Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)

1870-07-02 / nr. 51

Anul III. Prețul Abonamentului. Iasai : Pe unu anu 14 lei noi­ , șese luni 7 „ „ » trei v­i Va » Districte: Pe unu anu 16 lei noi. » șese luni 8 „ „ » trei „ 4 „ „ Austria și Germania: Pe șese luni 5 fiorini hârtie. Francia: Pe șese luni 16 franci. Roșia: Pe unu 25 franci sau 8 ruble. IASSI, Joi 2 Iulie 1870. APARE IDE DOITE ORI PE SEPTEMĂNA : JOIA­ SI DUMINICA. 3 Anuneluri Rândul de 35 litere sau locul seu 15 bani. Inserțiuui și Reclame Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se po­­mescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Costul Abonamentului din țeară se priimesce și in maree poștale. Redacțiunea și Administrațiunea. in localul Tipografiei Junimea. vechi*. Ho.- ji Patronul filei.­­^­ ^ | v^Ma. jStiri nOT. ? 1­0 »• ji P­a­t­r­o­n­u­l 4 i 1­e I. ^ Iunie. Iulie. ore m. 1 ore m. Iulie. Iulie. j ore m. ore m. 28 10 Duminică. Aduc. moașt. Chir. și loan. 4 26­ 7 44 2 14 Joi. j Veșmentul Născătoarei. 4 22 7 41 29 11 Luni. (f) Petru și Pavel.* 4 26 7 43 3 15 Vineri. ; Mac­­lachint Anatolie. 4 23 7 38 30 12 Marți. f Soborul Apostolilor. # 4 27 7 43­ 1 4 16 Sâmbătă. Păr. Andrei Ap. Chitonul. 4 24 7 37 Iulie 1 13 Mercuri. Cosma și Damian. 4 22 7 41l 1 5 17 Duminică, 1 Păr. Atanasie al Atenei. 4 25 7 36 îi p. 51. CAN­EADARILE NEPTEHANEI. ANUNCIU. Sunt rugați toți D-nii abonați ai­­ fiarului „Curierul de Iassi“ a căror abonam­­entu a espiratu la finele lu­­nei Iunie, să bine-voească a reinoi abonamentul­­­ lor, dacă vor să mai primească această foae și pe viitoru. Administrațiunea. Soiri din iitru. Afara de lucrările Corpurilor legiuitoare, sama­­riul soirilor din iitru este foarte restrinsu. Ceea ce merită să fie spusu, este că, procesul de la Cuca-Măcăi s’a terminatu la 7 Iulie st. n. după o luptă de 15 oare. Resultatul este achitarea com­pletă a tuturor acusaților de cătră guverna. La Tecuciu ăncă s’a terminat u­ndele aceste procesul contra acusaților in pretinsa rescoală contra jido­vilor. Resultatul in­ achitarea tuturor acusaților. „Românul“ de la 27 Iunie publică o scrisore din Giurgiu, in care să spune că: „funcționarii turci din Rusciucu, in uniforme și armați,­­jina și noaptea cutrieră stradele Giurgiului și localele publice, scortați de gendarmi și gardiști ai poliției române, urmărindu pe Bulgari pănă chiar și pe­ cei mai buni Români, carii apoi, rădicați prin forța brutală, s'ariuncă in Turcia, unde numai Dumnezeu scie ce soarte ei asceaptă­“ In înțelesul acestei scrisori, Giurgiul are durerea a-și aminti epoca amară, cănd gemea supt domnirea otomană­ vorbindu pentru alegerea făcută, alții declarăn­­du-o invalidă și d. Ionescu, cerându a se lua in considerare moțiunea de amânare la urmă. Se cere prelungirea ședinței pănă la 7 oare și pu­­năndu-se la votu după mare și mult zgomotu, propunerea de prelungire neintrunindu doue tre­imi a votanților ședința se ridică după 5 oare. Corpurile legiuitoare. CAMERA. La 21 Iunie, a avutu locu ședința publică in care s’au inceputu desbaterile asupra verificărei titlurilor deputaților. Ședința s’a deschisu la 12 oare