Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-02-25 / nr. 23
ȘTIR! DIMINTRU. Duminică 18 Fevruarie, I. L. Domnitorul a întrunit la prânz pei-nul ministru secretar de Stat la departamentul justiției și pe domnii președinți, domnii consilieri și domnii procurori ai înaltei curți de casațiune, ai înaltei curți de corupturi și ai curții de apel. Camera a respins in ședința sa din 20 a curentei proiectul de lege relativ la juncțiunea căilor ferate cu Austria, cu 49 voturi contra 45. Publicăm mai la vale darea de sumă a ședinței. Anul VI. PREȚUI. ABONAMENTULUI! Pe un an 20 lei noi.— Pe șase luni 11 lei noi. —Pe trei luni 6 lei noi. Districtes Pe un an 24 lei noi: —Pe șese luni 13 lei noi;trei luni 7 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci: —Germania: Pe 6 luni 18 franci. Italia, Belgia, Elveția: —Pe șese luni 22 franci;Francia : Pe șese luni 26 franci. Iasi! Iass!, Duminica 25 Fevruarie 1873. Apare de TREi ori pe septamana DUMINICĂ» MERCURI și VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. CALENDARUL SEPTAMANEI. ~ L. I c.îi II ,. . vi , nI I V. ri Răsăritul Apusul Stil Stil THOR PATRONUL BILEI Răsăritul Apusul vechiu nou. 1)10 A jI ÍAUONII 0ILEI. j Soarelui, j Soarelui. v ceh lu. nou. r A 1 Kuă IJLV * * *• Soarelui. Soarelui.rr-r----r--------------------------- 1 r “ fiBräT m7~Öre. m. TifăTtîe. Martie. , î Ore. m. Ore. m. eu nane. r . Duminică. Păr. Tarasie Arhiepiscop. ji ű 23 5 58 1 13 Joi. Cuv. Eudoclia 6 17 6 8 £ ,6 Luni. Păr. Porfirie Arhiep. ji 6 21 5 59 2 14 Vineri. Mart. Teod. EP. i 6 15 6 5 ii ..Ts'ti Cuv. Procopie Decapolitu. I G 19 ti 1 3 15 Sâmbătă, M- Entropie, Erop., Oleonic. I G 13 6 7 Si Îi V.orcmi C. Vanilie C. Casian Roman. I G 18 6 2 _ _ 4 _ 16 Duminică, Suv. Cherasmni. G 11 6 8 , ■ .1.. .. IT ...S_ ... i «MMM.IU-jiMba» ... Jv... . . , „ i.n-n.i min. ... No. 23. scriptele nepublicate se vor arde. Esemplarul 20 bani. ■ Manu- ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 20 Fevruarie 1873-D. președinte al consiliului observă Camerei că comisiunea bugetară și cea financiară au încetat de a lucra, și guvernul are trebuință de budgetele pe 1874. Guvernul nu dorește incurcăturele financiare din care abea eșizări. Roagă dară Camera ca să se invite aceste comisiuni ca să lucreze sara. Se trece la ordinea zilei: discuțiunea convențiunei cu Austro-Ungaria pentru juncțiunea drumurilor de fer. D. C. Blaremberg, avănd cuvântul, aperă lucrarea comisiunei delegaților. Camera a votat deja patru punte pentru juncțiune, și odată ce ea a votat acele punte, ea trebue să voteze acum și această convensiune, fără de care juncțiunea nu se va putea face pe la vreun alt punt, căci nu ar voi Austria. Conclusiunea d-sale, după oarecare desvoltări detaliate ale chestiunei, este luarea in considerare a propunerilor comisiunei delegaților. D. ministru lucrărilor publice arată că drumurile de fer nu sunt o chestiune politică ci o chestiune curat financiară și economică. Cănd s’a votat drumuri de fer nimeni nu a înțeles ca să le lase fără debușeuri. D. Cogălniceanu a fost greșit cănd a zis că guvernul voește să favorize pe o putere in detrimentul celeilalte. Camera a votat in sesiunea trecută juncțiunea cu Rusia, acum ar ave să voteze foncțiunea cu Austria, cu Turcia să știe că s’a propus facerea unui pod peste Dunăre. Pe la Vulcan la Filiaș va fi o linie nu așa grea; ea costă vreo 32 de milioane. Linia Trotușului, oricăt ar costa are să fie foarte mult productivă