Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)
1872-05-28 / nr. 59
y ■n. r' Anul V. PREȚUL ABONAMENTULUI: lassî. Duminica 28 Maiu 1872. —u—u . . b -------- —----------------~ lass!. Pe un an 20 lei noi. n șese luni 11 „ ., a trei luni 6 „ „ Districte : Pe un an 24 lei noi. „ șese luni 13 „ „ „ trei luni 7 „ „ Austria: Pe șese luni 14 franci. Germania. Pe șese luni 18 franci. Italia: Belgia: Pe șese luni 22 fr. Elveția: Francia: Pe șase luni 26 franci Apare de trei ori pe săptămănă: Duminică, Mercuri și Vineri. Redactiunea si Administratiunea in localul Tipolitografiei Nationale. CALENDARUL SEPTEMANEI. No. 59. ANUNCIURI. Rândul sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și reclame. R Sudul 60 bani. Epistole neflancate nu se primesc». Manuscriptele nepublicate se vor arde. 1 Exemplarul 20 da bani. vechiu. „S«lu I ?I0A I PATRONUL PILEI. || SoSerul | So^ul. | vechiu. nou. ^DA’ I PATRONUL piLEI. | KK Soar înain. iunie. I [Ore. m. Orei m. Iunie. ~1 Iunie. ~Ț _ |Ore. m. ore. m. 28 9 Duminică. Cuv. Păr. Nechita. 4 16 7 43 1 13 Joi. | Mart. Iustin. 4 15 7 45 29 10 Luni. 1 Sf. Mucenița Teodosia. 4 16 7 43 2 14 Vineri. Nechifor Patriarh. I 4 15 7 46 30 11 Marți. 1 Păr. Isachie. I 4 16 7 44 3 15 Sâmbătă. Iart. Luchilian. I 4 15 7 46 31 12 Mercuri. I Apost. Ieremia. 4 16 7 45 _________________16_______Duminică. (1) Pogorirea Duh. Sânt. 14 15 7 47 Depeși Telegrafice. Magenta, 4 luni. Astăzi s’a sfințit cu mare ceremonie monumentul pe cămpii de resboi din Magenta, in memoria celor căzuți.— Autoritățile civile și militare, clerul cel malt precum și consul austriac și cel francez asistate la această sfințire, la care a luat parte mai întreaga populațiune din Magenta Mai multe discursuri s’a ținut cu asta ocazie. Berlin, 4 luni. După , Spner Zeitung“ legea contra jesuiților se va depune aceste zile Reichstagului. Conform acestei legi, intrarea in ordinul iesuiților va aduce cu sine perderea indigenatului. Madrid, 4 luni. Congresul a aprobat cu 140 contra 22 voturi convențiunea de la Amorovieta, precum și purtarea mareșalului Serrano, care a depus astăzi jurămăntul ca președinte consiliului ministerial și ca ministru de resboi. ■ Schiliu Intru. Nota Circulara cătră agenții Romăniei din străinătate. București 27 Aprilie, 9 Mai 1872. Domnule Agent. Crima cea îndrăzneață și nelegiuită care a fost comisă cătră finea funci lui Decemvrie in catedrala de Ismail și care a pornit din nou patimele populare contra Israiliților atât in Ismail căt și in Vilcov și Cahul, a fost judecată de cătră curtea cu jurați din Buzeu, care a pronunțat pedeapsa de 5 ani de reclusiune contra autorului principal Moise Samson el și I. Silbermann, și de trei ani de reclusiune contra Israiliților Strul Yassmann, A. Prassmann, Haim David Goldschlaeger și Rabinul Alter Brandes, condemnați ca complici. Guvernul care n’a lipsit, chiar de la începutul acestei nenorocite afaceri a lua măsurile cele mai energice pentru restabilirea și menținerea ordinei și contra reintoarcerei unor none atacuri, au mai dat incă și in această împrejurare, in care justiția sa pronunțat, o nouă dovadă despre sentimentele sale de echitate și de împăciuire, făcănd să se imblănească prin intervenția dreptului de grați are efectele riguroase a unei hotăriri definitive. Asupra unui raport motivat a ministrului de justiție, a căreia copie va o anexez aice, înălțimea Principele, Augustul nostru Suveran, au grațat pe doi din condamnați și au schimbat pedeapsa altor trei, care nu puteau fi pasibili decât de pedepse corecționale. Singur autorul principal va suferi pedeapsa întreagă pronunțată in contras. Vin acuma să atrag atențiunea Domniei Voastre, Domnule Agent, asupra aprețuirilor de natură diferită, care basate cele mai adese ori pe informațiuni neexacte, au avut de urmare naturală de a pune iarăși pe tapet chestiunea israelită, menită, după cum se pare, a lua ori de cătă ori se ivește proporțiuni amenințătoare pentru securitatea țerei noastre. Intr’adevăr, indată ce vre un fapt de o însemnătate oarecare dă loc la plângeri din partea Evreilor ce reșed in Romania, de indată foile se apucă de ele, le exploatează exagerând natura și înțelesul lor, și știrile cele mai false care iritează spiritele cele mai luminate in contra țerei și a guvernului, sfirșesc prin a avea trecere chiar la cabinetele puterilor celor mari. Acest sistem se urmărește de mai mulți ani acum și cu toată asigurarea dată de cătră guvern și încercările sale neîntrerupte care au reușit de la 1869 