Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-02-25 / nr. 23

ȘTIR! DIM­INTRU. Duminică 18 Fevruarie, I. L. Domnitorul a întrunit la prânz pe­­i-nul ministru secre­tar de Stat la departamentul justiției și pe domnii președinți, domnii consilieri și dom­nii procurori ai înaltei curți de casațiune, ai înaltei curți de corupturi și ai curții de apel. Camera a respins in ședința sa din 20 a curentei proiectul de lege relativ la juncți­­unea căilor ferate cu Austria, cu 49 voturi contra 45. Publicăm mai la vale darea de sumă a ședinței. Anul VI. PREȚUI. ABONAMENTULUI! Pe un an 20 lei noi.— Pe șase luni 11 lei noi. —Pe trei luni 6 lei noi. Districtes Pe un an 24 lei noi: —Pe șese luni 13 lei noi;­­trei luni 7 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci: —Germania: Pe 6 luni 18 franci. Italia, Belgia, Elveția: —Pe șese luni 22 franci;­Francia : Pe șese luni 26 franci. Iasi! Iass!, Duminica 25 Fevruarie 1873. Apare de TREi ori pe septam­ana DUMINICĂ» MERCURI și VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. CALENDARUL­ SEPT­AMANEI. ~ L. I c.îi I­I ,. . v­i­ , n­I I V­. r­i Răsăritul Apusul Stil Stil THOR PATRONUL BILEI Răsăritul Apusul v­e­ch­i­u nou. 1)10 A­ jI ÍAUONII 0ILEI. j Soarelui, j Soarelui. v ceh l­u. nou. r A 1 K­u­ă IJ­L­V * * *• Soarelui. Soarelui.­­rr-r----r-------­-------------------- 1 r “ fiBräT m7~Öre. m. TifăTtîe. Martie. , î Ore. m. Ore. m. eu­ nane. r . Duminică. Păr. Tarasie Arhiepiscop. ji ű 23 5 58 1 13 Joi. Cuv. Eudoclia 6 17 6 8 £ ,6 Luni. Păr. Porfirie Arhiep. ji 6 21 5 59 2 14 Vineri. Mart. Teod. EP. i 6 15 6 5 ii ..­­Ts'ti Cuv. Procopie Decapolitu. I G 19 ti 1 3 15 Sâmbătă, M- Entropie, Erop., Oleonic. I G 13 6 7 Si Îi V.orcm­i C. Vanilie C. Casian Roman. I G 18 6 2 _ _ 4 _ 16 Duminică, Suv. Cherasmni. G 11 6 8 , ■ .1.. .. IT .­..­­S_ ... i «MMM.IU-jiMba» ...­­ J­v­... . . , „ i.n­-n.i mi­n. ... No. 23. scriptele nepublicate se vor arde. Esemplarul 20 bani. ■ Manu- ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 20 Fevruarie 1873-D. președinte al consiliului observă Ca­merei că comisiunea bugetară și cea finan­ciară au încetat de a lucra, și guvernul are trebuință de budgetele pe 1874. Guvernul nu dorește incurcăturele financiare din care abea eșizări. Roagă dară Camera ca să se invite aceste comisiuni ca să lucreze sara. Se trece la ordinea zilei: discuțiunea con­­vențiunei cu Austro-Ungaria pentru juncțiu­­nea drumurilor de fer. D. C. Blaremberg, avănd cuvântul, aperă lucrarea comisiunei delegaților. Camera a votat deja patru punte pentru juncțiune, și odată ce ea a votat acele punte, ea trebue să voteze acum și această convensiune, fără de care juncțiunea nu se va putea face pe la vre­un alt punt, căci nu ar voi Austria. Conclusiunea d-sale, după oare­care des­­voltări detaliate ale chestiunei, este luarea in considerare a propunerilor comisiunei de­legaților. D. ministru lucrărilor publice arată că drumurile de fer nu sunt o chestiune poli­tică ci o chestiune curat financiară și eco­nomică. Cănd s’a votat drumuri de fer ni­meni nu a înțeles ca să le lase fără debu­­șeuri. D. Cogălniceanu a fost greșit cănd a zis că guvernul voește să favorize pe o pu­tere in detrimentul celeilalte. Camera a vo­tat in sesiunea trecută juncțiunea cu Rusia, acum ar ave să voteze foncțiunea cu Aus­tria, cu Turcia să știe că s’a propus face­rea unui pod peste Dunăre. Pe la Vulcan la Filiaș va fi o linie nu așa grea; ea costă vre­o 32 de milioane. Linia Trotușului, ori­căt ar costa are să fie