și la apelul nominale au respinsu 107 de­putați. Mai ăntăiu d. Iacob Negruzzi raportorele secțiunii VIII a datu cetire raportului acelei sec­țiuni asupra verificării titlurilor deputaților din districtele: Muscel, Ismail, Dorohoiu, și Prahova. S’au proclamații cu puține discuțiuni următorii domni deputați: Al. G. Golescu, Ovidu Vernescu, Pav. Anghelescu, Tulceanu, P. Economu, V. A. Urechiă, Al. C. Sturdza, Cortazi, Panaiti Casimir, Matei Ganea, Pilatu și T. Văcărescu. Viindu la alegerea d-lor: A. Arionu, C. Georgescu și Al. Candiano-Popescu, mai mulți deputați, intre cari d-nii: Boliacu, V. Boerescu, și T. Văcărescu, făcu o moțiune, prin care propunu suspendarea vali­­dărei alegerilor in chestiune, sub cuventu că lis­tele n’au fostu bine redactate. Se deschide o discuțiune sgomotoasă, care s’a terminatu cu pu­nerea la votu a moțiunei și resultatul fu: 34 vo­turi pentru moțiune, 80 contra, prin urmare ale­gerea deputaților de la col. III. de Prahova se proclamă de validă. Alegerea d-lui I. Brăteanu la col. IV. de Prahova și I. Radovici la col. II. tot acolo, s’a amănatu a se discuta și a se vota la urmă, din causa unor contestări. După aceste d. V. A. Urechiă raportorele secțiunei I dă citire raportului pentru validarea alegerilor din districtele Suceava, Botoșani și Tutova. Se proclamă deputați d-nii: G. Mețtanu, G. I. Manu, N. Titulescu, C. Valeanu, Manolache Costache, Belcescu, Găică, I. Codrescu, I. Ciolacu, Magistaru, Hasnașu, P. Gheorghiade, I. V. Adrianu, G. Lahovari, I. Boianu, P. Safia, și G. Racoviță. Validarea ale­­gerei d-lui Agioglu in urma unei discuțiuni, s’a amănatu a se vota după verificarea alegerilor necontestate. Asemenea s’a amănatu și verifica­rea d-lui C. Negri. La col. IV. de Tutova s’a a­­lesu deputatu d. Lascaru Moldovanu. Unele bi­lete la votu au fostu „pentru d-­Jeu, care singur scie nevoea românului.“ Neivindu-se alte contes­tări s’a validatu alegerea. — După aceasta a ur­matu o suspindere de 5 minute. La redeschide­rea ședinței d-nii Blaremberg și A. Pascal au luatu cuvéntul in cestiune personale contra d-lui Costaforu.­­ Apoi d. G. Codrescu raportorele sec­țiunei II. dă cetire raportului in privința alegeri­lor din județul Iassi, Putna, Brăila și Fălciu. Se proclamă deputați d-nii: P. Mavrogheni, N. Io­­nescu, Gheorghiu, Fetu, Tăcu, Holbanu, P. Suciu, Apostoleanu, Al. Sihleanu, Voinovu, Fleva, Bălă­­nescu, Tufelcică, Cămpineanu, Stălpeanu, Cămpi­­niu, Dobrescu, (după respingerea unei contra-mo­­țiuni), Blaremberg, Cogălniceanu (după unele con­testări), Vrabie, N. Ionescu (la col. M­­. Fălciu) și Bosie.­­ După aceasta d. Al. Sihleanu dă ce­tire raportului sect. III, pentru cercetarea alege­rilor din județul Râmnicu-Săratu și se proclamă deputați d-nii: C. Grădișteanu, I. Bălăceanu, și Mihailescu. Venindu apoi asupra alegerei d-lui Robescu la col. IV, se arată că sunt unele pro­­testuri, înse netemeinice. Totodată se prezintă o propunere subscrisă de 5 deputați, prin care ceru invalidarea alegerii. Mai mulți inși au luatu cuvântul și s’a deschisu o discuție înfocată. Pe la 5 oare discuția in chestiune încă nu era ter­minată și