesagiul prin care prelungesce sesiunea estraordinară cu încă 15 iune, adecă pănă la fine a lui Martie curentu. Se pune in desbatere prof. de lege privitoru la noul impositu de 4 lei la sută de ocă de sare de consumațiune peste prețurile cu care se vinde aeji. Se deschide discuțiunea. D. Urechiă vorbesce pentru amânarea discuțiunei, pănă cănd se va presinta in discuție legea organisătoare a salinelor. D. Boliacu vorbesce contra proiectului și roagă pe Adunare să nu iu voteze, de vrea să fie binecuvântată de la opincă pănă la vlădică. D. Vericeanu asemenea spune ca nu va vota proiectul de față, pentru că este anti-constituționalu, și iubesce un individu ca și ia agricultură și produce unuzeu, ear veniturile nu le cresce. D. Gr. Sturdza combate ,pe ambii oratori de mai înainte, pentru că dăuși sau pusu pa unu tărămu populari. D. Grădișteanu vorbesce contra impositului. D. D. Ghica este pentru această adăogire de impositu. D. Leon Eraclide spune, că d-iar cu alți colegi ai d-sale va vota contra; mai vorbesce pentru proiectul. Boerescu și Ralanu, apoi se pune la vota și se adoptă inchiderea discuțiunei. Se votează apoi prin bile luarea in considerare a proiectului de lege. Resultatul este, bile albe pentru 47, bile negre contra 26. Se procede la disc pe articole și se dă cetire articolului I, care stabilește că se va spori cu patru lei noi la sută de ocă darea actuală, camera nu primeșce fără discuțiune. Art. II, care înscrie 1,400,000 lei ca venitu estraordinaru pe anul 1860 de la sporirea de 4 lei la sută de oca de sare, după puțină discuțiune punendu-se la votu asemenea se primesce. Apoi se votează legea in totala cu bile albe pentru 44, bile negre contra 24. După aceasta se pune in desbatere legea pentru care se autorisă ministerul a solda cheltuelile și pe luna Martie, după bugetul anului 1869. Se iea in considerare fără discuțiune. Începe discuția pe articole. La articolul II asupra tăerei de 10 la sută din toate leturile impiegaților pe anul acesta, se nasce o discuție sgomotoasă la care iau parte daii: Găță Biculescu, G. Brătianu și Boliacu. După un mare sgomotu inclidjendu-se discuțiunea, se pune la votu proiectul de lege in totalu, dar nefiindu numerul deputaților completu după cum cere regulamentul, votul se anulează. In ședința de la le Mart, după deschiderea ședinței, se pune la votu in total din nou proiectul de lege prin care se autorisă guvernul a urma cu cheltuelile și pe luna Martie după budgetul anului espiratu 1869, votare remasă din ședința de ori fără resultatu, și se aprobă cu bile albe pentru 58, contra 8 bile negre. După aceasta se dă cetire raportului privitoru la propunerea de a se re reținea de la toți funcționarii statului pe 1870 căte 10 lei la sută peste cei alți 10 lei, reținuți pentru pensiuni. Deschidendu-se discuțiunea generală, d. Leon Eraclide, luăndu curentul combate in terminii cei mai energici propunerea de față, și roagă pe d-nii deputați a respinge această mesură nedreaptă și escepțională numai pentru o clasă, care nu e cea mai avută. Asemenea protestă contra acesteia și d-nii: Lahovari și Agarici; anse d-nii: C. Grădișteanu, D. Ghica, Gr. Sturza și D. Berendei se pronunță in favoarea legei de față și in fine punându-se la votu luarea in considerare a noului proiectu de lege se primesce cu majoritatea voturilor, începe discuția pe article. La art. I, d. T. Văcărescu propune unu amendamentu prin care cere ca apartamentele oficierilor să nu fie supuse la reducerea de 10 la sută, căci s’a făcutu deja o reținere foarte simțitoare acestor apantamente, prin desființarea furniturilor. D. Leonida Sterie propune, prin amendamentu, a nu fi supuse la reducere apantamentele oficierilor de la gradul de sub-locotenentu pănă la acela de major inclusivu. D. Lahovari susține unu amandamentu, care prescrie ca reducerea să fie numai de 5 la sută, la lefurile mai mari de 150 lei pe lună, iar de la lefurile, cari s’au redusu deja de cum erau in budgetul anului trecutu, să nu se facă nici o reducere. D. Boerescu combate toate trei amandamentele, cari mai pe urmă fiindu supuse la votu, se respingu toate de cătră majoritate; după aceasta, legea se votează in total cu 40 bile albe contra 24 negre. Se punu in desbatere nisce cereri de credite, dar ne mai fiindu completu mânerul deputaților ședința se rădică la 4 oare. In ședința de la 16 Mart. d. C. Văleanu cere a se lua in considerare in ședința de actL a adunării cestiunea căei ferate de la Pitesci la Craiova sprin Slatina. Se procede apoi la votarea proiectului de lege in totalu, remasa din ședința precedentă, privitoru la unu creditu de 35.000 lei pentru hârtie de imprimate, etc. și resultatul este priimirea proiectului cu 66 bile pentru, contra 7. D. Esarcu desvoaltă interpelarea d-sale relativă la obligativitatea instrucțiunii publice, asupra neaplicarei obligativităței. D. ministru alu instrucțiunei publice respunde intr’unu modu ce satisface pe deplinu acceptarea interpelatorului. După aceasta d. Al. Lăzărescu cere a anuncia și d-sa o interpelare d-lui prim ministru. Dăudui-se curentul, o anunciă in modul următoru: Provoca pe onorabilul ministru de interne și președinte alu consiliului de miniștri a declara : I. Dacă d-sa ca ministru și bărbatu alu ordinii prin escelență, crede că este cuviinciosu, conform cu regulele unei prudinte administrațiuni și cu ideiele de ordine, ca stabilimentele publice, a căror intrebuințare și destinațiune este anume olărită prin lege, se serve de locul unor manifestațiuni politice, unor lupte și de sfidări de partite"? II. Dacă d-sa nu crede aceasta, se bine-voiască a respunde , cum de a permisu, unei adunări particulare, care, cu ooasiunea unei mese, unei cumetrii, a făcutu o manifestare politică, iutigendu pe frontispiciul Teatrului roman o devisă epigramatică, remasă acolo trei Zile, cu cuvintele de „Onoare bărbaților Ordinei lu II. Lacasu cănd d-nia sa s’ar acorda cu acestea, cănd o asemenea urmare ar incadra ideile d-sale, să-mi dea asecuzarea că localul poate servi și altui grupu politica pentru același scopu și care să poată iunge și densul devisa sa, oricât de neplăcută ar fi grupului de acum.— Nainte de a se face această interpelare d. v. președinte a fostu spusu, că mai sunt 35 de interpelațiuni la ordinea 7^c—* 1 Ședința se rădică.