Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)
1871-11-21 / nr. 128
ANUL to. Prețul Abonamentului: Iassi: Pe unu anu 20 lei noi. „ șese luni 10 „ „ „ trei nu ,. Districte: Pe unu anu 24 lei noi. ., șese luni 12 „ „ „ trei ,. Ü „ „ Austria: Pe șese luni 8 fiorini hârtie. Germania : Pe șese luni 18 Franci. Francia: Pe șese luni 24 franci. IASSI, DUMINICĂ 21 NOIMVRIE 187î. Anuncuri. Rondul de 35 litere sau locul sau 20 bani. Inaerțiuni și reclame. Rondul de 35 litere sau locul sau 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primeseu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. APARE DE TREI ORI PE SĂPTĂMĂNĂ, DUMINICA, MERCUR ȘI VINERI. Exemplarul 50 de bani. REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA IN LOCALUL VECIIU, CASELE BANCEI. CALENDARUL SEPTEMANEI No. 128, Noemv. [ Noemv. ~’ ’ |Ore. m. Ore. m. ; Noemv. Noemv. " || Ore. m. Ore 14 1 26 Duminică. (f) Intrarea in Biserici 7 42 4 17 18 30 Joi. j Mucenița Ecaterina 7 46 4 16 15 27 Luni. Apostolul Filimon 7 42 4 17 19 Dec. 1 Vineri. Cuviosul Aspie 7 45 4 15 16 28 Marți. PSr. Amfilohie, episc. Icon. 7 43 4 17 20 2 Sâmbătă. [ Mucenicul Iacov Persul 7 44 4 15 17 £ 9 Mercuri. Climent. Papa Romei 7 43 4 161 21 3 Duminică^J Cur^Stere^cel nou^^^^^_^_^^^_ Rusia: Pe șase luni 20 franci sau 7 ruble hărtie. STILU . STILU titlul Răsăr. Apus. STILUL STILU miT.Ivatro VTIT DTI VI Răsăr. Apus VECHIUI NOU. PIUA. PATRONUL pILEL ,var. soar. VECHIUÍI NOU. ^SUA | PATRONUL UILIL soar. soar. Depeși Telegrafice. Paris 27 Noemy. Se confirmă scirea despre sinuciderea contelui Giirgenti in Luzern. Paris 28 Noemy. Agence Havas scrie: Intențiunea reginei Isabella, de a se strămuta la castelul Pan, a fost impedecată de către guvernul francesc, care declară, că nu vroesce să incurajeze prin aceasta agitațiunile politice a unor spanioli. London 28. Noemy. Morning Post publică seirile sosite din Mexico, și anume din Matamoros 10 Noemv. și Monterey 4 Now. O espedițiune de fourage a fost respinsă de către rebeli in apropierea de Saltillo. Trenito a fortificatu Heclos și Nustras și prepară ofensiva. Lui Escobedo i-a oferita comanda supremă asupra întregii armate guvernamentale. Trupele guvernului se reintorcu sub Consil din Nou-Leon la Monterey. Se zice, că Carvajal va efectua, la momentul dat, o insurecțiune in Tamaulivas. Constantinpole 27 Noem v. Cholera in Stambul și in cvartalul in care se află și palatul sultanului, se desvoltă cu mare repeiune. Roma 28 Noemv. Camera deputațiloru a alesu ca președinte pe Biancheri cu 285 voturi din 34,9. Bruxel 28 Noemv. înaintea palatului naționalii s’a adunatu unu numeru immensu de popor, care strigă : „Demisiune.“ Bruxel 28 Noemv. „Etoilebeige“ publică următoarea telegramă din Paris : Consiliul ministerial primi unanim in principiu propunerea lui Thiers, relativa la inoirea parțială a adunării naționale, și a decisu, ca aceasta propunere să compue o parte a mesagrului. Brinsing 27 Noemv. In procesul contra social-democraților s’a condamna, tu Brache și Bomborați la 16, Speier la 14, și Cuha la 5 luni de închisoare, Boma, 27 Nov. Regele deschise camera cu următorul mesagiu : Domnilor Senatori, Domnilor Deputați, Opera., pentru care am sacrificata viața noastră» este terminată. Dupe multe încercări, Italia este sieși si Romei iarăși redată. Aici, unde poporul nostru se găsesce adunata in persoana representanților sei, după o dispărțire de 6 sute de ani pentru cea anteia dată, aici finde noi recunoascemu earăși patria dorințelor noastre, totul vorbesce de mărimea noastră. Ddr’ in același timpu totul ne aduce aminte de datoriile noastre. Bucuria ce o simțimu, nu ne va indeparta de la implinirea lor. Noi avemu acum locul nostru in lume iarăși dobănditu prin apărarea drepturilor