unii deputați au cerutu rădicarea șe­dinței. Se pune la votu și resultă o mare majo­ritate de voturi pentru prelungirea ședinței. Mai mulți oratori erau inscriși. Președintele adunării rus, după ce­dete cuventul numai la trei domni miniștri, a rădicatu ședința intre cele mai violenți protestări din toate părțile. In ședința de la 25 iunie, au respunsu la ape­lul nominale 99 d­ nn deputați, d. Blaremberg lu­­ându cuventul protestă contra rădicărei ședinței de ieri, după unu votu de prelungire espresu de majoritatea adunării. După o discuțiune la care iau parte d-nii: Beldimann (președinte), prim-mi­­nistru, intreruptu de mai multe voci, cu deosebi­re de d-nii: Blaremberg, Arionu, Voinovu, Gheor­­ghiu și alții se închide incidentul și se procede la continuarea discuțiunei remase de ieri. După mai multe discursuri se pune la votu luarea in considerare a protestărilor ivite contra alegerei d-lui Robescu, și se respinge cu majoritate de voturi, prin urmare d. Robescu se proclamă de­putatu. ■— După aceasta d. I. Balaceanu avu o discuțiune cu d. min. C. Grădișteanu, care inchi­­zendu-se, d. Sihleanu continuă cetirea raportului asupra alegerilor de la Mehedinți, Romanați și Vlașca. Se proclamă deputați d-nii: Lerendache, A. G. Golescu, Puricescu, C. Racoviță, Locustea­­nu, Tătăranu și Lăzărescu. Alegerea domnilor: Niță Gogoașă și Boliacu se lasă a se discuta la urmă. După aceasta d. Al. Lăzărescu raportore­le secț. IV. dă cetire raportului seu, pentru ve­rificarea alegerilor din distr. Doljiu, Romanu, Tecuci și Argeșu. Se verifică alegerea domnilor: N. Racoviță, N. Zatreanu, G. Chițu, Stolojanu, Borcea Radianu, Ioanu Brăteanu, Calimachi Ca­­targiu, I. Agarici, Leonu Eraclide, N. Ionescu, Vucinicu, P. Ciucă, T. Anastasiu, Anton Cincu (după suspinderea de 5 minute a ședinței), Radu Mihaiu, și V. Boerescu. Alegerea d-lor. Șerbă­­nescu, Dimanceay și acea de la col. III. de Ar­geșu, remănu a se discuta și a se vota la ur­mă. — D. Leona Eraclide citesce raportul seu a­­supra alegerilor din distr. Buzeu, Ialomița, Vâl­cea și Ilfovu. Se proclamă deputați d-nni: Iatro­­pol, Păcianu, Ioanu Iachimu, Moscu, S. Mihailes­cu, P. Grădișteanu, Ritoride, Al. Lahovari, Zissu Dimitrescu, D. Greceanu, D. Ghica, și S. Marco­­vici. Alegerea de la col. IV. din Buzeu s’a de­­clarat u­nul la, cele de la col. III. de Vâlcea și de Ilfovu s’au amănatu a se discuta la urmă ivin­­dusă mai multe contestări. In privința alegerei de la col. IV. de Ilfovu d., raportare dă cetire unei protestări venită de la 24 delegați. Mai mulți deputați făcu o contestare in scrisu, cerend ca aceasta alegere se remănă a se discuta la ur­mă, ca contestată. Mai mulți deputați și anume d-nii P. Grădișteanu, N. Blaremberg, Al. Laho­vari ministrul, V. Boerescu, Al. Pascal (intre mari zgomote) și N. Ionescu, ieu cuvântul, unii B­u­r­e­t­i­n­u. Guvernul francesc fiind interpelatu la 7 Iuliu in Cameră in privința oferirei făcute de guvernul Spaniole principelui de Hohenzollern a coroanei Spaniei, D. de Grammont, a respunsu: „Guvernul nu va suferi ca puteri străine să instale unu prin­cipe pe tronul Spaniei și a pune ast­­felu in pe­­riclu onoarea Spaniei.