Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)
1871-11-21 / nr. 128
eri pensiuni și petițiuni. Ministerul a retrasu proectul pentru restringerea și mărirea districtelor. Bucuresci, s7/n Astăzi s-a deschisu sesiunea ordinară. Camiera a ales președinte cu 73 voturi pe principele Dimitrie Ghica. D. G. Vernescu a avutu 17 voturi și D. Plagino 9 voturi. Urmează votarea vice-președinților. Senatul lucrează in secțiuni: Bucuresci, M/n. Biuroul adunării se compune din: Președinte Dinu. Ghica, vicepreședinți: Georgie Cantacuzino, Vasilie Boerescu, Dimitrie Korne și Nanu, Secretarii și Cestorii de aceeași culoare. Aote oficiale. Circulara d-lui ministru de interne către toți d-nii prospcți de districte. Domnule Prefect, D. Ministru al financelor v’a adresatu unu ordin circular, cerăndură a priveghia de aproape ca autoritățile comunali rurali să ia imediatu in administrațiunea lor pămăturile săteniloru ce încetează din viață fără moștenitorii, și ale acelor cari dosescu sau devin insolvabili, cu îndatorire a respunde banii despăgubirii anuale cuveniți casei de liquidere pănă la expirarea termenului de bani. Referăndu-me la acel ordin, ve invit D-le prefect, a avea in vedere art. 8 din legea rurale și a lua indată măsuri prin înțelegere cu comitetul permanente pentru ca comunele rurale să nu abandone pământurile remase de la locuitori in categoriile sus aretate, ci să le administreze și să respungă plata anuală cuvenită casei de liquidate. Afară de aceasta, avendu in vedere că unii din locuitori, in contra disposițiunilor precise ale legei, au inceput a înstrăina pământurile pe conseteni sau chiar către persoane ce au domiciliul in alte comune. Considerând că unii dintre primari ar fi legalisatu acte de asemine verisări. Vé invita, domnule prefect, ca pe d’o parte să privighiați ca primarii să nu mai comită asemenea infracțiuni la lege, și să dați in judecată pe Toți acei cari ’i veți dovedi abătuți; eară pe de alta să faceți cunoscuții in totu județul încredințatu administrației D voastre, că actele ce s’aru încheia cu sătenii pentru cumpărarea pământurilor lor rurali sunt și vor fi considerate ca nule, ^i iu neființă. Ministru L. Catargi. Circulara d-lui miniștrii de finance către toți il-an prefecți de district;. Domnule prefecții, Cu ocasiunea apropiatei încetări a serviciului subcasierilor și perceptorilor fiscali, ve invita să luați pe dată înțelegere cu casierul generele pentru executarea lucrărilor următoare: a) Să se jefuiască de toți agenții de percepție rămășițele exigibili die anii 1887—1871, conform legii de percepție (art. 23). b) Să se complecteze toate registrele serviciului cu operațiile de constatări, încasări și vărsări. c) Să se predea, până in luna presentă, de agenți compturile de gestiune, a căror formare s’a negligiatu pe alocuri, observându-se strict disposițiile art. 1—4 din instrucțiunile cu No. 18,522, înainte prefecturei pe lângă ordinul cu No. 18,556; d) Casierul să facă ultimele inspecții mensuali agenților de percepție, incheindu procesele verbali și trimițăndu-le ministerului ; e) In fine, să se dea agenților de casierie, avis •de verificare asupra tuturor corupturilor lor de "•SI. gestiune, contact. 13 și 20 din procedura de percepție. " Incheiănd • tricorn ''ruitoru să privighiați cu ,uliminirea acestoru lucrări de la cari d . 5 limpe .ei remășițeloru, desfacerea regigenților de percepție și înlăturarea a neajunsuri penal a statului și a județului Primiți, refect, asigurarea eseimele considerați Ministru, Wavrogem. clii Locale. (I nla conferință istorică) a d-nei Schüit are locu astări de la 1—2 oare după amiaz, 1 salonul caselor d-lui C. Ghica, locanul Constratorului. *.** (Poșta de la Bucuresci) încă tot nu ne-a sosita deja de șesexule. Aceasta să ne servească drept scuză, pentru că nu putemu da lectorilor noștri insciințări mai importante. (Școala profesională de fete.) In Nou trecut al fonei noastre că școala profesională de fete care s’a descisu in urba noastră de cătră Comitetul Reuniunei femeiloru Române, ar fi in lipsă de mese și scaune. Am regretatu foarte că, unica școală de felul acesta ce pentru prima oară sa inființatu la noi se află astfel iu deren aprovisionată; acum anse trebue și mai multu să regretămu, căci după cum ni-am informatu școala și’are nici profesoară pentru conducerea lucrului de croitorie, fiindcă d-na Botezu ce a fost numită profesoare pr’in concursu, și care dăduse probe despre activitatea și capacitatea