națiunii. Astăzi, căndu unitatea națională este gata, și căndu o nouă periodă incepe pentru Italia, vomu remăne totdeauna credincioși principiilor noastre. — Prin libertatea regenerată, vomu cauta in libertate și ordine siguranța țârii și a impuel lri noastre. Amu urunți tură la despărțirea statului de biserică. Fiindu că am recunoscutu absoluta neatârnare a autorității clericale, putemu fi convinși, că Roma, capitala Italiei, va continua de a fi pacinicul și adoratul scaunu al pontificatului. — Cu aceasta urmare vomu pute ajunge a liniști conștiințele. In acestu modu numai vomu pute măntui prin tăria hotăririlor noastre și prin moderațiunea faptelor noastre unirea națională, care alteră raporturile amicale cu celealalte puteri. Proiecte de lege, cari vi se voru presinta, vor fi corespunjetoare principiilor libertății. Afacerile economice și financiare reclmă ostenelile D-voastre in regularea lor. Numai prin sărința in virtute vom ajunge acolo, unde fa renasterea noastră naționale. Regularea bună a finanțelor ne va da mijloacele, de a întări organisațiunea noastră militară.— Dorințele mele cele mai călduroase sunt pentru pace, și nimica nu ne face a erediancă, că este amenințată.—Insă organisațiunea armatei și a marinei, înnoirea armelor, lucrările pentru apărarea teritoriului național, reclamă lungi și servește . Separațiunea statului de biserică. Victor Emanoilu și Wilhelm, cari ambii lucrează pentru mărirea și consolidarea națiunii lor, prin mesagiele ținute de denșii in una și aceeași zi, unul in leagănul românismului și alții in cuibul germanismului,—ambii au accentua cu dorința de a pune întemeiată la națiunea lor luna stare matedrială, care este o condițiune rine qua non av progresului. „Neue freie Presse“ (Jice intr’unul din numerele sale mai nouă, câ Papa nu va părăsi Roma, conform dorinței jesuiților. Dacă pană acum mai speramn o minune, aici se vede ișelatu și’n acea sperare, căci fu osănditu de faalitate să au fă ănsuși bubuitul tunurilor, cari anunțau deschiderea ăntăiului parlamenta in Rotta. Bonapartiștii parisieni, după cum scrie unu corespondentu al gazetei de Köln sunt foarte serioșu îngrijiți, din causa unei seri din Chiselhurst, prin care se susține, că intre Napoleon și Eugenia domnesce o serioasă neințelegere, din care causă ex-imperatricea petrece a și lungu timpu in Spania. Causa neințelegerei se zice că ar fi relațiunile intime, pre cari Napoleon le-ar fi descoperitu că esistă intre socia sa ;i ofițerul de marină Duperré, care petrece neiperatu in sociitatea Eugeniei și care atăt mnaine de resboiu căt ș’acuma are cea mai imare inflență. Acestu Duperre este ofițerul, despre care se pomenesce așa de desuși’n scrisorile găsite ii Touillerii și care a indemnatu pe imperatore de a nu se rentoarce la Paris in urma bătăliilor de la Wörth și Foroase studii. Viitorul va pute să ceară o severă dare de seamă de nepasarea noastră. D-voastră veți examina in acestu chipu proiectele presentate de guvernul nostru.—Alte proiecte însemnate relative la autonomia comunelor și a provințielor, a descentralizării administrative, fără jignirea puterii statului, relative la reforma instituțiunilor juraților, precum și pentru regularea întreagă a organisațiunii judiciare. In acestu modu, vom ajunge la consolidarea siguranței publice fără de care libertatea insă și e in pericol. D-nilor Senatori, D- nilor Deputați ! O intinsă cămpie de munci se desfășură, înaintea D-nilor Voastre. Unitatea națională, astăii desevărșita, va ave de urmare, așa o speramu, că vor slăbi deschinările de partiții, a cărora lupte in viitoru nu vor avea altu scopu, decătu desvoltarea puterilor productive.—Me bucurii a vede, că populațiunea noastră dă dovedi neindoelnice de iubirea lor pentru muncă.