încoace a restabili liniștea intre populațiunile evree și creștine, se caută a se trage folos din toate împrejurările defavorabile pentru a pune in bănuială buna-credință a guvernului și se cere regularea soartei israeliților la o intervențiune streină. Trebue dar Domnule Agent, restabilit mai nainte de toate adevărul atât asupra faptelor petrecute mai dăunăzi la Ismail căt și asupra stărei generale a chestiunei israelite in România; in acest mod veți reuși a atrage cătră noi concursul bine-voitor a puterilor civisate, care mai bine luminate asupra stărei noastre nu vor lipsi, după cum am neclintita speranță, de a ne ajuta in ușurarea greutăților pe cari vreim a le inlătura și care ni le crează la fie ce pas. Astfel, fără a ține vreo samă de justă indignațiune pe care ar fi produs’« in orice țară, mai ales in clasele inferioare a societăței, sacrilegiul comis in catedrală și furtul nelegiuit a lucrurilor sfinte, s’au încercat prin toate mijloacele și fără a lua in privire repetatele asigurări date de guvern, a se da proporțiuni imense la căteva devastări care au avut loc in urma celei d’ăntăi fericeri a spiritelor și înainte ca autoritatea să fi putut restabili liniștea, sa văzut in aceste fapte regretabile, dar care erau ușor de explicat, dacă ar fi vroit cineva a studia împrejurările in mijlocul cărora se produsese, s’a văzut zic, un sistem de persecuție contra Evreilor, și s’au Încercat a se face responsabilă o țară întreagă pentru câteva scene de desordine locală, provocată prin o faptă aricioasă. Oare ar trebui să conchidem din aceasta că este cu totul necesar de a nu lăsa mai mult să doarmă o chestiune care deja de mai multe ori a putut fi invocată cu succes ia dauna intereselor țerei și însăși a populațiunei Evree? Chiar astăzi, cănd de mult timp acuma totul au reintrat in ordine, cănd in urma energicelor măsuri luate de guvern, teamă că nouă tulburări erau să isbucnească cu ocasiunea serbătorilor Paștelor, a fost cu totul inlăturată, astăzi cănd eram in drept de a crede că adevărul in sine oșise la lumină și că este recunoscut prin evidența faptelor constatate la fața locului chiar prin agenții puterilor streine, că nici un singur Evreu n’a fost ucis sau răni, că nici o femee n’a fost violată și că se exagerase însemnătatea stricăciunelor pricinuite, vedem cu părere de rea că încă nu s’a decis a se lăsa de falsele mijloace întrebuințate in tot timpul pentru a inșela opinia publică, și că oameni eminenți, desigur induși in eroare, merg pănă acolo a crede că este necesar pentru reușita causei de a expune in sinul chiar a parlamentelor streine tablouri înspăimântătoare de persecuțiune, omoruri, atentate la pudoare și alte atrocități care nu au existat nici la Ismail, nici la Carlul, nici la Vilcov, unde tulburările s’au intămplat. Noi nu căutam să micșurăm gravitatea zeului comis, și nu ne inșelăm nici căt de puțin asupra însemnătății pe care puterle cele mari o dau acestei chestiuni israelite; dar nu întrebăm totodată in toată conștiința, cum un guvern, insuflat de intențiile cele mai bune și neincetănd niciodată a da probe materiale de sinceritatea lor, ar putea reuși să invingă greutățile de care este inconjurat, cănd are de luptat in contra unui sistem ce tinde a exagera plângerile fără a ține socoteală de căușele din care provin, și care caută să pună in uitare enorma deosebire ce există intre Israeliții Europei occidentale și populațiunile Evree grămădite ca sutele de mii și care ocupă mai excesiv mai multe orașe din România. Nu vroim iarăși să vă ascundem, Domnule agent, zeua impresiune ce a făcut-o asupra guvernului verdictul de achitare pe care juriul din Buzeu l-a pronunțat in favoarea mai multor acuzați. Dar dacă este permis de a studia natura acestei instituțiuni chiar in sinul societăților celor mai civilisate de unde am luat-o, nu este greu de a recunoaște că adeseori s’a văzut cu părere de rău in verdictul juraților, influențele funeste a prejudițelor sau pasiunilor momentului asupra spiritului cetățenilor chemați a judeca pe asemenii lor, și le-a făcut să se îndepărteze de la calea regulată a justiției. Guvernul Roman a regretat de mai multe ori asemene îndepărtări și de aceea nu a lipsit a propune in cameră modificările crezute necesare de introdus in legea juraților. Suntem convinși că puterea legiuitoare se va sili a studia și a îmbunătăți această lege in sesiunea viitoare. Desigur apoi că trebue ținută in samă surescitarea generală a spiritelor in urma profanărei bisericei, și