Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)
1872-01-05 / nr. 1
ANUL V IASSI, MERCURI 5 IANUARIE 1872. Prețul Abonamentului: Iassi: Pe unu anu 20 lei noi. „ șese luni 10 „ „ 11 trei ,, 5 Districte: Pe unu anu 24 lei noi. „ șese luni 12 „ „ ,, trei , 6 nni Austria: Pe șese luni 8 fiorini înărite. Germania : Pe șese luni 18 Franc Francia: Pe șese luni 24 franci. Rusia: Pe șese luni 20 franci sau 7 ruble hârtie. DE IAÜI. APARE DE TREI ORI PE SEPTAMANA, DUMNICA, MERCURI ȘI VINERI. Redunțiunea și Administrațiunea in sodul vechiu, casele Bancei. F R EDACT ORU THE O D O BALASSAN. CALENDARUL SEPT«ANEI STILU STILU ... PATRONUL DILEI Răsăr. Apus. 1 STILU STILU nNTA I PATHOVTU nu pit Răsăr. Apus VECINU. NOU. PIUA “ VI soar. soar. VECHI.! NOU. PIUA | PATRONUL DILEI. ► goar ^ ianuarie. ianuarei. Ore.m. Ore. m lanu< Ianuarie. ~,=== ~ * ‘ n Ore m Ore m 2 14 Duminică. Sf silivestru. 7 34 4 25 6 18 Joi. (f) Botezul Domnului. 7 31 4 29 3 15 Luni. Păr. Malahia. 7 34 4 26 7 19 Vineri. (f) Cone. Sf. I. Botezătorul. I 7 30 4 30 4 1ß Marți. Conciliu a 70 Arost. 7 33 4 27 18 1 20 Sâmbătă. [ Cuv. Georga și Domnica. I 7 39 4 31 5 ____________ 1 32^4 28 9 1 21 Duminică. | Mac. Palmer. | 7 38 4 32 No. 1. Anunciuri. Rondul de 35 litere sau locul seu 20 bani. Inserțiuni și reclame. Rondul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 50 de bani. Cătră lectori! Cu numeral presintu țliarul „Curierii de Iassi“ incepe al V-lea anual esistențe sale. Redacțiunea se simte datoare a veni ni mulțuumească tuturor onorabililor domni,area binevoitu a contribui la esistența acestui dar. Totodată deplina convinsă, că „Curmul de Iassi“ și-a implinitu după putință misiunea și că nu s’a abătutu nici odată de 1: divina sa, speră, cum că Onorab. publicu nu va inceta a’lu sprijini in viitoru ca și pănă acuma. Și ve<tindu-ne incuragiați din toate părțile, promiterau, că pe viitoru vom pune bată activitatea noastră, pentru a mulțumi și mai multu pe Onor. publicu cu scriile cele mai inportante. NB. Din timpul administrațiunei alei vechi sa fostu intreruptu trimiterea foei de la mai mulți Onor. Domnii abonați, fără vreuu motiv. Trimitem Nrul presinte pe la toți Domnii foști abonați, cari binevoindu, le a avea aceasta foe, ne vor face cunoscutu. Red. Depeși Telegrafice. Parts 11 Tamiioriu „Dion—T'uîrîf, raporta că Generalul Leflo a fost primit de cătră Ozarul, care la insarcinatu, de a arăta salutările sale cordiale D-lui Thiers. Comisiunea, compusă, pentru reorgangarea armatei, a decisu astăzi in unanimitate că, toată, clasa disponiblă din punctu de ședere a etății se facă unii ani de serviciu a rulat și efectiv. Darmstadt 11. Ianuarie. Procesul pentru înalta tradare înaintea curții de afise, contra Democraților sociali Wolf și Hauser se fini cu achitarea inculpaților. Scutari 11. Ianuar. Guvernorul coniiamă camera, pentru a delibera asupa normelor ce ar fi se se iea, in privința orșului, care a pătimit foarte prin inundare. Regimul voiesce se vă in ainte cu o mare sumă de bani. Pesta 11. Ianuar (intirțiată) conferința in privința cestiunei croatice, se țin in fiecare zn.