foarte mult productivă pentru că in această parte este foarte multă cherestea, păduri, cămpii bogate, etc., și mai cu samă mine de cărbuni, cari cănd vor începe a se es­­ploata vom avea a plăti numai jumătate din anuități. D. ministru arată in fine căt ar costa niște alte asemene lucrări de funcțiune fă­cute pe la alte punte și conchide in favoa­rea liniei ce se propune prin convențiunea cu Austro-Ungaria. D. G. Manu susține că ceea ce prezintă guvernul acum Camerei nu este o lege pen­tru funcțiuni, ci numai o convențiuune pen­tru funcțiunea la un punt dorit de Austria. Prin această convențiune ne obligăm mai întăi noi a construi linia noastră, făr­ă ca Austria să fie angajată intru nimic. Venind la partea financiară a chestiunei arată situațiunea in care ne aflăm față cu anuitățile drumurilor de fer, și cum, dacă vom construi liniele de funcțiune pe cari ne obligăm a le face față cu Austria, vom avea a înscrie la buget peste șose ani o su­mă de vre­o 2,4 de milioane, cu totul, nu­mai anuități de drum de fer, și acum chiar bugetul din 1874 se soldează cu un deficit de 7 milioane. Austria știe acum că in si­­tuațiunea financiară in care ne aflăm nu ne­­vom putea ține de angajamentul de a face funcțiune. In privința strategică, d-sa observă că capitala noastră ar fi mai curând cotropită de trupele austriace ce ar fi concentrate la Brașov, ajungând aici mai curând ele decăt ar putea să se concentreze trupele noastre din toată țara. D-sa conchide rugând Camera să nu pri­mească convențiunea, care guvernul voește a se vota de Cameră întocmai cum s’a pro­pus. Este apoi sigur că bunele disposițiuni ale Austriei se vor schimba față cu noi, căci Austria e foarte mult interesată a avea funcțiuni cu drumurile noastre de fer. Acum ea evită de a sfărâma Porțile de fer, și de­sigur că o va costa mai puțin construirea unui drum de fer pe la Orșova. Această construire e și dată in întreprindere de A­­ustria. Și apoi noi avem și alte punte: Or­­șova și Uzu, să facem funcțiunea pe la a­­cestea. D. G. Costaforu, ministru de externe, com­­bate argumentele d-lui Manu, spunând că s’a contrazis; astă vară a combătut toate funcțiunile, care acum susține pe unele din acele pe cari le a combătut. Căt despre strategie d. Manu asemenea nu a spus ni­mic, căci trupele austriace pot intra nu nu­mai pe la Ploești, ci și pe la Orșova, și pe la Ițcani. Experiența strategică e făcută in Francia, și d. Manu nu are drept a vorbi de densa și de demnitatea țerei. Căci Aus­tria nu a propus ca să ne ia țara in între­prindere, cum a zis d. Manu­, ci fiind­că e foarte mult interesată de linia Temeș, și fiind­că noi nu avem bani, ea ne propune că sau să ne înlesnească bani, sau să dea la construirea unei companii, dăndu’i ga­ranție, sau pe riscul acelei companii. Camera nu o poate respinge fără a arăta motivele pentru care o respinge, ar fi un urit exemplu, ca nici macar să nu se ia in considerare. D. B. Boerescu zice că, cel d’intăi pas, după resolvarea chestiunei drumurilor de fer, a fost îndată funcțiunile. Ițcanii sunt o realitate și Sculeni sunt pe cale de a de­veni. Trebue să ne aducem aminte că și la aceste funcțiuni s’a invocată mai aceleași argumente de strategie și altele. Dacă tre­buia oare să ne oprim aici? S’a votat in sesiunea trecută și alte punte. Și cănd Ca­mera a autorizat ca guvernul să negocieze pentru densele, Camera a făcut aceasta fiind convinsă că cu căt vor fi juncțiuni mai multe, cu căt mișcarea va fi mai mare cu atăt drumurile de fer vor fi mai