mai ales in momentul cănd s’a descoperit, după cinci zile de căutare, crucea și obiectele sfinte in latrinele unei case locuite de Evrei și unde fusese aruncate de Evreii A. Praisman și Haim David. Acest fapt este constatat și nu poate fi pus in chestie. Dacă in urma marelor greutăți ce a intimpinat o instucțiune urmată ținut de mai multe luni, erori judiciare a putut face ca acusațiunea să cadă și asupra rabinului Alter Brandes și David Goldschlaeger, pe care ii denunțase culpabilul principal ca niște complici și instigatori ai acestei crime; dacă justiția juraților, streină nuanțelor ce știința stabilește intre diversele persoane care au cooperat la o crimă, a văzut complici acolo unde nu era decât tăinuit ri, totuși nu trebue conchis de aică că era numai un singur culpibil. Faptele constatate oficial, mărturisirii făcute de însăși culpabilii, precum sunt detailate in raportul ministrului de Justiție, banii furați care s’a găsit la unul și obiectele sfinte care a fost aruncate de ceilalți doi Evrei in latrinele lor, și unde le a găsit agenții guvinului după însăși arătarea făptașilor, nu mai lasă nici o indoeală asupra acestui punt. Amintesc aceste detailuri Domnule Agent, dă sigur nu cu scopul de a scula purtarea juraților, dar pentru că mi se pare că nu ar fi fost de a suprima orice corelațiune intre crima comisă și actele de neorănduială care au urmat, opinia publică nu ar fi luminat decăt pe jumătate, dacă, exagerând însemnătatea acestora, s’a sili a se reduce însemnătatea morală a faptului principal reducăndu-l la o simplă chestiune de cifre, după cum s’ar încercat a se face in Parlamentul Englez. Mă opresc aice, Domnule Agent, căci cred a fi spus nn destul pentru a vă pune in vedere faptele principale pe care trebuiți a le desvolta și apăra. Nu este persecuțiune religioasă in România, și nu a fost nici odată. Dar, comparativ, sunt foarte mulți Evrei, precum nu mai sunt in nici o altă țară. Comerțul indigen se resimte de aceasta, și sunt mai multe orașe in care este cu totul in măriile Eivreilor. Starea de civilisație a populațiunei Evree lasă încă mult de dorit, trebue sperat mult de la progresele timpului și silințele ce fac Israeliții luminați pentru a îmbunătăți moravurile coreigionarilor lor. Până atunci ei formează o clasă aparte, o adevărată castă in țară, unde ei nu încetează de a se adăposti cu toată intoleranța de care țara noastră a fost acuzată in timpurile din urmă, și care ar fi trebuit să-i îndepărteze dacă ar exista un adevăr. A pretinde că purtarea lor e totdeauna corectă și că nu sunt decăt nenorocite și nevinovate victime a ceea ce a convenit a se numi persecuțiunea Izraeliților in România, este neexact. De aceea și propaganda ce face in contra țerei și in contra guvernului presa Israelită, și apelul neîncetat la intervenția străină, nu’mi par de natură a liniști reul, din contra il stârnesc. Vroind să se ajungă scopul se trece peste el. Guvernul actual a dat probe de fermetate, și lu împrejurările grave ce a avut să străbată de la venirea sa, n’a încetat un singur minut de a observa regula datoriei punându-se asupra tuturor pasiunilor și oricărei considerațiuni de vană și falsă popularitate. Chiar Israeliții recunosc acest adevăr și cei mai luminați dintre dănșii înțeleg foarte bine greutatea situațiunei și peste care obstacole am avut a trece spre a menține echilibrul raporturilor sociale și a asigura liniștea generală. Nu trebue dară a ne crea alte obstacole, nici a agrava chestiunea prin intervențiuni care ar putea să aibă de efect slăbirea acțiunei puterei și paralizarea celor mai bune intențiuni ale sale. Domnii agenți acreditați in București sunt in stare mai mult decăt oricare altul a lumină pe guvernele lor despre starea lucrurilor in România și despre buna conduită a cabinetului actual. Eram dară in drept de a conta pe concursul lor binevoitor spre a ne veni in ajutor și a ne înconjura cu simpatiile lor in sarcina ce ne impusesem. Dară contrariu acestei speranțe, guvernul prințiar a fost surprins in un mod dureros, cănd a luat cunostința de actul colectiv, a cărui formă neasitată și cuprindere amenințătoare nu sunt de natură al incuragia in silințele sale. Acest act a apărut in jurnale și ne abținem de a’l aprecia. Dacă nu putem lăsă sub tăcere atacul direct ce aduce demnităței puterea. Mai mult, acest act e nefundat, și cel puțin nefolositor ; in adevăr, domnii agenți cunosc mesurele en rgice pe care guvernul le-a luat din propria sa inițiativă contra reintoarcerei