Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)

1870-10-25 / nr. 98

Anul Ii. Prețul abonamentului. Iassi : Pe unu anu 14 lei noi. » șase luni 7 „ „ » trei , 3'la„ . Districte: Pe 1 anu 16 lei noi. * șase luni 8 „ , » trei * 4 , . Austria și Germania : Pe șase luni 5 fiorini hârtie. IASSI, Duminică 25 Octomvrie 1870. Francia: Pe șase luni 16 franci. Hosia: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. APARE I DE TREI ORI PE SEPTEMARIA. Redacțiunea și Administr*aținea: in localul Tipog­rafiei Jimimea. C­AJESU­ARUL SEPTEMANTEI. Oct. Noev. ore m.­oare in Oct. Noev. ore m. ore­m. 2b 6 Duminică. Muc. Marchian. 7 15 4 49­­ 29 1 10 Joi. Mucenița Anastasia. 7 19< 4 44 26 7 Luni. (1) Muc. Dimitrie. 7 16 4 48.. 30 11 Vineri. Mucenicul. Joinovie.­ 7 20­­4 43 27 8 Marți. Muc. Nestor.­­ 7 18 4 46 4 31 12 Sâmbătă. Apostolul Stah­ie. 7 211 4 41 28 9 Mercuri. Muc. Terentie. 7 19 4 45 1 Noev. 1__________13 Duminică. Cosma și Damian.____________________________7 22­­4 39 No. 98. Anun­țuri. Rândul de 35 l’tree sau locul seu 20 hani. Inscrisur­­ și Reclame Rândul de no litere sau locul seu 1 leu nou. Spistole nefrancate nu se pri­­mescu. Manuscriptele nepublîcate se vor arde. EsemitlavatB M) de Dutiti. Stilu Stilu nou D­i­v­a. Patronul <1­1­1 e­i. Nlăsăr. Apusul Stilu ! stil nou T­­i­o­a. P­­atronul d I 1 r­­. Răsăr.l Apusul Tceniu. 1 soar. soar. reefeiu. I * ’ soar. 1 soar. AVISURI !­­in causa serbătoarei de Luni, numerul de Marți nu va apare. D-nii abonați, cari iși vom schim­ba domiciliul acuma de Sf. Dimitrie, sunt rugați a ne incunosciința despre aceasta, pentru ca să nu sufere difi­cultăți in primirea fonei. Administrațiunea. Depeși telegrafice. (Serviciul privata al „Curierului de Iassi.“) (Presentată in Viena in 2 Noemv. la 11 oare, 4 minute sara; sosită in Iassi, in 3 Noemv. la 10 oare 25 min. dim.) Versailles. Avantgardele trupelor coman­date de generalul Werder au bătutu in 27 Oct. trupele franceze in împrejurimea de Gray, și s’au prinsi 500 oameni. In 31 Oct. și 1 Noemv, fortul Valerien a datu foarte multe lovituri de tunuri fără a ne causa perderi. Cassel, Bazaine, Canrobert și Leboef au sositu la Wilhelmshu­he. Se confirmă că și imperatricea a sositu acolo. Londra. Demisiunea lui Bourbaki s’a pri­­mitu. A inceputu asediarea de Neu-Breisach. Transportul prisonierilor francezi la Germa­nia a inceputu pe drumul Saarbrücken.­ Trupele care asediau Metzul s’a dirigiatu spre sudul Franciei. Corpul al șeptele­a armatei va remăne acolo. Tours. Scirile din Paris de la 28 Octomv. spunu: Provisiunea cărnei proaspete va a­­junge pănă la 15 Dechemvrie, aceea a căr­nei sarate încă 5 septemăni mai multu. Francesii au luatu satul intăritu Bourget și au ocupatu Dranicy. O proclamațiune a lui Gambetta cătră ar­mată califică capitulările de la Sedan și Metz ca trădare, și cere de la armată să resbu­e onoarea Prand­ei. (Presentată in Viena in 3 Noemv. la 11 oare 20 minute sara; sosită in Iassi, in 4 Noem. la 9 oare 5 min. dim.) Versailles, 3 Noemv. Bismark a propusu lui Thiers, pentru a se pute efectua alege­rile Constituantei, unu armistițiu de 25 zile, pe bază că in acestu timpu toate operațiu­nile militare să remănă tot in aceeași stare precum vor­ fi in <jica m­edierei armistițiului. (Presentată in Viena in 4 Noemv. la 11 oare sara; sosită in Iassi, in 5 Noemv. la 10 oare diminață.