Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)
1872-07-02 / nr. 73
4 Anul V. PREȚUL ABONAMENTULUI: Irssi: Pe un an 20 lei noi. „ șese luni 11 „ „ ș trei luni € fr .. Districte: Pe un an 24 lei noi. „ șese luni 13 „ „ .. trei luni 7 „ „ Austria: Pe șese luni 14 franci. Germania: Pe șese luni 18 franci: Pe șese luni 22 fr. Italia : Relgia. Elveția: Francia: Pe șese luni 26 franci lalsi, Duminica 2 iune 1872. DE SIlIS Apare de trei ori pe săptămănă: Duminică, Mercuri și Vineri. Redactiunea si Administratiunea in localul Tipolitografiei Nationale. CALENDARUL SEPTEMANEI. No. 73. ANUNCIURI. Răndul sau locul sau 15 bani. Inserțiuni și reclame. .Rândul 60 bani. Epistole neflancate nu se primesc. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 20 de bani. Iulie " Iulie. lore. m Ore. m. iulie. Iulier Ilore. m. jOre. m. 2 14 Duminică. Punerea Vest. Maicei Domnului. 4 28 7 42 6 18 Joi. i Cu». Păr. Sisoe cel mare. 1 4 82 7 39 3 15 Luni. I Sf. Mart. Iacint. 4 29 7 41 7 19 Vineri. Sfânta Mart. Chiriachi și Cuv. Thoma. 4 33 7 39 4 16 Marți. Sf. Păr. Andrei Critonul. I 4 30 7 41 8 21 Sâmbătă. Sf. M. Mart. Procopiu. 4 34 7 38 5 17 Mercuri. Cuv. Păr. Atanasie de la Aten. I 4 31 7 40 9 21 Duminică. Sf. Ierom. Pangratiu._________ 14 35 I 7371 Sorii din Intru. M. S. Domnitorul s’a reintors in capitală in ziua de 24 a curentei la carele 3 după amează, insoțit de Domnul Lascar Catargiu, președintele consiliului de Miniștri. D-nii Miniștri Lascar Catargiu și G. Costa-Foru, intorcându-se in capitală, au reluat posturile lor, cu a căror gerare in timpul concediului lor au fost însărcinați d-nn miniștrii N. Crețulescu și Chr. Tell. — D. I. Herișescu, directorele general al ministerului de interne, obținând un congediu de șase săptămăni, d. G. Lahovari directorele poștelor și telegrafelor a fost însărcinat a îndeplini și datoriile de directore general. — Măria Sa Domnul a binevoit a acorda inalta autorisațiune d-lui Vrana, secretar fiu al agenției țerei la Paris, pentru a primi și purta însemnele ordinului imperial Medgidie clasa III, ce i sa conferit de Majestatea Sa Suitanul. Stil Stil nin 1 p |Tpilvui ni ■ 13 | Răsăritul Apusul Stil Stil |.|CA PATRONUL d | |. p [ Răsăritul Apusul rechin. nou. ?I0A PATRONUL ZILEI. | Soarelui. Soarelui. recii iu. nou. V10A | UMU * l l băl. | Soarelui. Soarelui. 1 " Chestiunea Israelită e pe sfârșitele. Orice vitete de conferențe și alte spărieturi de aceste au perit. Misiunea Ministrului nostru de externe la Constantinopole au reușit pe deplin, și nici că se putea altmintiele intru cât tot predomnește, dacă nu dreptate cel puțin oarecare înțelepciune politică in statele ce sunt mai interesate aice in Orient. Ce au câștigat Evreii prin tot vuetul și toate calomniile ce le au răspăndit, i lăsăm să judece singuri. Curios este ănse de a observa tonul cel cu totul schimbat in care se esprimă foile streine asupra noastră, de cănd am știut a înlătura toate amenințările pe care „compatrioții“ noștri Jidovii le au adunat pe capetele noastre. Toate foile incep acuma a se apăra de cele ce au spus mai nainte, incep a recunoaște că in cele ce se relata despre afacerea Israeliților erau multe exagerări, și care alte de aceste tertipuri de gazetar, care se explică dacă nu ne inșălăm din cu totul alte motive, și anume mai sănătoase și mai reale decăt recunoașterea adevărului. începutul a fost făcut chiar de domnul Peixotto, care după cum am relatat in unul din numerile trecute, refuză de a mai susține cu bani ziarul Romanische Post. Văzând causa perdută, Evreii vor fi pus banii in alte întreprinderi și tonul ziarelor se schimbă ca prin minune. Ca un curiosum publicăm un articol din Independența Belgică, una din foile care au luptat mai mult pentru „dreptate“ și „umanitate“ in chestiunea Evreilor. „Silit de stăruințele cabinetelor europene, de a pune un termen scenelor de violență periodice (?) a cărora obiect erau israeliții in România, guvernul prințului Carol trimisese la Constantinopole un membru al ministerului, d. Costaforu, pentru a expune puterei suzerane starea reală a lucrurilor și a capata protecția ei in contra unei interveniri intempestive de care se credea amenințat. Jurnalele din Viena asigurase că misiunea d-lui Costaforu nu reușise și că Poarta, departe de a se alarma de aceasta previsiune, il asigurase că ea nu ar avea nici o obiecțiune de făcut, in caz când această previsiune s’ar realiza. Noi am reprodus aceste aserțiuni numai cu rezerva ce întrebuințăm totdeauna când e vorba de noutăți din Orient primite pe calea Vienei. Corespondentul nostru din Constantinopole