“ Ollivier a­­ sisi că guver­nul voiesce pacea și că nu va face resbelu fără consimțimentul Camerei. Ziarul „Constituționell“ de la 7 Iuliu vorbindu despre discursul pronunțatu de Grammont in Ca­meră, zice că: „Guvernul a făcutu ceea ce ’i fu posibil. El a respunsu cu demnitate tuturora a­­celor intrige, pre­cami cu dreptu cuventu le numi, acte de amenințări. Guvernul, prin declarațiunea sa a respunsu Prusiei, care credea că indulgența francezilor este perpetuă, și a respinsu­lui Prim, care spera, că va pute să vnșele pe Franța. Can­didatura lui Hohenzollern este unu actu de ini­miciție, pre care unu guvernu cutestătoru trebuia bine să’lu cumpenească, mai nainte de a’lu co­mite. Pacea europeană astăzi depinde de Spa­nia și Prusia. După spirile cele mai nouă iisă, se speră, că patriotismul spaniol va face totul, pentru ca ea să scape pe Prusia din falsa sa po­­sițiune.“ După informațiunile numitului­­ jiaru, cei mai escelenți membri ai partidului liberal spa­niol, desaprobă manevra lui Prim. In urma multor discuțiuni ce au avutu locu in Corpul legislativu francesu, la 8 Iuliu Picard a cerutu guvernului să comunice Camerei toate do­cumentele diplomatice, de natură a o lumina asu­pra politicei exterioare, sub cuventu că guvernul nu trebue să se angajeze, intr’unu modu vagu, nu o nouă situațiune, fără consimțimentul Cem­erei, care represintă țeara. Chevalier respunde că mo­mentul pentru asemenea discuțiune n’a sosit u incă, și că guvernul nu poate face acum altă declara­­țiune. Cremieux susține cererea lui Picard, adău­­gănd că reînceperea discuțiunei asupra budgetului ar fi neoportună inaintea desbaterii acestei inter­­pelațiuni pe care guvernul voeace să o amăne. Olivier respinge această cerere, adăugănd că de­clarațiunea lui Gramond nu exprimă nici o temere asupra cest­iunii de a se sei dacă guvernul voeste pacea cu pasiune, intru­cât insă onoarea sa va fi neatinsă. El este convins că declarațiunea lui Gramond va aduce o soluțiune pacifică, căci de cate ori Europa constată că Francia este hotă­­rită a’și implini legitima sa datoria, densa nu stă indiferinte. „Dacă resbelul, v­ice Ollivier, va fi necesaru­l, guvernul nu’l va face fără consimți­mentul Corpului legislativ, căci trăim­ sub regi­mul parlamentar.“ După o telegramă din 7 Iulie a „Pressei“ vie­­nese. Ministerul de resbel francesu se află in mare activitate. Se susține că regimentele trimese in Anglia vor fi rechemate și toată miliția conce­diată va fi convocată iarăși in serviciu.­Se asi­­gură incă, că flotele francese de pe marea medi­­terană au primitu ordinu de a face pregătiri de resbelu, și de a trimite la trei porturi nave de transportare. Din Madrid, cu data 7 Iuliu aflăm­ că Minis­terul aprobă purtarea lui Prim in privința alegerii regelui. Alegerea Cortesilor se va face la 1 Au­gust. Scadra spaniole va merge să sea pe prin­cipele de Hohenzollern dintr’unu portu german. fiarele engleze „Times“ și „Standard“ de la 7 i­uliu spune, că Englitera, din punctul de ve­dere al iubitei de pace, nu poate să aprobe can­didatura lui Hohenzollern la tronul Spaniei. Ele

Next