—Ele au avut locu o lungă insultare intre Contele Lonyay și ministrul Pijacsevich, intre Banul Redecovich, Suhaj și Bogovich Acesta conferință consultativă a fost fundamentul resultatului ce au avut o altă conferință la Deac. O condițiune a fost impusă tuture membrilor a aceleași partide adecă tăcere. Tot ce se poate sei este, că la l r. Parlamentul, se va deschide cu o adresă a Tronului, in cercurile pur deachiste nu existi nici o speranță de impacare, cu naționali Pesta 12. Ianuar. Conferința cratică la finit. Ministrul Pejacsevich se dure astăzi la Viena pentru ca se incunosciințeg pe imperatorele și se primească sancționarea lui. Rescriptul prin care are se se deschidă Camera se zlce că este gata și in mâna fetelui Pejacsevich. Berlin 12. Ianuarie. Nordeutsche Allgemeine, Zeitung constată, că sa făcut in Petrupolia o splendidă primire in audiență, a tuturor Diplomaticilor oficiali, de cătră ambasadorul german. Toți miniștri și dignitori a Coronei a fost presiați, marele duce de coron, demisionă pe adjutanți săi, după ce priimia multă curteniă pe prințul de Reus. Toată lumea se întrecea ca se arate locoțiitorului Imperatului Wilhelm simpathia și reverințiă, „Gazeta Crucei„ combate legea ce privesce inspecțiunea scolelor considerăndu-o c-o desmembrare a scolei de cătră biserică și dice că ar fi datoria coservațiunei de-a respinge aceasta lege, care despoie educațiunea poporului de fundamentele sale crestine și tot odată alungă religiunea din scolele poporale. Paris 12. Ian. Scaunul pontifical și Spania păru a se inpaca in privința numirei unui nunciu papal la Madrid și acest post fiu va ocupa fostul nunciu Tranchi. Contele Armin și de Resumat a efectuat astăzi schimbul convențiunei adiționale de la Francfort. Imperatorele Brasiliei se află in portul de la Cherbourg, Londra 12. Ian. Ambasadorul americanu Senc și dat de misiunea, din postul ce ocupa ca Director^ a societății pentru ramul montanistic de la Ema. „Times“ ne spune, că financiari din Londra și persoanele interesate in cestiunea telegrafică au început deliberări pentru construirea directă a lui „Cabe î ntre Anglia și Newyforc. Acte Oficiale. § (Numiri) in funcțiuni publicate in „Monitorul oficialu.“ In No. 285. Se pune in posițiune de neactivitate prin retragere de funcțiă: maiorul Skeleti Alecsandru, din batalionul milițiilor Ialomița; maj. Georgiu Dumitru, din batalionul milițiilor Muscel; maj. Dimulescu Vasile, din batalionul milițiilor Dorohoiu; capit. Otea Ioan, din batalionul milițiilor Ialomița; capit. Lelescu Nicolae, din graniță, punctul Giuvala; capit. Georgiu Dincă, din batalionul milițiilor Doljiu; capit. Moise Andreiu, din graniță, punctul Riu-Vadului; locot. Dinu Șerbănoiu, din graniță, punctul Oltenița; locot. Teodorescu Nicolae, din graniță, punctul Giuvala; locot. Macrilean, din graniță, punctul Buliga; locot. Popescu Dimitrie, din graniță, punctul Gruia; locot. Pădurarii Vasile Andreiu, din graniță, puințul Gura-Ialomiței; sub-locot. Meteleanu Ștefan, din graniță, punctul Oltenița; sub-locot. Vasiliu Ioan, din graniță, punctul Oltenița. — In No. 286. Capit. Burghelea Constantin, comandantul escadronului de călărași Putna, se pune in posițiune de neactivitate prin retragerea funcției; locot. Casimir Dimitrie, din escadronul călărașilor Putna, se pune in posițiune de neactivitate prin retragerea funcțiunii, se pune FOILETON. EVREICA. de d. L. Negruzzi. I. Pe la începutul lunei lui Mai, intr’o frumoasă seară, una din acele rare sări frumoase de primăvară in Moldova, cănd natura toată e Îmbrăcată cu verde, stelele lucescu ici și cole prin lumina fericită a lunei pline, cănd căldurile verii încă nu erau mari nici recelele ume<și ale privnjerei începătoare nu alungă muritorii prin care, nu o așa sară, o mulțime de echipagiuri ce se întreceau prin luesul livrelelor și al cailoru, se cruciau mereu la Copou, câmpia care serveștie de preumblare Iașenilor ce-și potu permite lucsul unui echipagiu sau a unei birje. Ici stăteau cinci, șese trăsuri una lăngă