Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-07-02 / nr. 51
Anul III. Prețul Abonamentului. Iasai : Pe unu anu 14 lei noi , șese luni 7 „ „ » trei vi Va » Districte: Pe unu anu 16 lei noi. » șese luni 8 „ „ » trei „ 4 „ „ Austria și Germania: Pe șese luni 5 fiorini hârtie. Francia: Pe șese luni 16 franci. Roșia: Pe unu 25 franci sau 8 ruble. IASSI, Joi 2 Iulie 1870. APARE IDE DOITE ORI PE SEPTEMĂNA : JOIA SI DUMINICA. 3 Anuneluri Rândul de 35 litere sau locul seu 15 bani. Inserțiuui și Reclame Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se pomescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Costul Abonamentului din țeară se priimesce și in maree poștale. Redacțiunea și Administrațiunea. in localul Tipografiei Junimea. vechi*. Ho.- ji Patronul filei.^ ^ | v^Ma. jStiri nOT. ? 10 »• ji Patronul 4 i 1e I. ^ Iunie. Iulie. ore m. 1 ore m. Iulie. Iulie. j ore m. ore m. 28 10 Duminică. Aduc. moașt. Chir. și loan. 4 26 7 44 2 14 Joi. j Veșmentul Născătoarei. 4 22 7 41 29 11 Luni. (f) Petru și Pavel.* 4 26 7 43 3 15 Vineri. ; Maclachint Anatolie. 4 23 7 38 30 12 Marți. f Soborul Apostolilor. # 4 27 7 43 1 4 16 Sâmbătă. Păr. Andrei Ap. Chitonul. 4 24 7 37 Iulie 1 13 Mercuri. Cosma și Damian. 4 22 7 41l 1 5 17 Duminică, 1 Păr. Atanasie al Atenei. 4 25 7 36 îi p. 51. CANEADARILE NEPTEHANEI. ANUNCIU. Sunt rugați toți D-nii abonați ai fiarului „Curierul de Iassi“ a căror abonamentu a espiratu la finele lunei Iunie, să bine-voească a reinoi abonamentul lor, dacă vor să mai primească această foae și pe viitoru. Administrațiunea. Soiri din iitru. Afara de lucrările Corpurilor legiuitoare, samariul soirilor din iitru este foarte restrinsu. Ceea ce merită să fie spusu, este că, procesul de la Cuca-Măcăi s’a terminatu la 7 Iulie st. n. după o luptă de 15 oare. Resultatul este achitarea completă a tuturor acusaților de cătră guverna. La Tecuciu ăncă s’a terminat undele aceste procesul contra acusaților in pretinsa rescoală contra jidovilor. Resultatul in achitarea tuturor acusaților. „Românul“ de la 27 Iunie publică o scrisore din Giurgiu, in care să spune că: „funcționarii turci din Rusciucu, in uniforme și armați,jina și noaptea cutrieră stradele Giurgiului și localele publice, scortați de gendarmi și gardiști ai poliției române, urmărindu pe Bulgari pănă chiar și pe cei mai buni Români, carii apoi, rădicați prin forța brutală, s'ariuncă in Turcia, unde numai Dumnezeu scie ce soarte ei asceaptă“ In înțelesul acestei scrisori, Giurgiul are durerea a-și aminti epoca amară, cănd gemea supt domnirea otomană vorbindu pentru alegerea făcută, alții declarăndu-o invalidă și d. Ionescu, cerându a se lua in considerare moțiunea de amânare la urmă. Se cere prelungirea ședinței pănă la 7 oare și punăndu-se la votu după mare și mult zgomotu, propunerea de prelungire neintrunindu doue treimi a votanților ședința se ridică după 5 oare. Corpurile legiuitoare. CAMERA. La 21 Iunie, a avutu locu ședința publică in care s’au inceputu desbaterile asupra verificărei titlurilor deputaților. Ședința s’a deschisu la 12 oare și la apelul nominale au respinsu 107 deputați. Mai ăntăiu d. Iacob Negruzzi raportorele secțiunii VIII a datu cetire raportului acelei secțiuni asupra verificării titlurilor deputaților din districtele: Muscel, Ismail, Dorohoiu, și Prahova. S’au proclamații cu puține discuțiuni următorii domni deputați: Al. G. Golescu, Ovidu Vernescu, Pav. Anghelescu, Tulceanu, P. Economu, V. A. Urechiă, Al. C. Sturdza, Cortazi, Panaiti Casimir, Matei Ganea, Pilatu și T. Văcărescu. Viindu la alegerea d-lor: A. Arionu, C. Georgescu și Al. Candiano-Popescu, mai mulți deputați, intre cari d-nii: Boliacu, V. Boerescu, și T. Văcărescu, făcu o moțiune, prin care propunu suspendarea validărei alegerilor in chestiune, sub cuventu că listele n’au fostu bine redactate. Se deschide o discuțiune sgomotoasă, care s’a terminatu cu punerea la votu a moțiunei și resultatul fu: 34 voturi pentru moțiune, 80 contra, prin urmare alegerea deputaților de la col. III. de Prahova se proclamă de validă. Alegerea d-lui I. Brăteanu la col. IV. de