Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-09-27 / nr. 86
Anului. Prețul abonamentului. Iassi : Pe unu anu 11 lei noi. „ șase luni 7 „ „ * trei „ 31/ani Districte: Pe 1 anu 16 lei noi. „ șase luni 8 „ * trei „ 4 „ . Austria și Germania : Pe șase luni 5 fiorini hârtie. Francia: Pe șase luni 16 franci Hosia: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. Exemplarul 50 de bani. Redacțiunea și IASSI, Duminică 27 Septemvrie 1870. ■AJP^VIRIE IDE TREI OBI S33.”TE3 VCJI VII... No. 86. Anuneiuri. Rândul de 35 litere sau locul seu 15 bani. Iiiserrinni și Reclame Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Costul Abonamentului din țeară se priimesce și in maree poștale. Administrațiunea: in localul Tipografiei Junimea. CALES BABILIEI» TECI XI . Stiltt stila nou Diva. I* ntronul «I Hei. Breăr- ApUSUL still j Stil nou ț>i 0a. fi Patronul filei. | Techiu. ‘ • soar. soar. Techiu. j ■________________________________ soar. soar. J Sept Oct ore mi. oare m Oct. Oct , ore m.soreni.* 27 ’ T9 Duminică. Mucenicul Calistrat. 6 25 5 33< 1 13 Joi. Apostolul Anania. 6 32, 5 27 28 10 Luni Cat. Hariton. 6 27 5 31 2 14 Vineri. Mucenicul Chiprian. 6 35 5 2 51 29 11 Marți. Cuv. Chiriacu. 6 29 5 30. 3 15 Sâmbătă. Mac. Dionisie Ariopagul. 6 37 5 2 31 30 12 Mercuri. 1 Părintele Grigorie. 6 32 5 28 4 1 16 Duminică. | Părintele Ieroteiu.____________________6 38 5 22| AVI 8 U. Sunt rugați toți D-nii abonați a Ziarului „Curierul de Iassi“ a căror abonamentu va espira la finele lunei Septemvrie, să bine-voiască a reinoi abonamentul d-lor, dacă vor să mai primească foaia și pe viitorii. Administrațiunea. Depeși telegrafice. (Serviciul privatu al „Curierului de Iass!."4) (Prezentata in Viena in 5 Oct. la 11 oare 45 min. sara sosită in Iassi, in 6 la 10 oare dimineața.) Tours. Prusienii au ocupatu Epernon după o bătălie foarte crâncenă.Franc-tireunii au respinsu unu corpu foarte numerosu a prusienilor care a vrutu să se apropieze de Fontainebleau. Londra. Manifestul lui Napoleon, publicații in jurnalele de aice, desaprobă proclamarea republicei, sfătuesce de a se impaca cu Germania, pe baza unei despăgubiri, cu dărâmarea fortărețelor și cu restaurațiunea Napoleonidilor. Berlin. Prusienii voru continua marșul lor spre Eliasul de sus. Nu se crede că va reuși formarea a doue noue armate francese. Lăngă riul Loire nu s’a intălnitu niciui vre-o mare armată francesă. P a resentată in Viena in 7 Oct. la 10 oare 50 min. dini. sosită in Iassi, in 7 Oct. la 6 oare sara. Berlin. Trupele care au asediatu Strasburgul se ducu inspre vestu. Regele a transportații cuartierul generalu la Versailles. Intr’o depeșă circulară, Bismark se apără formalminte contra aserțiunilor că vra se înjosească Francia la o putere de al doile rang, spunându că acele cuvinte i s’au atribuitu numai de cătră guvernul francesu din Tours. Tours. Generalul Royan cu trei brigade a ocupatu Tuvry, după ce au făcutu ca inamicul să se retragă grabnica spre Paris. S’a luatu de la inamicu unu transportu mare de vite coborate și din această causă prusienii s’au si dusu din Pithiviers. (Presentată in Viena in 7 Oct. 11 oare 50 min. sara, sosită in Iassi, in 8 Oct. la 8 oare 55 min. dim.) Berlin, piarul oficialu „Staatsanzeiger“ declară, ca manifestul lui Napoleon, publicata in diarul englezu „Situation“ este apocrifu. Berlin. (Oficialu) 6 Octomvrie. In o lovitură de patruile la Loire o divisiune de cavalerie a respinsu din Montfort 1500 gardi mobili. Floreta. Telegrame din ziare anuncă plecarea lui Garibaldi la Marsilia. Tours. In departamentul Loiret și Epernon nu mai sunt prusiani. Franc-tireonii și gardiștii naționali au respinsu pre inimicii din Ymonville (Gironville ?). Rambouillet e ocupatu de 3000 prusiani. de acru. Scrisoarea lui Nadar intre altele zice: „îmi aducu aminte de anul 1830; am fostu față la 1848 și am vedutu caisele lui Iuniu precum și aricioasele