pentru că in această parte este foarte multă cherestea, păduri, cămpii bogate, etc., și mai cu samă mine de cărbuni, cari cănd vor începe a se esploata vom avea a plăti numai jumătate din anuități. D. ministru arată in fine căt ar costa niște alte asemene lucrări de funcțiune făcute pe la alte punte și conchide in favoarea liniei ce se propune prin convențiunea cu Austro-Ungaria. D. G. Manu susține că ceea ce prezintă guvernul acum Camerei nu este o lege pentru funcțiuni, ci numai o convențiuune pentru funcțiunea la un punt dorit de Austria. Prin această convențiune ne obligăm mai întăi noi a construi linia noastră, fără ca Austria să fie angajată intru nimic. Venind la partea financiară a chestiunei arată situațiunea in care ne aflăm față cu anuitățile drumurilor de fer, și cum, dacă vom construi liniele de funcțiune pe cari ne obligăm a le face față cu Austria, vom avea a înscrie la buget peste șose ani o sumă de vreo 2,4 de milioane, cu totul, numai anuități de drum de fer, și acum chiar bugetul din 1874 se soldează cu un deficit de 7 milioane. Austria știe acum că in situațiunea financiară in care ne aflăm nu nevom putea ține de angajamentul de a face funcțiune. In privința strategică, d-sa observă că capitala noastră ar fi mai curând cotropită de trupele austriace ce ar fi concentrate la Brașov, ajungând aici mai curând ele decăt ar putea să se concentreze trupele noastre din toată țara. D-sa conchide rugând Camera să nu primească convențiunea, care guvernul voește a se vota de Cameră întocmai cum s’a propus. Este apoi sigur că bunele disposițiuni ale Austriei se vor schimba față cu noi, căci Austria e foarte mult interesată a avea funcțiuni cu drumurile noastre de fer. Acum ea evită de a sfărâma Porțile de fer, și desigur că o va costa mai puțin construirea unui drum de fer pe la Orșova. Această construire e și dată in întreprindere de Austria. Și apoi noi avem și alte punte: Orșova și Uzu, să facem funcțiunea pe la acestea. D. G. Costaforu, ministru de externe, combate argumentele d-lui Manu, spunând că s’a contrazis; astă vară a combătut toate funcțiunile, care acum susține pe unele din acele pe cari le a combătut. Căt despre strategie d. Manu asemenea nu a spus nimic, căci trupele austriace pot intra nu numai pe la Ploești, ci și pe la Orșova, și pe la Ițcani. Experiența strategică e făcută in Francia, și d. Manu nu are drept a vorbi de densa și de demnitatea țerei. Căci Austria nu a propus ca să ne ia țara in întreprindere, cum a zis d. Manu, ci fiindcă e foarte mult interesată de linia Temeș, și fiindcă noi nu avem bani, ea ne propune că sau să ne înlesnească bani, sau să dea la construirea unei companii, dăndu’i garanție, sau pe riscul acelei companii. Camera nu o poate respinge fără a arăta motivele pentru care o respinge, ar fi un urit exemplu, ca nici macar să nu se ia in considerare. D. B. Boerescu zice că, cel d’intăi pas, după resolvarea chestiunei drumurilor de fer, a fost îndată funcțiunile. Ițcanii sunt o realitate și Sculeni sunt pe cale de a deveni. Trebue să ne aducem aminte că și la aceste funcțiuni s’a invocată mai aceleași argumente de strategie și altele. Dacă trebuia oare să ne oprim aici? S’a votat in sesiunea trecută și alte punte. Și cănd Camera a autorizat ca guvernul să negocieze pentru densele, Camera a făcut aceasta fiind convinsă că cu căt vor fi juncțiuni mai multe, cu căt mișcarea va fi mai mare cu atăt drumurile de fer vor fi mai productive. Aceasta