productive. Aceasta e acum ceva elementar. Căt despre obiecțiunile ce s’au adus, s'a pretins că nici să nu se ia in considerare convențiunea. Unii in adevăr nici nu prii­­mește funcțiunile, aceștia au fost consecv­­enți, căci au fost și contra drumurilor de fer, de și sânt injuști. Este sigur dară că Camera nu va danimi o importanță obiecțiunilor strategice. Nu ne putem inconjura de un zid de alungul Car­­paților și al Dunărei și să ne facem dru­muri de fer noi intre noi. Aceasta era in evul mediu, așa a făcut­­ispania, s’a isolat și de aceea a sărăcit. Trecând la obiecțiunele financiare observă d-lui Cogălniceanu că studii preliminarii s’a făcut. S’a mai zis de alții că nu va fi nici un trafic pe aceste linii, nu ar fi producțiune. Această afirmare nu e basată pe nimic prac­tic, nu s’a arătat nici date statistice, nici probe naturale. D. Manu a obiectat că vom avea a în­scrie cifre încărcătoare pentru buget, și nu­mai voim a­m­ povora bugetul. Acest argu­ment este foarte slab; nu ni se spune ănse ce am perde dacă vom remăne fără funcți­uni, isolați de lumea ce mare. Atunci s’ar implini proverbul romăn, că avarul mai mult perde. Dacă nu am face această funcțiune, vom perde și juncțiunea pe la Verci­rova. Acei ce sunt contra juncțiunei pun cele alte linii in stare de neproductivitate. Dacă vom face această cheltueală, ea va fi productivă, va mai descărca bugetul nostru. La din con­tra, ar fi fost bine să nu să voteze de­loc căi ferate. Ar putea apoi resulta două inconveniente din funcțiunea drumurilor de fer. Camera poate acorda cheltueli, căci țara ar fi com­­­pensantă și destul. Al doilea ar fi dacă ne angajam cu plata acestui­ drum de fer la in­­finit^jAlai este apoi și, inconvenientul ce ar putea resulta din amestecul Austriei la acest dr­um­ de fer. Amestecarea Austriei nu ar fi o brocare pentru noi, căci s’a mai văzut și in alte țări făcăndu-se linii ferate comune. Ceea ce ar fi bine a se face, este că intervenirea de control să nu esiste din partea Austriei. D-sa este de părere ca dru­mul de fer să se facă numai de către Statul roman. In acest cas noi nu am putea să ne ex­­punem la necunoscut. Guvernul vine in aju­tor, cerând de la Cameră să acorde o sumă pentru acest fel de lucrări, pentru funcțiuni. In acest cas nu ar mai exista nici un incon­venient ; nu ar mai fi nici considerațiuni stra­tegice, nici financiare. Guvernul a arătat cifre calculate de oameni speciali că anuitatea nu trece peste 3 milioane. Așa­dară camera se corde 5 milioane care să se impartă intre toate funcțiunele, să inconjure ori­ce pericol necunoscut. Cănd să fixază acest maximum, fie ca subvențiune, fie ca garanție, s’ar apa­­ra toate interesele. Oratorul se adresază la acei deputați cari au votat drumurile de fer și juncțiunile și’i roagă a nu priimi convențiunea amendată de delegați. Citește clară propunerea ca să se acorde cele 5 milioane pentru facerea juncțiunilor, reservindu-și al pune la finele convențiunei, cănd se va face discuțiunea pe articule. Se urmează mai multe lungi discuțiuni de regulament. D. Președinte al consiliului, in urma a­­cestor discuțiuni, declară Camnet­ei că guver­nul având in vedere situațiunea in care se află țara nu va putea decât priimi propu­nerile ce se vor face in Cameră la articule. Guvernul nu voește ca țara să fie supusă la nouă încurcături, și vina e a acelora cari au votat drumuri de fer fără să se fi în­grijit mai dinainte pentru funcțiunea aces­tor drumuri. Punăndu-se la vot închiderea discuți­unei se primește. Se