evenimente din Decembre, dar n’am vSiJutu nici odată, ceea ce vădu astăzi Parisul, acestu orașu de plăceri, s’a transformatu ca prin unu farmecu. Toți oamenii sunt înarmați, toate stradele sunt tăcute, toate dughenile sunt închise. Prin toate unghiurile, pe toate bulevardele, pretudeni se află ganji mobili, gardi naționali și fiecare face eserciții milităresci. Pe toate stradele nu mai vei fi femei nici chiar 4‘un? uimicu nu veții altă decât cetățeni tăcuți și serioși, cu puscele pe umerii. Ș’acestu poporu intregu nu ardecăt unu cugetu, o aspirare, ș’acea este — resbunarea. Amu scăpatu de unu pericol infiorătoru. Anume: guvernul nostru a fostu cerutu armestițiu, și inimicul nu i-a acordatu. Aceasta ni-a făcutu să scăpărau de unu resbelu emilu, la care se prepara mulțimea ce fericea prin toate suburbiile. Respunsul negativ a lui Bismark insă ni-a scăpatu și a făcutu ca să ne recăscigămu curagiul, animațiunea. Noi in decursu de 20 ani amu datu lecțiuni triste popoarălor, și noi suntemu de vină, dacă aici n’avemu nici unu aliatu, nici unu amicu. Teribela resplată ce ni se dă, amu meritat’o. Noi insă credemu că aceasta se va termina. Supt domnirea republicei resbelul pentru Franță nu va fi ceea ce a fostu supt domnia cesarismului. Prussia deneagă pacea pentru inimicii sei desarmați, dar toate ’și au resplata lor, și Prussia vă ave să-și dee samă de fapta sa nedreaptă și crudelă. Terribila dramă, pe care o jucăm in fața lumei și a istoriei, nu s’a terminații incă. Actul al patrulea a fostu durerosu. Asceptămu insă actul al cincelea, și reîntinerirea morală, pre care ni-a dat’o căderea cesarismului, desceaptă in noi încrederea unei reușiri definitive.1* „Le Constitutionnel“, care acum se află transferata la Tours, constată atitudinea satisfăcătoare a populațiunilor din provincii, precum urmează : „Dacă inamicul, care desplă provinciele noastre de la Est, are pretențiunea de a năbuși Francia in Paris, se inceală torte; de cănd capitala Franciei este sub arme și cu totul pătrunsă de datoria sa resbelică, s’a efectuitunnufeliu de descentralisare; sub influința nenorocirilor noastre, fie-care capitală de districte, fie-care orașu au devenitu atătea centruri politici. Nu se mai asceaptă curentul de ordine; elu se află in inima ori și cărui Francesc; nu mai este trebuință de a se incăldi cineva la focul polemicei parisiane, se scie fără temere de a se incela, ce trebue să iubească cineva și ce trebue să detesteză pană la sacrificiul vieței. De cănd suntemu la Tours ne-a fostu lesne de a vede că aci spiritul politicii este foarte seriosu și foarte ințeleptu, există unu vechiu sentimentu de patriotismu a cărui tradițiune datează din timpurile eroice ale istoriei noastre. Pe marginile Loirei, națiunea franceză s’a ridicatu victoriosu sub valul invasiunilor; aci s’a inființatu acea imposantă unitate al cărei leagănu a fostu Touraina. Aci Francia este iubită cu unu amoru imensu; devotamentul și elanul pentru sacrificii nu au margini. Ne grăbimu de a adăogi că locuitorii au o mare încredere in efortul armelor noastre și in ajutorul lui Dumnezeu. Vedemu pe strade oameni înarmați, soldați, guanși-mobili, guanji-naționali cari sunt in nerăbdare de a merge să se lupte; ei sosescu din toate satele, din toate locurile d’impregiuru, animați de acestu puternicu fanatismu care este speranța noastră de salvare. Impreunăndu-se cu contingentele ce departamentele vecini nu voru intărzia să dea, se va forma unu centru de apărători îndestul de compactu pentru a inspira temere celor din urmă trupe ale inamicului. Inamicul va avea un curend lu a da peplu cu armata Loirei. Dacă curagiul și vigoarea Parisului nu vor fi suficiente pentru a invinge pe Prusiani, patriotismul departamentelor î i va trimite acestu supremu ajutoru ce veni lui Carol VII, prisonieru in Bourges, care făcu să se ridice asediul orașului Orleans și care a respinsu invasiunea Anglilor departe de teritoriul sacru al patriei.