e acum ceva elementar. Căt despre obiecțiunile ce s’au adus, s'a pretins că nici să nu se ia in considerare convențiunea. Unii in adevăr nici nu priimește funcțiunile, aceștia au fost consecvenți, căci au fost și contra drumurilor de fer, de și sânt injuști. Este sigur dară că Camera nu va danimi o importanță obiecțiunilor strategice. Nu ne putem inconjura de un zid de alungul Carpaților și al Dunărei și să ne facem drumuri de fer noi intre noi. Aceasta era in evul mediu, așa a făcutispania, s’a isolat și de aceea a sărăcit. Trecând la obiecțiunele financiare observă d-lui Cogălniceanu că studii preliminarii s’a făcut. S’a mai zis de alții că nu va fi nici un trafic pe aceste linii, nu ar fi producțiune. Această afirmare nu e basată pe nimic practic, nu s’a arătat nici date statistice, nici probe naturale. D. Manu a obiectat că vom avea a înscrie cifre încărcătoare pentru buget, și numai voim am povora bugetul. Acest argument este foarte slab; nu ni se spune ănse ce am perde dacă vom remăne fără funcțiuni, isolați de lumea ce mare. Atunci s’ar implini proverbul romăn, că avarul mai mult perde. Dacă nu am face această funcțiune, vom perde și juncțiunea pe la Vercirova. Acei ce sunt contra juncțiunei pun cele alte linii in stare de neproductivitate. Dacă vom face această cheltueală, ea va fi productivă, va mai descărca bugetul nostru. La din contra, ar fi fost bine să nu să voteze deloc căi ferate. Ar putea apoi resulta două inconveniente din funcțiunea drumurilor de fer. Camera poate acorda cheltueli, căci țara ar fi compensantă și destul. Al doilea ar fi dacă ne angajam cu plata acestui drum de fer la infinit^jAlai este apoi și, inconvenientul ce ar putea resulta din amestecul Austriei la acest drum de fer. Amestecarea Austriei nu ar fi o brocare pentru noi, căci s’a mai văzut și in alte țări făcăndu-se linii ferate comune. Ceea ce ar fi bine a se face, este că intervenirea de control să nu esiste din partea Austriei. D-sa este de părere ca drumul de fer să se facă numai de către Statul roman. In acest cas noi nu am putea să ne expunem la necunoscut. Guvernul vine in ajutor, cerând de la Cameră să acorde o sumă pentru acest fel de lucrări, pentru funcțiuni. In acest cas nu ar mai exista nici un inconvenient ; nu ar mai fi nici considerațiuni strategice, nici financiare. Guvernul a arătat cifre calculate de oameni speciali că anuitatea nu trece peste 3 milioane. Așadară camera se corde 5 milioane care să se impartă intre toate funcțiunele, să inconjure orice pericol necunoscut. Cănd să fixază acest maximum, fie ca subvențiune, fie ca garanție, s’ar apara toate interesele. Oratorul se adresază la acei deputați cari au votat drumurile de fer și juncțiunile și’i roagă a nu priimi convențiunea amendată de delegați. Citește clară propunerea ca să se acorde cele 5 milioane pentru facerea juncțiunilor, reservindu-și al pune la finele convențiunei, cănd se va face discuțiunea pe articule. Se urmează mai multe lungi discuțiuni de regulament. D. Președinte al consiliului, in urma acestor discuțiuni, declară Camnetei că guvernul având in vedere situațiunea in care se află țara nu va putea decât priimi propunerile ce se vor face in Cameră la articule. Guvernul nu voește ca țara să fie supusă la nouă încurcături, și vina e a acelora cari au votat drumuri de fer fără să se fi îngrijit mai dinainte pentru funcțiunea acestor drumuri. Punăndu-se la vot închiderea discuțiunei se primește. Se pune