­ Londra, 4 Noemv. Se asigură că armi­stițiul s’a incheiatu eri. Parisul se poate apro­­visiona in timpul armistițiului. Adunarea națională est­e convocată pentru <țiua de 15 Noemvrie. Madrid, 4 Noemv. Prim­a propusu Cor­­tesilor candidatura ducelui d’Aosta, președin­tele a­ficiatu alegerea regelui pentru circa de 16 Noemy. Tours, 3 Noemy. La 31 Oct. a avutu locu in Paris o manifestațiune armată contra ar­mistițiului ce are a se incheie; oprindu-se inaintea Otelului de Visle, membrii guvernu­lui au fostu reținuți ca prisonieri și s’a for­­matu unu Comitetu de salute publică comună și revoluționară. In urmă numai prin grabnica intervențiune a gardei naționale, membrii gu­vernului au fostu eliberați și la 1 Noemvrie restabiliți. Unii decretu ordoană că la 3 No­emvrie populațiunea Parisului are a vota a­­supra chestiunei de a menține sau nu pute­rea apărărei naționale. Sciri din intru. Prin inaltul decretu cu data 17 Oct. Corpurile legiuitoare sunt convocate in sesiunea ordinară a anului 1870—1871, pentru­­ Ziua de 15 Noemvrie viitoru. Mai multe Comisiuni, instituite pentru exami­­narea candidaților ce se presintă la catedrele de­venite vacante, au eredutu că lor le aparține dreptul de a hotări dacă catedrele se dau după concursu, sau după propenimente și un locu de a ține concursurile publicate de Minister, s’au măr­­ginitu de a’i face directu recomandările ce le-au convenitu. in această situațiune s’a pusu mai cu samă juriul constituitu in Iassi pentru examina­­rea aspiranților la catedrele devenite vacante in invățemêntul secundarii și compusu de domnii Weitzecker Ebert, Maisner Josef, Poni Petru, Cer­­nătescu Gheorghie, părintele Isaia Teodorescu, I. Stavratu, Cesaru Catanescu. Față cu asemenea procedări arbitrare și cari nu potu avea altu re­­sultatu decăt a paralisa silințele Ministerului in­­troducêndu favoritismul acolo unde meritul este singurul hotăritoru, Ministerul a eredtutu de cu­viință a da acestu avertismentu publicu tuturoru Comisiunelor esaminătoare, invităndu-le ca pe viitoru să nu mai facă intrepretări ce nu sunt de­căderea lor și recomandări ce nu li s’au cerutu. ( Comunicat».) Buletin­u. Cetimu in (ziarul „Börsenthalle“ din Hamburg, cu data 29 oct. următoarele detailuri despre eve­nimentele de la Metz: „In 21 oct. a declaratu generalul Coffiniers inaintea lui Bazaine, că nu mai poate să prevadă armata cu mâncare din ce­tate. După aceasta declarație Bazaine a datu voie oamenilor sei ca să se refugieze; refugiații insă au fostu respinși de cătră inimici și siliți de a se rentoarce in cetate. S’a făcutu apoi unu planu, ca armata toată să facă o eșire generală, pentru ca astfelu să fie prinsă in grupuri; acestu planu insă, s’a schimbatu, din masa vărsărei de sânge ce se prevedea.­­ In 21 seara s’a ivitu cel ăntăiu parlamentara in cuartierul general al prussienilor. In 24 s’a intălnitu generalul Chan­­gernier cu principele Carol Fridericu. In 25 Ba­zaine a avutu o convorbire in castelul Freseati cu plenipotențiarul germana. In 26 a avutu locu capitulațiunea. — Mare parte din armata ce ase­­diase Metzul va merge la Paris. — Tot „Hamb. Börsenhalle“ confirmă, că din Dünkirchen a por­­nit­ o flotă franceză bine aprovisionată. Condițiunile capitulațiunei de la Metz, după cum spune o depeșă din Berlinu­ 1 Nov. sunt identice cu acele de la Sedan, anume: „depunerea armelor, predarea cetății și a armatei, precum și a tuturor materialelor de resbelu; ofițerii insă iși vom­ putea păstra săbiile, din causa că au avutu o purtare bravă.“ Z­iarul „Independent de la Mossele“ cu data 30 oct. spune, că capitularea de la Metz a fostu o tradare, deoarece miliția a capitulatu numai pe baza cuvintelor lui Bazaine, care a declaratu, că toată Franța este perdută.