“ „Kr. Zig.“ din Berlin eu data 1 Oct. anunță că după cum spune prisonierii, garnisoana din Metz constă din garda mobilă; armata regulată este organisată in prejurul cetății. De 14 cile, armata se nutresce cu carne de calu, și duce lipsă de sare, insă pane și verdețuri are in abundanță. Orelul și tânul lipsesce cu desăvârșire. Simptoame de boale nu s’au arătatu incă. Prin orașu s’a afișatu o proclamațiune a republicei. Se scrie de la Mundelsheim, cu data de 30 Sept. Astăii a avuta locu intrarea trupelor in Strasbourg, după care s’a celebrata unu serviciu divinu solemnu, in biserica de St. Thomas. Mai mult de 500 oficieri au subscrisu obligațiunea pe parola lor de onoare, de a nu lua arma in contra Prusiei. Alții, in numera de 50 până la 100, s’au constituitii prisonieri. Numerul prisonierilor nu este bine constatata din cauză că predarea continuă a avea locu. Prada este considerabilă. Pănă acum s’au luatu 1,070 de tunuri. S’au găsitu 2,000,000 de franci aparținendu Statului, munițiuni considerabili și o mare cantitate de postavu. „Pressa“ de la 4 Oct. scrie: „După serrile din urmă „Landsturmul“ din Germania este concediatu de sub arme și fiecare e trimisa pe la casa sa, deoarece teatrul este in Francia și căminele germane nu au trebuință de apărare. Această mesură poate fi interpretată in două sensuri: sau că germanii sunt atât de siguri de victoriile lor pănă in sfărșiturn căt nu mai au a se îngriji de concursul extrem al „Landsturmului,“ sau că in Germania comercial și industria suferă prea mult din lipsa brațelor puse sub arme.“ După o corespondență din Viena a ziarului „Algemeine Zeitung“ din 25 Sept. plenipotentul Austriei Meternich ar fi priimit ordinul ca să nu insiste pentru o pace intre beligeranți și să nu intervie decăt după ce alte puteri vor lua inițiativa, și atunci cu mare reservă. Dacă aceasta ar fi adeveratu, atunci atitudinea Austriei dupe Sedan nu se prea potrivesce de locu cu aceea a Franciei după Sadova in facia învingătorilor Prusiani. Solii de la Paris, din 27 Sept. anunță că ministerul agricultural a ordonatu a se pune pe fiecare ji la disposițiunea locuitorilor 500 boi și 4000 mei. Carnea se vinde in detailu in comptul Statului de măcelarii înscriși la primărie, cu tariful stabilita prin tacla oficiale. In urma mai multora cereri de a preda fortul de la Issi, comandantul pieței a respunsu că, pe cătu timpu va fi in viață, nu se va preda. O depeșă din Tours cu data 2 oct. spune, că in acea zi a sositu acolo generalul Uhrich, și a fostu primitu foarte bine de cătră membri guvernului. Tot această depeșă spune, că de trei iile se audu din Toul bubuituri de tunuri, inspre Pont-à-Mousson. O depeșă din Viena cu data 30 Sept. spune, că misiunea lui Thiers este: csuperarea unei intervențiuni rusesci in interesul păcei și a integrității teritoriului francesc. Thiers a fostu primita de cătră imperatorele Russiei in 29 Sept. Din St. Petersbourg, cu data 2 Oct. aflămu, că resultatul ce a primitu de acolo Thiers, este, că Russia, avendu in videre necesitatea unei păci, va colucra in acestu interesu, insă nu se va depărta de la baia pe care se află și celelalte puteri neutre. O depeșă din Roma, 2 Oct. anunță că acolo liniștea e perfectă. Se făcu mari pregătiri. Cetățenii romani absinți sosescu un mare numeru din toată Italia pentru votul plebiscitului de mane. Autoritatea romană a luatu posesiunea de Quirinal unde va locui regele. „Gazetta de Roma“ crede api că Papa n’a permisu participarea la plebiscite nici chiar de a vota prin nn. Resultatul plebiscitului in vechile suburbii ale Romei este: 45,835 voturi „da“ și 46 voturi „da“. Buletin. „Ind. beige“ publică o scrisoare datată din Paris incă in 22 Sept. 2 oare și jum. dimineața, pre care a primit-o de la renumitul aeronautu Nadar, prin mr. Durnot, conducătorul unui balon