Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-10-25 / nr. 98
Anul Ii. Prețul abonamentului. Iassi : Pe unu anu 14 lei noi. » șase luni 7 „ „ » trei , 3'la„ . Districte: Pe 1 anu 16 lei noi. * șase luni 8 „ , » trei * 4 , . Austria și Germania : Pe șase luni 5 fiorini hârtie. IASSI, Duminică 25 Octomvrie 1870. Francia: Pe șase luni 16 franci. Hosia: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. APARE I DE TREI ORI PE SEPTEMARIA. Redacțiunea și Administr*aținea: in localul Tipografiei Jimimea. CAJESUARUL SEPTEMANTEI. Oct. Noev. ore m.oare in Oct. Noev. ore m. orem. 2b 6 Duminică. Muc. Marchian. 7 15 4 49 29 1 10 Joi. Mucenița Anastasia. 7 19< 4 44 26 7 Luni. (1) Muc. Dimitrie. 7 16 4 48.. 30 11 Vineri. Mucenicul. Joinovie. 7 204 43 27 8 Marți. Muc. Nestor. 7 18 4 46 4 31 12 Sâmbătă. Apostolul Stahie. 7 211 4 41 28 9 Mercuri. Muc. Terentie. 7 19 4 45 1 Noev. 1__________13 Duminică. Cosma și Damian.____________________________7 224 39 No. 98. Anunțuri. Rândul de 35 l’tree sau locul seu 20 hani. Inscrisur și Reclame Rândul de no litere sau locul seu 1 leu nou. Spistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublîcate se vor arde. EsemitlavatB M) de Dutiti. Stilu Stilu nou Diva. Patronul <111 ei. Nlăsăr. Apusul Stilu ! stil nou Tioa. Patronul d I 1 r. Răsăr.l Apusul Tceniu. 1 soar. soar. reefeiu. I * ’ soar. 1 soar. AVISURI !in causa serbătoarei de Luni, numerul de Marți nu va apare. D-nii abonați, cari iși vom schimba domiciliul acuma de Sf. Dimitrie, sunt rugați a ne incunosciința despre aceasta, pentru ca să nu sufere dificultăți in primirea fonei. Administrațiunea. Depeși telegrafice. (Serviciul privata al „Curierului de Iassi.“) (Presentată in Viena in 2 Noemv. la 11 oare, 4 minute sara; sosită in Iassi, in 3 Noemv. la 10 oare 25 min. dim.) Versailles. Avantgardele trupelor comandate de generalul Werder au bătutu in 27 Oct. trupele franceze in împrejurimea de Gray, și s’au prinsi 500 oameni. In 31 Oct. și 1 Noemv, fortul Valerien a datu foarte multe lovituri de tunuri fără a ne causa perderi. Cassel, Bazaine, Canrobert și Leboef au sositu la Wilhelmshuhe. Se confirmă că și imperatricea a sositu acolo. Londra. Demisiunea lui Bourbaki s’a primitu. A inceputu asediarea de Neu-Breisach. Transportul prisonierilor francezi la Germania a inceputu pe drumul Saarbrücken. Trupele care asediau Metzul s’a dirigiatu spre sudul Franciei. Corpul al șeptelea armatei va remăne acolo. Tours. Scirile din Paris de la 28 Octomv. spunu: Provisiunea cărnei proaspete va ajunge pănă la 15 Dechemvrie, aceea a cărnei sarate încă 5 septemăni mai multu. Francesii au luatu satul intăritu Bourget și au ocupatu Dranicy. O proclamațiune a lui Gambetta cătră armată califică capitulările de la Sedan și Metz ca trădare, și cere de la armată să resbue onoarea Prandei. (Presentată in Viena in 3 Noemv. la 11 oare 20 minute sara; sosită in Iassi, in 4 Noem. la 9 oare 5 min. dim.) Versailles, 3 Noemv. Bismark a propusu lui Thiers, pentru a se pute efectua alegerile Constituantei, unu armistițiu de 25 zile, pe bază că in acestu timpu toate operațiunile militare să remănă tot in aceeași stare precum vor fi in <jica medierei armistițiului. (Presentată in Viena in 4 Noemv. la 11 oare sara; sosită in Iassi, in 5 Noemv. la 10 oare diminață. Londra, 4 Noemv. Se asigură că armistițiul s’a incheiatu eri. Parisul se poate aprovisiona in timpul armistițiului. Adunarea națională este convocată pentru <țiua de 15 Noemvrie. Madrid, 