ne spune efectiv că in această capitală cestiunea română se consideră sub un punt de vedere mult mai favorabil guvernului român, și că un rezumat, d. Costaforu, foarte bine primit de Sultan și de marele vizir, a reușit pe deplin in misiunea sa. O telegramă din București ne anunță că ministrul român a fost felicitat, la întoarcere, de jurnalele conservatoare a țerei, de izbânda silinților sale. Aceeași telegramă vorbește de apropiata întrunire a unui congres a puterilor garante pentru a dezlega cestiunea israelită; noi nu vedem de loc ce ar putea face un congres, dacă nu de a ajuta pe prințul Carol să modifice constituțiunea României un înțeles conservator. Din acest punt de vedere noutatea de care e vorba, e poate menită a pregăti opinia publică pentru o schimbare de regim care ne pare in fond că presentează pelicule cu totul altfel grave decăt scenele de desordine, despre care s'a făcut poate un vuel exagerat. “ Acest specimen pe lăngă cele publicate in numerul trecut și cele multe pe care nu găsim de nevoie a le publica, ne arată ce este din nenorocire și cea mai mare parte din presa Europeana. rrebutimi cu o corupție, ră credință și șarlatănie. In timpul petrecerei domnului Costaforu la Constantinopole au apărut o broșură in limba Franceză in care se apăra cu multă putere și demnitate drepturile noastre in chestiunea Evreilor. O altă dovadă de schimbare a disposițiunilor cabinetelor vecine in privirea noastră este admiterea României la exposiția de Viena ca țara Suverană. Nemții sunt iu toate formaliști: a trebuit ca mai inainte de a se învoi guvernul austroungar să însemne un loc separat de Turcia producțiunilor Statului Român, să se întrebe Vizirul de nu cumva Sultanul are vre-o pretențiune de suzeranitate și asupra artelor și industriei romane , și numai după exempțiunea făcută de Sublima Poartă, ambasadorul Austro-Ungariei să facă cunoscut ministrului Român că, in fine, vom avea și la Viena un loc ca la Paris. Neputând să ne ucidă vreu să se împace. Dar aceasta nu va ținea mult timp. La cea d’ăntăia ocasie furtuna va sbucni iarăși. Să fim totdeauna pregătiți. SCIRI DIN AFARA. FRANȚIA. In Adunarea națională, discuținea generală privitoare la impositul aspra cifrei afacerilor a fost închisă. C Casimir Périere a desvoltat in urmă un amendament care tinde a stabili o tax de 3 ° C asupra beneficiilor. El va contiua expunerea sa in ședința următoare. Comisiunea care a examina convențiunea cu Germania a ales a raportor pe ducele de Broglie. Ea a nut o lungă ședință in ziua de 5 Iuty in care vechiul ambasador al republic la Londra a cetit raportul său. cest document este foarte scurt și forte sarbăd. El conchide la aprobarea anvențiunii, dar intr’un chip foarte sec. Cei 7 membri din stănga care fac pac din comisiune ar fi vrut un curent de laudă și de recunoștință pentru D. Ters. Dreapta ănse nu poate face acela, tocmai in momentul cănd d. Thiers ruinează atât de bine planurile ei, luătu-i chiar posibilitatea de a incepe reelul, fiind că taxa asupra materiilor ‘imare nu va produce o crisă guvernamitală. D. Thiers a anunțat chiar deputaților care se dusese la primirea lui de săptămănă, că el renunțară deplin la acest imposit. Vitezele relative la complotul diverselor fracțiuni a dreptei, spre a pune in fruntea guvernului pe mareșalul Mac- Mahon, asistat de generalul Ladmirault și de ducele de Broglie, sunt acum desmințite. Asta nu vra să zică că complotul n’a existat, el numai n’a reușit, sau pentru că mareșalul Mac-Mahon s’a tot împotrivit, sau fiind că refuzul d-lui Thiers de a pune cestiunea de cabinet ie a stricat tot cursul, nimicind baza operațiunilor lor. GERMANIA. De mult timp deja opinia publică reclamă in Germania ținerea registrelor stărei civile și căsătoria civilă obligatoare ca una din reformele cele mai urgente a instituțiunilor organice a statului. Se știe că starea civilă printr-o bizară anomalie este incredințată in Germania clerului catolic, protestant sau israelit. Numai in anii din urmă s’a instituit o căsătorie civilă numită de necesitate, pentru cazul in care autoritățile eclesiastice refuză de a proceda la celebrarea căsătoriei. Mișcarea de emancipare religioasă, care ia in Germania un sbor puternic, a făcut să se înțeleagă necesitatea de a libera actele civile de epitropia clerului și de a le încredința autorităților civile, singurele competente in această materie. Această cestiune revine periodic in fiecare sesiune a adunărilor deliberante și este viu discutată de presă, cu atăt mai mult că unele provinții germane, precum provința Rhenană și acum