—Victor Emanuil, după cum spune o depeșă din Florența, 1 Nov. este decisa a-și da consimțirea sa pentru primirea co­roanei de cătră principele Aosta, numai după ce toate celelalte puteri voru aproba mai ăntăi a­­ceasta candidatură. „Saarbrücker Zig.“ de la 30 oct. scrie, că in­tre alte munițiuni luate cu ocasiunea capitulărei de la Metz, nemții au pusu măna și pe o sumă de 60 milioane franci, cari se aflau in cassa ar­matei.—Sute de femei s’au dusu la Arcueil după cartofi, și fiind­ amenințate cu arme, ele au res­­punsn : „impușcați-ne, mai bucuros« voimu să mu­­rimu lovite de gloanțele voastre, decăt să perimu de foame.“ „Echo du Parlament“ din 30 oct. anunță că capitulațiunea Metzului a produsu o foarte rea sensațiune in Amiens. — Comandantele cetății Thionville a fostu insciințatu despre capitularea Metzului in 28 oct. și a fostu provocatu să pre­dea cetatea. Respunsul comandantelui a fostu negativu. Sorii din Marsaille, 31 oct. spunu, că clubul Alhambra a declaratu de trădători pe Gambetta și pe gen. Cambriel și i-a condamnata la moarte. Tot acestu clubu a decisu, că Marsaille să se rampă de cătră Franța și să formeze o republică autonomă. Orașele belgiene au trimis n nutrimente la Metz.­Se constată, că cu ocasiunea capitula­țiunei, Bazaine nu mai era domnu peste armata sa și că capitulațiunea a fostu subscrisă de gen. Changernier. Din Brüssel, 31 oct. se­­ repesează, că delega­­țiunea guvernului din Tours nu s’a descuragiatu cănd a auijitu despre capitulațiunea Metzului, din contra a declaratu in fața ambasadorilor puterilor străine, că Franța va purta resbelul pănă la es­­tremitate. O depeșă sosită la Bursa din Berlin in 30 oct. face mențiune despre nescari revolte ce ara fi a­­vutu loc l­­a Paris, in suburbia Faubourg, unde precum se crede, domnesce o lipsă de nutrimentu. — Toți principii germani, afară de regele Saxo­­niei, voru insoți pe regele cu ocasiunea intrărei sale in Paris. „Ind. berge“ de la 29 oct. scrie : „Suntemu in posițiunea de a pute desminți toate acele sciii, ce susțineau, că in Paris la 25 oct. ara fi avutu locu oarescari bătălii. Unu individu, care a ple­cata din Paris la 29 cu balonul, ne spune că in Paris domnesce cea mai deplină conțelegere intre toate clasele societății cetățeneșci.“ Din Londra,­­ 29 oct. se depășeaijă, că Orlea­­niștii in Franța se ocupă cu planul de a rădica in capul republicei pe principele Aumale. Dio r de din Londra sunt de părerea, că capitulațiunea Metzului nici­decum n’a produsu nimicu pen­tru interesul păcei. Din Berlin, 1 Nov. se anunță, că imperatricea Eugenia a fostu la Wilhelmshöhe, sub numele de­ contesa Clary. — Tot din Berlin 1 Nov. se de­­pășeazjă, că după cum circulă vorbele prin socie­tățile guvernamentale, Napoleon va fi pusa in li­bertate, deoarece întreținerea lui ca prisonieru constă prea mare sumă de bani. Din Florența, 31 oct. se spune, că Chigi, nun­țiul papalu, n’a fostu primitu la cuartierul gene­­ralu al regelui prusescu. — Napoleon vra să-și strămute locuința permanentă la Elba. „Kreuzzeitung“ din Berlin, 1 Nov. constată, că scirile răspăndite despre una atentata contra re­gelui și despre rănirea ministrului de resbelu Rood, sunt numai o manevră de Bursă. —­ însuși femeea lui Roon a respunsu la intrebările ce i s’au făcutu, că bărbatul sĕu este pe deplinu să­nătosŭ. O depeșă din Brüssela, 31 oct. asecuză, că la 29 Thiers a fostu in Versailles și a avutu o con­vorbire cu Bismark, care a avutu resultatul, că pen­tru de a încheia pacea, este de neapărată trebu­

Next