alta, formăndu unu grupu, din care se aninau vesele surisuri, colo altu grupu de căteva trăsuri, dincolo mai mulți preumblători pedeștri urmați de trăsurile lor, astfeliu copoul, presenta unu aspectu variatu și romanticii in lumina indoioasă a lunei de primăvară. O musică militară cănta din cănd in cănd căte o arie din vr’o operă italiană sau vr’unu danțu. Cănd tăceau musicile, privighetorile de prin vis le țineau locul și preumblătorii stăteau ascultă aducănd, artea omenească, cănd resunetul incăntătoru al naturei. In mijlocul grupelor de trăsuri și preumblători, sosi deodată cu o mare repetune o birjă care venea despre barieră, și se opri. Din ea sări ușoru, unii téneru bine făcutu și se amesecă printre trăsuri, salutănducănd in dreapta căi d in stingă, fără vise a scapa nici unu moment« din ochi pe vereteul seu care privia intinsu spre barieră. Tenerul nostru părea a fi o persoană cunoscută, căci mulți se apropiau de densul pentu alu stringe de mănă și a-i vorbi; elu ănse era distrasu, respundea abie și căuta mereu la orologiu, care se vede că nu-i mergea îndestul de repde, căci unii observatori minuțioșu ar fi remarcați că de căte ori privia la orologiul, sprincele sale se stringeau in semnui de nerăbdare, apoi mai suira unu feliu de arie neînțeleasă printre dinți, lucru care arata, că tenorul nostru nu numai că era nerăbdătoru, ci foarte nerăbdătoru. După ce se întoarse de căteva ori in jurul bandei de musică a căreia cântare nu părea a-i face vr’o plăcere, elu se apropie de o trăsură in care erau doue doamne tinere, cu care începu se vorbiască, avându ochii tot țintiți asupra vereteului seu. Abia incepise vise conversațiunea, că amicul nostru care«se unu picioru pe scara trăsurei, sări joșu și făcu căți-va pași repezi spre trăsura sa, se intoarse afise tot așa de răpede inapoi fără să fi ajunși la trăsură. „Dară ce ai iu astă sară, d-le Scruteanu?“ se adresă una din damele din trăsură cătră tânărul nostru, pare că ascepți ceva, mi-ai respinsu la întrebarea mea lucruri cu totul nepotrivite, și chiar acum unde voiai să fugi, ?“ — Me iertați, doamna mea, respinse Scruteanu nu sciu nici eu singura... e unu feliu de nervositate neobicinuită.... se vede că are să se schimbe vremea. — Observatorul ar fi remarcatu ănse că amicul nostru se înroșise la față. wHm......... hm“ făcu doamna curiosu barometru ambulantu ești, nu vei fi ce sară senină, nici unu nourașu pe ceru... să nu fie vr’o altă schimbare... nu in timpu ci in dumniata.“ Aceste din urmă cuvinte aveau in tonul cu care erau pronunțate ceva ironicu ce făcu pe Scruteanu să tresară. — Ce schimbare poate să fie in mine ?“ (Siie elu eu sunt tot acela ce am fostu, ve asigurezu. Ce diceți d-voastră doamna mea? se adresă elu acum cătră a doua damă. Nici eu nu găsescu vr’o schimbare“ respinse aceasta cu nepăsare. Doamna ănteia voi să respundă și ea, dar amicul nostru se închină deodată răpede și alergă la trăsura sa care porni cu nespusă repetune la dealu. Observatorul ar fi remarcatu că prima causă a pornirei tenorului nostru spre trăsură fusesă unu semnu din partea vereteului, care ridicase biciul in susu. Trăsura Scruteanului apucase răpede la dealu. Doamna cu care stătuse la vorbă tenorul nostru, părea a privi cu multă băgare in samă drumul ce’lu va urma elu. Deodată vereteul amicului nostru opri caii.—„Ce este?“ întrebă Scruteanu. —„Vine cineva după noi“ respunse birjarul. Scruteanu se ridica in picioare in trăsură și veiju in adeveru trăsura damelor cu care vorbise, urcăndu-se incetu la dealu. — Inmarce Tran“ dise elu biriarului ..trec