pune la vot prin bile luarea in con­siderare a convențiunei și se respinge cu 49 bile negre contra 45 al­be. D. Președinte proclamă că adunarea a respins convențiunea. Ședința de la 21 Fevruare 1873. D. Miclescu arată că locuitorii din Mehe­dinți, Gorj etc., nu sunt in stare să’și mai plătească dările. D-sa roagă dar pe Mini­stru să’i păsuească până la recolta anului curent. Ministru de finanțe, recunoaște că e foar­te tristă situațiunea acelor locuitori, carii sunt acumulați cu rămășițe. De aceea a și presentat un proiect de lege, pe care dore­ște ca Camera să’l desbată. Din partea gu­vernului există ori­ce ușurare, căci s’au dat ordine chiar de suspendare acolo unde nu este nici o putință. Se continuă desbaterea asupra legei pen­tru păsuirea arendașilor. D. Gh. Brătianu, declară că va respinge ori­ce fel de ingăduire s’ar face arendașilor. Există un ren, ănde el nu este absolut, ci relativ și—de se va face vre-o concesiune unor arendași—acesta va fi preludiul unor nioi și numeroase reclamațiuni și din par­tea altora, afară de cei din 5 județe ale Ol­teniei. De 2 ani țara sufere de intemperii, țara întreagă. Nu să ea însă in considerare 2 sau 3 ani, ci întreaga periodă de aren­dare și—dacă aceste 5 județe au fost băn­­tuite de secetă—sunt in Moldova altele mai multe, cari au suferit poate și mai reu. Da­că să păsuesc arendașii, de ce să nu se pă­suească și locuitorii, carii sunt intr’o stare cu totul deplorabilă. Oare arendașii păsuesc ei pe țarani? Din contra, le i-au lot și se poartă cătră ei cu cea mai mare asprime. Ministru de finance, explică că cele 5 ju­dețe din Oltenia sunt bântuite de secetă in­­tr’un mod teribil: de doi ani foarte puțini arendași au putut să’și ție angajamentele. D. G. Chițu susține proiectul de lege, ca­re este mai mult avantagios fiscului decăt arendașilor. Nu e vorba de generositate, de vre-un scăzemănt, ci numai de o păsuire a­­rendașilor din unele părți, rămași in nepu­tință de a’și plăti căștiurile pe 1872. Conform contractelor, moșiile li s’au pus in licitațiune și nimeni nu s’a presentat se concure. Oare aceasta nu este o probă de­spre sărăcia și crisa pecuniară ce domnește in Oltenia? Ce trebue se facă fiscul in ase­menea situațiune ? Discuțiunea generală se închide. Se pune la vot luarea in considerare și se respinge cu 52 contra 38 voturi. D. Văsescu, raportorul comitetului de de­legați, dă cetire raportului seu și proiectul lui de lege asupra salinelor. Nefiind nici o discuțiune generală, proec­tul să iea in considerație. După scurte desbateri se adoptă și tablo­ul de funcționari anexat la proiect și apoi legea se votează in total cu 58 voturi con­tra 4. D. G. Manu, raportorul comitetului de de­legați, dă cetire raportului seu și proiectu­lui de lege pentru construirea unei ramure de drum de fer intre Focșani și Mărășești Publicăm următoarea scrisoare a d-milui senator P. Cortazzi adresată ziarului „Po­porul“ relativ la art. 8 din legea băuturilor spirtuoasă. Domnule Redactor! Fiind­ că am cetit in­stimabilul d-voastre ziar, că aprobați legea băuturilor spirtuoase, in căt privește chestiunea evreilor — și fiind­că cunosc simțimentele d-voastre patriotice și naționale, va anunța prin aceasta, că a sosit la București, venind de la Iași, o am­basadă jidovască pentru această chestiune; că mulți din onorabilii senatori, dintre cari și eu, am fost deja visitați și apucați de­­ Pe Ardahisi. Rândul sau locul său 15 bani. Insersiuni și reclame. Rândul 60 bani.—Epistole nefrancate nu se primesc.

Next