4 Noemv. Prima propusu Cortesilor candidatura ducelui d’Aosta, președintele aficiatu alegerea regelui pentru circa de 16 Noemy. Tours, 3 Noemy. La 31 Oct. a avutu locu in Paris o manifestațiune armată contra armistițiului ce are a se incheie; oprindu-se inaintea Otelului de Visle, membrii guvernului au fostu reținuți ca prisonieri și s’a formatu unu Comitetu de salute publică comună și revoluționară. In urmă numai prin grabnica intervențiune a gardei naționale, membrii guvernului au fostu eliberați și la 1 Noemvrie restabiliți. Unii decretu ordoană că la 3 Noemvrie populațiunea Parisului are a vota asupra chestiunei de a menține sau nu puterea apărărei naționale. Sciri din intru. Prin inaltul decretu cu data 17 Oct. Corpurile legiuitoare sunt convocate in sesiunea ordinară a anului 1870—1871, pentru Ziua de 15 Noemvrie viitoru. Mai multe Comisiuni, instituite pentru examinarea candidaților ce se presintă la catedrele devenite vacante, au eredutu că lor le aparține dreptul de a hotări dacă catedrele se dau după concursu, sau după propenimente și un locu de a ține concursurile publicate de Minister, s’au mărginitu de a’i face directu recomandările ce le-au convenitu. in această situațiune s’a pusu mai cu samă juriul constituitu in Iassi pentru examinarea aspiranților la catedrele devenite vacante in invățemêntul secundarii și compusu de domnii Weitzecker Ebert, Maisner Josef, Poni Petru, Cernătescu Gheorghie, părintele Isaia Teodorescu, I. Stavratu, Cesaru Catanescu. Față cu asemenea procedări arbitrare și cari nu potu avea altu resultatu decăt a paralisa silințele Ministerului introducêndu favoritismul acolo unde meritul este singurul hotăritoru, Ministerul a eredtutu de cuviință a da acestu avertismentu publicu tuturoru Comisiunelor esaminătoare, invităndu-le ca pe viitoru să nu mai facă intrepretări ce nu sunt decăderea lor și recomandări ce nu li s’au cerutu. ( Comunicat».) Buletinu. Cetimu in (ziarul „Börsenthalle“ din Hamburg, cu data 29 oct. următoarele detailuri despre evenimentele de la Metz: „In 21 oct. a declaratu generalul Coffiniers inaintea lui Bazaine, că nu mai poate să prevadă armata cu mâncare din cetate. După aceasta declarație Bazaine a datu voie oamenilor sei ca să se refugieze; refugiații insă au fostu respinși de cătră inimici și siliți de a se rentoarce in cetate. S’a făcutu apoi unu planu, ca armata toată să facă o eșire generală, pentru ca astfelu să fie prinsă in grupuri; acestu planu insă, s’a schimbatu, din masa vărsărei de sânge ce se prevedea. In 21 seara s’a ivitu cel ăntăiu parlamentara in cuartierul general al prussienilor. In 24 s’a intălnitu generalul Changernier cu principele Carol Fridericu. In 25 Bazaine a avutu o convorbire in castelul Freseati cu plenipotențiarul germana. In 26 a avutu locu capitulațiunea. — Mare parte din armata ce asediase Metzul va merge la Paris. — Tot „Hamb. Börsenhalle“ confirmă, că din Dünkirchen a pornit o flotă franceză bine aprovisionată. Condițiunile capitulațiunei de la Metz, după cum spune o depeșă din Berlinu 1 Nov. sunt identice cu acele de la Sedan, anume: „depunerea armelor, predarea cetății și a armatei, precum și a tuturor materialelor de resbelu; ofițerii insă iși vom putea păstra săbiile, din causa că au avutu o purtare bravă.“ Ziarul „Independent de la Mossele“ cu data 30 oct. spune, că capitularea de la Metz a fostu o tradare, deoarece miliția a capitulatu numai pe baza cuvintelor lui Bazaine, care a declaratu, că toată Franța este perdută.