sa, pe căt aflăm s’a retrasu ăncă de la 23 Octomvrie luna espirată; în se zice că retragerea sa ar fi motivată — Ilugăm dar pe onorabilele doamne ale comitetului și mai cu osebire pe d-na Președintă ca'n interesul progresului școalei să grăbească, dacă relatarea noastră este fondată, a lua măsurile cuvenite, pentru ca școala să nu fie fără profesoară, și fara obiectele necesare. (Amutostu relatata) in numerul trecut despre defectele reparației Palatului Administrativu și a Universității. Acuma ănsă trebue să rectificăm acea notiță, in ceea ce priveșce Palatul Universității, a cărui reparațiune nu este însă dată in samă, nefiind încă pe deplin terminată și defectele accentuate prin acea notiță, nici nu sunt așa de însemnate, precum le-a descrisu relatantuii respectiva. ( Nirag i UNI, ȘI RECLAME *) Domnule Redactor 1 Verogu se dau publicitatei următoarei epistole deschisă adresată d-lui Alecsandru Beldimanu, ca respunsu la epistola publicată in „Uniunea Liberală“ No. 48 din 18 Novembre. Primiți, etc. D-hi Alecsandru Beldiman. Voijendu epistola deschisă, publicată in „Uniunea Liberală“ No. .. subt iniciuléie: A. B. vé mărturisescu că am socotit că a’i imprumutatu acele iniciale d-lui Gheorghie Mărzescu, pe care imediații, pe calea pe care unu omu de onoare trebue să’și ceară satisfacțiunea, i’am cerutu contu de acele respresiuni, și pe aceeași cale domnul Mărzescu mi-a respunsu, că scrisoarea nu este opera sa, ci a d-tale. Așa Hindu, vin a te întreba d-le Beldimann. *) Responsabilitatea articolelor publicate sub această rubrică privesce numai pe autorul articolulu, cum se poate să ți permiți tocmai d-ta să dai altora lecțiuni și sfaturi administrative ? Cum se poate să-ți uiți, așa lesne, trecutul d-tale politica? Dacă memoria iți este scurtă, mă voiu sili eu a ți-o improspăta. Dacă nu mai inșală memoria, nu sunt mulți ani, de cănd ca Prefecții de Poliție in Iassi, după ordinile ce primeai, alegeai deputatu al orașului Iassi pe o persoană a căruia nume nu voescu a cita, pentru diferința ce fiecare trebue se aibă pentru persoanele ce nu mai sunt in viață; credu ăase, că nai uitatu modul alegerilor,, ce se făceau prin biciu și amenințeri, loviri de interesse la secția împlinitoare, care atârna totu de d-voastră. Zici că am trasu polițe asupra Ministeriului, pe care nu le-au aquitatu; adeverul este d-nul meu, că am trasu o polițe, care a remasu neplătită’ ănsă acea poliță n’a fostu trasă asupra Ministeriului actual, ci asupra Ministeriului d-lui Cogălniceanu, și aceasta in favoarea d-tale, căci la 1866 rezendu ce rea impresiune a-i lasatu la București, cănd s’a rădicatu din Palatu Domnul Țerei, și d-ta ca Prefectu de Poliție nu știeai nimicu ce se petrecea, nu voiu spune cum, lăsăndu in intunericu acestu punctu. Ga amicu ce vé eram pe atuncea, am crezutu de datoria mea a interveni pe lăngă d-nul Cogălniceanu, amicul d-voastre de astăzi, și a’i cere cu stăruințe să te numească Prefectu ori unde, spre a’ți da mijlocul a te reabilita, iar ministrul de atuncea n’a vroitu a lua asupră-i, a înfrunta opiniunea publică, care te condamnase. Despre această poliță neachitată, faci mențiune ? Operațiunea in care te găsesci actualminte, sperii că iți va lasa și momente lucide, ca să cugeti serios, că panta lunecoasă a publicităței care a’i luatu, iți poate fi foarte fatală, și că te vei opri la timpii, spre a nu torsa pe nime a ’ți descrie a doua fază a trecutului d-tale, din care scriere nu poate eși nimicu curatu pentru d-ta. Ca fost amicu, iti adresez ultimul consiliu: desbracăte de haina libertăței cu care te-ai imbracatu, căci ea este lăssută cu pănză de paingăin, și fiindu prea subțire, să zărescu pacatele vechi, imbracăte mai bine cu o rassă neagră, infundăte intr’o Monastire, și prin rugi cătră D-zeu vei fi poate mai folositoriu atăt familiei D-tale căt și Societății, la care ai aparținutii. Colonel: G. Sturdza. Procesele și licitațiunele ce se vor ține in cursul septimănei. La Curtea de Apelu Secția I. Luni, 22 Noemvrie. 1 Panaite Cristea curatorele casei Bogomolov cu Avram Șteiner, pentru bani. 2 Statul cu loan Popov ci și obștia locuitorilor de Ivănesci, pentru pămentu. 3 Locuitorii de Budi&iu cu Iosef Uhrinovschi, pentru unu contractu. 4 Inculpatul Avram sin Chiva, pentru maltratare. 5 M. Gheorghiu cu T. Liciu, 1 . oposiție la urmărire. 6 Oposiția lui Emanoil și a Tincăi Iorga și a lui Zalmău sin Iosefu cu Irjovetu. 7 Caligari cu Gh. Prăjescu, p. oposiție la urmărire. Marți, 23 Noemvrie. 