—Reînvierea muncii economice a poporului vine vndată dupe invierea noastră politică. Institutele de credite se inmulțesc, astfel cu, ca și societățile de comerciu, ca și congresele de arte, industrie și de sciințe. D-voastre și eu trebue să protejemu această mișcare fructuoasă, dăndu o mai mare întindere invețăturei industriale și șciințifice și descindendu none’ cal comerciului. — Străpungerea muntelui Cenis s’a sevărșituin curăndu se va străpunge St. Gotthard. Drumul comerciale, care merge prin Italia, și conduce la Brindisi, apropiindu astfeliu Europa cu Ost-India, va deschide trei drumuri ferate prin Alpi. Repersiunea călătoriei, ușururința comunicării vor înmulți relațiunile noastre amicale, care ne unescu deja cu celelalte națiuni, și vor face mai productivă concurența muncii și a civilisațiunii.—Unu viitoru strălucitu se deschide înaintea noastră, nouă ne incumbă, de a respunde binefacerile provedinței, arétându-ne demni, a purta intre popoare numele gloriosu a Italiei și Romei. Sciri din Intru. FOILETON. CRONICA SEPTAMANEI (De la 13—20 Novembre). Cel mai strălucitu actu, care a datu motivul fiarelor străine (ciele din urmă de a insera coloane întregi, este mesagrul Regelui Italiei, adresații Corpurilor legiuitoare, cari pentru ăntăia oară iși ținu ședințele lor in Roma, noua Capitală a Italiei. Toți consulii puterilor străine au asistatu la aceasta serbare națională, in modu oficialu. Firul roșu, care se întinde preste tot mesagiul este, că: „Italia e redată fie insuși și Romei!“ Regele galant omu iși exprimă bucuria nu numai pentru recăstigarea Romei, ci și pentru scuturarea dependinței politice de Franța. Unii fenomeni raru ni se presintă ochilor. Italia și Germania s’au căștigatu intr’unul și același anu „unitatea națională“ ; ambele state se emancipară de superstițiunile cele vechi; nici Italia nu mai era să creadă in așa numitul „imperium mundi“, nici Germania in așa zisul „sacrum imperium romanum“, ci fiecare din trensele s’au decisu a’și basa viitorul pe fundamente solide și durabile. Atăt in Roma, căt și in Italia s’a pronunțatu verdictul națiunei contra bisericei catolice, care caută de secoli a injuga spiritul umanu, pentru ca oamenii nu cumva să se bucure de o liberă desvoltare spirituale; acestu verdictu Bucuresci dun Senatul a votatu ieri legea pentru echipare din partea României, aseraine legea pentru prelungirea terminului Colonielor bulgare de a da bani in locu de recruți. Camera a votatu bach. Bonapartiștii se temu că in astfeliu de împrejurări relațiunile bune de mai nainte intre eximperatore și socia sa se vor întrerupe cu desăvârșire, și atunci planurile lor s'aru nimici cu totul, împăratul Wilhelm, după cum pretinde o depeșă din Odessa, va face o visită la Curtea imperiale din St. Petresburg. Intru cât va fi conținăndu unu adevĕru aceasta depeșă, nu se scie incă, dar atâta este adeveratu, că multe visite nalte au anunțatu depeșire de cătra timpu încoace, cari insă mare parte au remasi simple zgomote de stradă. Relativu la Ungaria, sfiarul englezu „Saturday Review“ scrie: „Ungaria pre care o amenință Russia piimo loco, este aliata naturală a Germanilor din Austria. Motivul pentru care Ungaria simpatiseană cu noul imperiu germanu, este ăntăiit, că Germania represintă o alianță puternică, a doua, ca adevăratul motor al recunoascerei pretențiunilor unguresci de cătră Austria n’a fostudecăt însăși Germania. In adevĕra opinia lui Kosuth este, că cerințele boemilor sunt bine fundate și că protestul lui Beust—Andrasy este eronatu , dar unu patriotu esistatu, care a degenerata in demagoga, preferă totdeauna triumful partidei sale contra intereselor țării.“ De la Bucuresci n’avemu nici o scrie mai nouă. Scipione. _____________ .Ríiiiii.”.