Prahova și I. Radovici la col. II. tot acolo, s’a amănatu a se discuta și a se vota la urmă, din causa unor contestări. După aceste d. V. A. Urechiă raportorele secțiunei I dă citire raportului pentru validarea alegerilor din districtele Suceava, Botoșani și Tutova. Se proclamă deputați d-nii: G. Mețtanu, G. I. Manu, N. Titulescu, C. Valeanu, Manolache Costache, Belcescu, Găică, I. Codrescu, I. Ciolacu, Magistaru, Hasnașu, P. Gheorghiade, I. V. Adrianu, G. Lahovari, I. Boianu, P. Safia, și G. Racoviță. Validarea alegerei d-lui Agioglu in urma unei discuțiuni, s’a amănatu a se vota după verificarea alegerilor necontestate. Asemenea s’a amănatu și verificarea d-lui C. Negri. La col. IV. de Tutova s’a alesu deputatu d. Lascaru Moldovanu. Unele bilete la votu au fostu „pentru d-Jeu, care singur scie nevoea românului.“ Neivindu-se alte contestări s’a validatu alegerea. — După aceasta a urmatu o suspindere de 5 minute. La redeschiderea ședinței d-nii Blaremberg și A. Pascal au luatu cuvéntul in cestiune personale contra d-lui Costaforu. Apoi d. G. Codrescu raportorele secțiunei II. dă cetire raportului in privința alegerilor din județul Iassi, Putna, Brăila și Fălciu. Se proclamă deputați d-nii: P. Mavrogheni, N. Ionescu, Gheorghiu, Fetu, Tăcu, Holbanu, P. Suciu, Apostoleanu, Al. Sihleanu, Voinovu, Fleva, Bălănescu, Tufelcică, Cămpineanu, Stălpeanu, Cămpiniu, Dobrescu, (după respingerea unei contra-moțiuni), Blaremberg, Cogălniceanu (după unele contestări), Vrabie, N. Ionescu (la col. M. Fălciu) și Bosie. După aceasta d. Al. Sihleanu dă cetire raportului sect. III, pentru cercetarea alegerilor din județul Râmnicu-Săratu și se proclamă deputați d-nii: C. Grădișteanu, I. Bălăceanu, și Mihailescu. Venindu apoi asupra alegerei d-lui Robescu la col. IV, se arată că sunt unele protesturi, înse netemeinice. Totodată se prezintă o propunere subscrisă de 5 deputați, prin care ceru invalidarea alegerii. Mai mulți inși au luatu cuvântul și s’a deschisu o discuție înfocată. Pe la 5 oare discuția in chestiune încă nu era terminată și unii deputați au cerutu rădicarea ședinței. Se pune la votu și resultă o mare majoritate de voturi pentru prelungirea ședinței. Mai mulți oratori erau inscriși. Președintele adunării rus, după cedete cuventul numai la trei domni miniștri, a rădicatu ședința intre cele mai violenți protestări din toate părțile. In ședința de la 25 iunie, au respunsu la apelul nominale 99 d nn deputați, d. Blaremberg luându cuventul protestă contra rădicărei ședinței de ieri, după unu votu de prelungire espresu de majoritatea adunării. După o discuțiune la care iau parte d-nii: Beldimann (președinte), prim-ministru, intreruptu de mai multe voci, cu deosebire de d-nii: Blaremberg, Arionu, Voinovu, Gheorghiu și alții se închide incidentul și se procede la continuarea discuțiunei remase de ieri. După mai multe discursuri se pune la votu luarea in considerare a protestărilor ivite contra alegerei d-lui Robescu, și se respinge cu majoritate de voturi, prin urmare d. Robescu se proclamă deputatu. ■— După aceasta d. I. Balaceanu avu o discuțiune cu d. min. C. Grădișteanu, care inchizendu-se, d. Sihleanu continuă cetirea raportului asupra alegerilor de la Mehedinți, Romanați și Vlașca. Se proclamă deputați d-nii: Lerendache, A. G. Golescu, Puricescu, C. Racoviță, Locusteanu, Tătăranu și Lăzărescu. Alegerea domnilor: Niță Gogoașă și Boliacu se lasă a se discuta la urmă. După aceasta d. Al. Lăzărescu raportorele secț. IV. dă cetire raportului seu, pentru verificarea alegerilor din distr. Doljiu, Romanu, Tecuci și Argeșu. Se verifică alegerea domnilor: N. Racoviță, N. Zatreanu, G. Chițu, Stolojanu, Borcea Radianu, Ioanu Brăteanu, Calimachi Catargiu, I. Agarici, Leonu Eraclide, N. Ionescu, Vucinicu, P. Ciucă, T. Anastasiu, Anton Cincu (după suspinderea de 5 minute a ședinței), Radu Mihaiu, și V. Boerescu. Alegerea d-lor. Șerbănescu, Dimanceay și acea de la col. III. de Argeșu, remănu a se discuta și a se vota la urmă. — D. Leona Eraclide citesce raportul seu asupra alegerilor din distr. Buzeu, Ialomița, Vâlcea și Ilfovu. Se proclamă