la vot prin bile luarea in considerare a convențiunei și se respinge cu 49 bile negre contra 45 albe. D. Președinte proclamă că adunarea a respins convențiunea. Ședința de la 21 Fevruare 1873. D. Miclescu arată că locuitorii din Mehedinți, Gorj etc., nu sunt in stare să’și mai plătească dările. D-sa roagă dar pe Ministru să’i păsuească până la recolta anului curent. Ministru de finanțe, recunoaște că e foarte tristă situațiunea acelor locuitori, carii sunt acumulați cu rămășițe. De aceea a și presentat un proiect de lege, pe care dorește ca Camera să’l desbată. Din partea guvernului există orice ușurare, căci s’au dat ordine chiar de suspendare acolo unde nu este nici o putință. Se continuă desbaterea asupra legei pentru păsuirea arendașilor. D. Gh. Brătianu, declară că va respinge orice fel de ingăduire s’ar face arendașilor. Există un ren, ănde el nu este absolut, ci relativ și—de se va face vre-o concesiune unor arendași—acesta va fi preludiul unor nioi și numeroase reclamațiuni și din partea altora, afară de cei din 5 județe ale Olteniei. De 2 ani țara sufere de intemperii, țara întreagă. Nu să ea însă in considerare 2 sau 3 ani, ci întreaga periodă de arendare și—dacă aceste 5 județe au fost băntuite de secetă—sunt in Moldova altele mai multe, cari au suferit poate și mai reu. Dacă să păsuesc arendașii, de ce să nu se păsuească și locuitorii, carii sunt intr’o stare cu totul deplorabilă. Oare arendașii păsuesc ei pe țarani? Din contra, le i-au lot și se poartă cătră ei cu cea mai mare asprime. Ministru de finance, explică că cele 5 județe din Oltenia sunt bântuite de secetă intr’un mod teribil: de doi ani foarte puțini arendași au putut să’și ție angajamentele. D. G. Chițu susține proiectul de lege, care este mai mult avantagios fiscului decăt arendașilor. Nu e vorba de generositate, de vre-un scăzemănt, ci numai de o păsuire arendașilor din unele părți, rămași in neputință de a’și plăti căștiurile pe 1872. Conform contractelor, moșiile li s’au pus in licitațiune și nimeni nu s’a presentat se concure. Oare aceasta nu este o probă despre sărăcia și crisa pecuniară ce domnește in Oltenia? Ce trebue se facă fiscul in asemenea situațiune ? Discuțiunea generală se închide. Se pune la vot luarea in considerare și se respinge cu 52 contra 38 voturi. D. Văsescu, raportorul comitetului de delegați, dă cetire raportului seu și proiectul lui de lege asupra salinelor. Nefiind nici o discuțiune generală, proectul să iea in considerație. După scurte desbateri se adoptă și tabloul de funcționari anexat la proiect și apoi legea se votează in total cu 58 voturi contra 4. D. G. Manu, raportorul comitetului de delegați, dă cetire raportului seu și proiectului de lege pentru construirea unei ramure de drum de fer intre Focșani și Mărășești Publicăm următoarea scrisoare a d-milui senator P. Cortazzi adresată ziarului „Poporul“ relativ la art. 8 din legea băuturilor spirtuoasă. Domnule Redactor! Fiind că am cetit instimabilul d-voastre ziar, că aprobați legea băuturilor spirtuoase, in căt privește chestiunea evreilor — și fiindcă cunosc simțimentele d-voastre patriotice și naționale, va anunța prin aceasta, că a sosit la București, venind de la Iași, o ambasadă jidovască pentru această chestiune; că mulți din onorabilii senatori, dintre cari și eu, am fost deja visitați și apucați de Pe Ardahisi. Rândul sau locul său 15 bani. Insersiuni și reclame. Rândul 60 bani.—Epistole nefrancate nu se primesc.