—Victor Emanuil, după cum spune o depeșă din Florența, 1 Nov. este decisa a-și da consimțirea sa pentru primirea coroanei de cătră principele Aosta, numai după ce toate celelalte puteri voru aproba mai ăntăi aceasta candidatură. „Saarbrücker Zig.“ de la 30 oct. scrie, că intre alte munițiuni luate cu ocasiunea capitulărei de la Metz, nemții au pusu măna și pe o sumă de 60 milioane franci, cari se aflau in cassa armatei.—Sute de femei s’au dusu la Arcueil după cartofi, și fiind amenințate cu arme, ele au respunsn : „impușcați-ne, mai bucuros« voimu să murimu lovite de gloanțele voastre, decăt să perimu de foame.“ „Echo du Parlament“ din 30 oct. anunță că capitulațiunea Metzului a produsu o foarte rea sensațiune in Amiens. — Comandantele cetății Thionville a fostu insciințatu despre capitularea Metzului in 28 oct. și a fostu provocatu să predea cetatea. Respunsul comandantelui a fostu negativu. Sorii din Marsaille, 31 oct. spunu, că clubul Alhambra a declaratu de trădători pe Gambetta și pe gen. Cambriel și i-a condamnata la moarte. Tot acestu clubu a decisu, că Marsaille să se rampă de cătră Franța și să formeze o republică autonomă. Orașele belgiene au trimis n nutrimente la Metz.Se constată, că cu ocasiunea capitulațiunei, Bazaine nu mai era domnu peste armata sa și că capitulațiunea a fostu subscrisă de gen. Changernier. Din Brüssel, 31 oct. se repesează, că delegațiunea guvernului din Tours nu s’a descuragiatu cănd a auijitu despre capitulațiunea Metzului, din contra a declaratu in fața ambasadorilor puterilor străine, că Franța va purta resbelul pănă la estremitate. O depeșă sosită la Bursa din Berlin in 30 oct. face mențiune despre nescari revolte ce ara fi avutu loc la Paris, in suburbia Faubourg, unde precum se crede, domnesce o lipsă de nutrimentu. — Toți principii germani, afară de regele Saxoniei, voru insoți pe regele cu ocasiunea intrărei sale in Paris. „Ind. berge“ de la 29 oct. scrie : „Suntemu in posițiunea de a pute desminți toate acele sciii, ce susțineau, că in Paris la 25 oct. ara fi avutu locu oarescari bătălii. Unu individu, care a plecata din Paris la 29 cu balonul, ne spune că in Paris domnesce cea mai deplină conțelegere intre toate clasele societății cetățeneșci.“ Din Londra, 29 oct. se depășeaijă, că Orleaniștii in Franța se ocupă cu planul de a rădica in capul republicei pe principele Aumale. Dio r de din Londra sunt de părerea, că capitulațiunea Metzului nicidecum n’a produsu nimicu pentru interesul păcei. Din Berlin, 1 Nov. se anunță, că imperatricea Eugenia a fostu la Wilhelmshöhe, sub numele de contesa Clary. — Tot din Berlin 1 Nov. se depășeazjă, că după cum circulă vorbele prin societățile guvernamentale, Napoleon va fi pusa in libertate, deoarece întreținerea lui ca prisonieru constă prea mare sumă de bani. Din Florența, 31 oct. se spune, că Chigi, nunțiul papalu, n’a fostu primitu la cuartierul generalu al regelui prusescu. — Napoleon vra să-și strămute locuința permanentă la Elba. „Kreuzzeitung“ din Berlin, 1 Nov. constată, că scirile răspăndite despre una atentata contra regelui și despre rănirea ministrului de resbelu Rood, sunt numai o manevră de Bursă. — însuși femeea lui Roon a respunsu la intrebările ce i s’au făcutu, că bărbatul sĕu este pe deplinu sănătosŭ. O depeșă din Brüssela, 31 oct. asecuză, că la 29 Thiers a fostu in Versailles și a avutu o convorbire cu Bismark, care a avutu resultatul, că pentru de a încheia pacea, este de neapărată trebu