deputați d-nni: Iatropol, Păcianu, Ioanu Iachimu, Moscu, S. Mihailescu, P. Grădișteanu, Ritoride, Al. Lahovari, Zissu Dimitrescu, D. Greceanu, D. Ghica, și S. Marcovici. Alegerea de la col. IV. din Buzeu s’a declarat unul la, cele de la col. III. de Vâlcea și de Ilfovu s’au amănatu a se discuta la urmă ivindusă mai multe contestări. In privința alegerei de la col. IV. de Ilfovu d., raportare dă cetire unei protestări venită de la 24 delegați. Mai mulți deputați făcu o contestare in scrisu, cerend ca aceasta alegere se remănă a se discuta la urmă, ca contestată. Mai mulți deputați și anume d-nii P. Grădișteanu, N. Blaremberg, Al. Lahovari ministrul, V. Boerescu, Al. Pascal (intre mari zgomote) și N. Ionescu, ieu cuvântul, unii Buretinu. Guvernul francesc fiind interpelatu la 7 Iuliu in Cameră in privința oferirei făcute de guvernul Spaniole principelui de Hohenzollern a coroanei Spaniei, D. de Grammont, a respunsu: „Guvernul nu va suferi ca puteri străine să instale unu principe pe tronul Spaniei și a pune astfelu in periclu onoarea Spaniei.“ Ollivier a sisi că guvernul voiesce pacea și că nu va face resbelu fără consimțimentul Camerei. Ziarul „Constituționell“ de la 7 Iuliu vorbindu despre discursul pronunțatu de Grammont in Cameră, zice că: „Guvernul a făcutu ceea ce ’i fu posibil. El a respunsu cu demnitate tuturora acelor intrige, precami cu dreptu cuventu le numi, acte de amenințări. Guvernul, prin declarațiunea sa a respunsu Prusiei, care credea că indulgența francezilor este perpetuă, și a respinsului Prim, care spera, că va pute să vnșele pe Franța. Candidatura lui Hohenzollern este unu actu de inimiciție, pre care unu guvernu cutestătoru trebuia bine să’lu cumpenească, mai nainte de a’lu comite. Pacea europeană astăzi depinde de Spania și Prusia. După spirile cele mai nouă iisă, se speră, că patriotismul spaniol va face totul, pentru ca ea să scape pe Prusia din falsa sa posițiune.“ După informațiunile numitului jiaru, cei mai escelenți membri ai partidului liberal spaniol, desaprobă manevra lui Prim. In urma multor discuțiuni ce au avutu locu in Corpul legislativu francesu, la 8 Iuliu Picard a cerutu guvernului să comunice Camerei toate documentele diplomatice, de natură a o lumina asupra politicei exterioare, sub cuventu că guvernul nu trebue să se angajeze, intr’unu modu vagu, nu o nouă situațiune, fără consimțimentul Cemerei, care represintă țeara. Chevalier respunde că momentul pentru asemenea discuțiune n’a sosit u incă, și că guvernul nu poate face acum altă declarațiune. Cremieux susține cererea lui Picard, adăugănd că reînceperea discuțiunei asupra budgetului ar fi neoportună inaintea desbaterii acestei interpelațiuni pe care guvernul voeace să o amăne. Olivier respinge această cerere, adăugănd că declarațiunea lui Gramond nu exprimă nici o temere asupra cestiunii de a se sei dacă guvernul voeste pacea cu pasiune, intrucât insă onoarea sa va fi neatinsă. El este convins că declarațiunea lui Gramond va aduce o soluțiune pacifică, căci de cate ori Europa constată că Francia este hotărită a’și implini legitima sa datoria, densa nu stă indiferinte. „Dacă resbelul, vice Ollivier, va fi necesarul, guvernul nu’l va face fără consimțimentul Corpului legislativ, căci trăim sub regimul parlamentar.“ După o telegramă din 7 Iulie a „Pressei“ vienese. Ministerul de resbel francesu se află in mare activitate. Se susține că regimentele trimese in Anglia vor fi rechemate și toată miliția concediată va fi convocată iarăși in serviciu.Se asigură incă, că flotele francese de pe marea mediterană au primitu ordinu de a face pregătiri de resbelu, și de a trimite la trei porturi nave de transportare. Din Madrid, cu data 7 Iuliu aflăm că Ministerul aprobă purtarea lui Prim in privința alegerii regelui. Alegerea Cortesilor se va face la 1 August. Scadra spaniole va merge să sea pe principele de Hohenzollern dintr’unu portu german. fiarele engleze „Times“ și „Standard“ de la 7 iuliu spune, că Englitera, din punctul de vedere al iubitei de pace, nu poate să aprobe candidatura lui Hohenzollern la tronul Spaniei. Ele