și Alsața-Lorena, se bucură de legislațiunea codului civil francez care nu admite intervenirea clerului in actele stărei civile. Un jurnal din Berlin ne spune că guvernul se ocupă serios cu această reformă, și la ministeriul de justiție se redactează un cod al stărei civile. AUSTRO-UNGARIA. Buletinul legilor imperiului austro ungar, promulgă legea asupra organizărei landurfului in provințele cisletiane. Se știe că această lege a dat foc, in Reichstagul din Viena, la desbateri care erau aproape să aducă o criză ministerială. Doctrinarii constituționali o judecau nesuficientă și ilusorie. După această lege, care, printr-o escepțiune originală, nu e obligătoare pentru Tirol, landverul va numera 81 batalioane și un număr de ulani și de vânători. Recruții infanteriei nu vor fi exercitați decăt un timp de 8 săptămăni, și manoperile împreună vor avea loc, fiecare an, numai trei săptămăni, și după recoltă Victoria dobândită in alegerile Ungariei de partida Deak, care este acum asigurata de a posedă doue treimi de voturi in dieta din Pesta, a grăbit fusiunea partidelor care impărțiau Dieta de Agram. Această fusiune a partidelor e de acum un fapt împlinit. Singură extrema stângă croată, sub conducerea deputatului Makanecz, a refuzat orice fel de transacțiune separăndu-se de partida națională. Împăcarea unioniștilor și a naționalilor e datorită mai cu samă marei moderațiuni acelor dintăi, care posedând majoritatea in sinul Dietei de Agram, și putând la nevoe să impună voința lor, au preferat calea concesiunelor echitabile. Pactul indicat in 1868 intre Ungaria și Croația este dar provizor scapat și afacerile croate vor inceta de a mai tulbura atăt pe ministerul comun căt și pe cel unguresc. Acest din urmă are nevoe in acest moment de liniște spre a resistă cu succes in contra întreprinderilor partidei catolice, care se agitează mult sub direcția episcopatului, și a unui numer de magnați. Dacă arhiepiscopul-primat persistează cum se afirmă, de a publică dogma infailibilitătei, in desprețul legilor țerei, îndrăzneala lui nu va remănea nepedepsită. DIN TRANSILVANIA. Românii din Austria urmează a fi desbinați și neințeleși asupra politicei ce trebue să urmeze. Contra conferinței de la Alba-lulia, s’a pronunțat intre altele o conferință adunată la Sibiu care desaprobănd hotăririle conferinței „naționale“ se decide pentru activitate. La aaceasta au aderat și Brașovenii. Prin o asemene desbinare se compromit interesele tuturor, căci Romănii neluănd parte cu toții la alegerile ce se fac, mai slăbesc încă numerul deja atăt de mic a representanților lor, pe de alta participarea lor ori căt de slabă exclude aparența unui protest mare național in contra unei asupriri nelegiuite. Lipsa spiritului de unire deosebește și pe Romănii de peste Carpați ca și pe cei de dincoace. Aci e tot reni, și greu de îndreptat. Știrile ultime ne spun că in Cluj s’au ales deputat Petru Nemuș cu majoritate de 571 voturi, iar in Sibiu candidații Săsești au invins pe cei Romăni care au avut numai vro 400 de voturi. Sciri Locale. (Consiliul comunal) in tot cursul săptămănei trecute s’a ocupat numai cu chestiunea asupra cărnei, pavagiului, apei și luminarisirea orașului. Toate aceste chestiuni s’au luat un studiu serios, incăt să se poată satisface toate cerințele cetățenilor. In privința apei și luminarisirei orașului cu gaz aeric, Consiliul comunal a primit deja niște proiecte care se află acuma in cercetare. *** (Numiri și permutări.) S’a numit d. Vasilie Șoitoar comisar la disp. I, d. C. Cassian comisar la disp. III; s’a permutat pe comisarul d. Grigoriu de la disp. I la a II, și pe comisarul d. Corlovan de la disp. II la gara de Iași. D. Const. Mihailescu, fost comisar la disp. III din Iași s’a numit subprefect la plasa Braniștea, d. Vasilie Chentrinos subprefect la plasa Stavnic și s’a permutat pe d. subprefect Serbinos in aceeași calitate la plasa Bahlui. *** (Impărțirea premiilor.) Joia trecută la amiază a avut loc in sala palatului administrativ solemnitatea impărțirei premiilor la elevii din toate scoalele urbei noastre, la care a asistat d-nii Prefecți, d. Primar, d. președinte a Comitetului permanent, corpul consular și un numeros public de ambe sexe. Solemnitatea s’a deschis prin cântarea unui imn, esecutat de corul vocal de la biserica Mitropoliei și Sf. Lazăr, dirijat de profesorii St. Vasilian și P. Stefanescu. Apoi d. Director al liceului a ținut un discurs ocasional, la care a respins d. Prefect de județ, mulțumind in numele Măriei Sale și a Guvernului vechiului director al Liceului precum și tuturor profesorii