1 Mihail Misir și Sarica Misir cu Antonașu Cerchez, pentru bani. 2 Sarchezu cu A. Cerchez și Mihail Misir, pentru bani. 3 Gheorghi Toescu cu loan Chiriac și loan Bujor, p. bani. 4 Inculpatul Th. a Tomii, pentru maltratare. 5 boncii loan, loan Donciu și Marin loan cu Tudose Petru, pentru asociațiune. •>o. 25 Noemvrie. 1 Anton Ciarnohovschi cu loan Cramer, pentru bani. 2 ierodiaconul Veniamin Varlamu cu Gheorghi Apostolii, pentru bani. 3 Ștefan Sturza cu Ștefan Șendrea, pentru bani. 4 Nastasi Darie cu Alecsandru Negruți și Gh.ilotineanu, pentru bani. 5 hiena nașotă cu Esecutorii testamentari, pentru impărțala succesiunei Bașotă. Serate de musică clasica. Directorul scoalei de musică din Iașși a avutu fericita idee de a forma o mică societate privată pentru cultura musicei clasice, la care iau parte, pe lăngă artiștii profesori la conservatorii, mai mulți diletanți și amatori de musică. Pecum in mai multe ramuri a vieței noastre așa și alte constatămu cu plăcere o apucare pe o cale sănătoasă. Musică este arta timpurilor moderne, și menirea ei este multu mai înaltă decăt simplă trecere a timpului. Ea este, pentru celu ce învață a o prețui, unu isvoru de fericire sufletească; ea înaltă și mobileadă gândirea și caracterul, precum o face o statue antică sau o dramă a unui mare poetu. Dar pentru ca ea să producă acestu mare și binefăcătorii resultatu trebue să fie cultivată in sfera cea inaltă a marilor genii musicali, nu trebue să fie căutată in producerile zilnice unde este degradată și despoiată de acelelalte sintimente, unde nu pornesce din acea adâncă inspirațiune care este semnul osebitor a geniilor Inimosului.—Această muzică pe care timpul a ales-o din producerile cele nenumărate de care este însoțită, și care s’au pastrații cu sfințenie pentru prosperitate, pe cănd producerile de răndu se uită cu răndu după aparițiunea lor, această muzică aleasă Jicu, este muzica așa numită clasică. Ca tot frumosul destinsu ea cere o cultivare oarecare a spiritului pentru a fi pătrunsă și simțită in toată adăncimea ei, dar cultura aceasta nu poate să nu-o dee decăt insgși această muzică, ascultarea opurilor nemuritoare a marilor compositori. Muzica este insé o artă cu totul socială. Ea trăeste adeverati numai in cercuri intime. Viața ei cea mai potrivită nu este in întinsele saloane de concerturi, unde sub mii de lumine resfrănte de gâurile ascutătorilor, unii artistu celebru esecută căte-va lucrți spre mirarea și încântarea tuturor. Aceste sunt momentele de strălucire, de paradă a ei. Efectele ei cele adănci insă le produce muzica numai prin o cultivare regulată in cercurile intime, prin cultivarea ei in sinul familiei, cănd fiica trecută o arie duioasă, iară părinții și frățiorii stau ascultăndu cu degetul pe buze, cu ochii nncăntați, frumosul ce unesce in o singură mișcare sufletele tuturor. Cultivarea muzicei in familie tebuc inse să-și capete unu impulsii, și aceasta se poate face numai prin societăți in care si esecutează regulatu muzica aleasă, și in care mai cu samă se poate esecuta muzică de ensenble. Slabă idee poate avea despre frumusețele muzicale acela ce nu a auditu unu trio, unu qmtinor de Mozart, Beethoven sau Onslow. In muzica de ensemble se adaoge pe lăngă bogăția milodiei și a armoniei, varietatea timbrului instrumentelor, cănd pe fundamentul armoniosu a clavrului, violoncelul căntă o temă melodioasă acopeită un curăndu de naltul sunetu a vioarei, pe căni printre ele șerpuesce neincetatu sunetul dulci a violei. In 4>lele din rmă unu domnu amatoru avu fericita idee de a introduce in micele concerte a societății și bucăți de muzică istorică. Astfeliu a inceputu cu o sonetă pentru vioară și piano de Tartini de pe la 1729 „la lettre du diablle“ de o frumuseță deosebită. Prin aceasta se asistă oarecum la desvoltarea muzicei însăși. De asemeneamu avutu ocasiunea de a aiuti pe unii Polonii domnul S, care pe lăngă că execută minunatu pe Chopin, apoi posede arta de a declama poesii insosindu le cu fantasii pe piano corespunzătoare caracterului lor. In curându nisce concerte publice vor da ocasii unui auditoriu mai mare de a gusta plăcerea ce o inspiră această frumoasă artă, prin care sufletul omului nu mai găndeșce cu gânduri ci numai cu simțiri, făcându să se nască in elu din jocul acestor mișcări sufletesci deslipite de ori ce interesu lumescu, o adevărată mulțămire interioară, o răpire pentru căteva momente in sferele unei alte lumi. (Gzt. N.)