Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)

1874-10-09 / nr. 109

CURIERUL DE IASSI. PUBLICAȚII JUDECĂTORESCI. Tribunalul județului Iași Secția II. No. 2190. Conform art. 248 cod. com. ci­tăm pe d-nii creditori mesei credale a fa­litului Marcus Wex­er din Iași, pentru 19 Octomvrie curent 1874 spre a delibera a­­supra formărei concordatului și la caz căn­d se va face unirea creditorilor pentru a fi consultați atât asupra gestiunei, cât și asu­pra menținerei sau a inlocuirei sindicilor, și a și da părerea dacă poate să se dea vre­un ajutor din activul falimentului in con­formitate cu art. 273 cod. comercial. No. 2191. Falitul Marcus Vexier, este ci­tat a se presenta la acest Trib. in ziua de 19 Octomvrie curent 1874 cănd urmează a se delibera de creditorii falitului asupra for­­marei concordatului, conform art. 248 cod. comercial. Secția IV-a. No. 2692. Prin sentința acestui Trib, din 19 septemvrie a. c. in baza art. 238 c. p. l’a condamnat in absență pe Neculai Ma­rin la 3 luni închisoare corecțională pentru faptul de maltratare, și in privire că domi­ciliul numitului e ne­cunoscut, se publică aceasta conform art. 75 al. 6 p. civ. spre deșteptarea zisului condamnat, că in contra menționatei sentanți in termenul legiuit are dreptul de opoziție și de apel conform art. 183, 197 și 198 p. p. Tribunalul Districtului Botoșani. No. 1621. Termenul de 17 Ianuarie 1868 pentru vânzarea caselor din acest oraș pro­prietatea def. Dimitrie Mândrescu urmărite pentru îndestularea depozitului acestui Trib, cu suma de 136 garb. bani de a insolvabi­lului Dimitrie Zgârcea, publicate prin foaea Progresului No. 76 din 7 Octom. 1867, suspen­­dănduse din causă de ne­stăruința Trib mo­tivat de cernea d-lui Th Sehipor reg. la No. 5728 prin jur. No. 3239 din 10 a curentei a pus din nou in vânzare sus zisului imo­bil a căruia situațiune sau prevăzut in foaea progresulu No. 76 din 7 Octomvrie 1867, se publică termenul de 40 zile de la data fonei cu concurenții ce vor fi de a cumpără indicatul imobil să se presinte in camera a­­cestui Trib. In cea l­in zi după espirarea termenului de 40 zile oara 11 dimineață, căci atunci urmează a se face mezatul con­form art. 544 din p. civ. No 1660. D-l Ioan Arapu din Botoșani, in termenul prescris de art. 551 din p. civ. ne­depunănd prețul de 9001 gald. cu care, la termenul din 26 August a. c. s’a adju­decat asupra sa moșie a Coșugenii și Cor­­ceștii, din plasa Meietin acest județ, pro­prietate a d-nei Elena Călinescu și a d lui Colonel Vasile Gherghel, urmărită de d-l Gheorghi Cantimir pentru bani. Tribunalul acesta, in urmarea cererei d lui avocat Si­­riteanu, procuratorele creditorelui urmăritor in reg. la No. 6192 și in baza art. 553 din p. civ. prin jurnalul No. 3438 din 28 a cu­rentei, a pus in revindere aretatul imobil pe comptul d-lui cumpărător Ioan Arapu, imobil a cărui situațiune publicată și la No. 48 din 1 Maiu a. c. a fonei publicațiunelor o­­ficiale din Iași, este moșiea Coșugenii și Cor­­ceștii, situata in comuna Zlotunoaea, plasa Meretin, jud. Botoșani, pe care se află o ca­să cu 6 odăi, pereții de bârne, acoperită cu șindilă, un grajdiu, un hambariu și o șură de scânduri acoperită cu șindilă, o altă șu­ră acoperită cu paie, o cuhne, lăngă pădu­re o casă cu 3 odăi acoperită cu șindilă, un grajdiu, un hambar și o șură acoperită cu șindilă, cu 20 pogoane vie lucrătoare, pă­dure mare și mică, 2 iazuri și 2 prăș­e la șleah megieșind­use pe 2 părți cu moșia Al­­beștii a d-nei Elena Bașotă și a d-lui Ior­­gu Cristescu, pe de o parte cu moșia Măș­­cătenii a d-lui Costachi Miclescu, pe de o parte cu moșia Dracșănii a Prințului Mihail Sturza și pe de o parte cu moșia Stăneștii a def. Cristea, se publică clar ca concuren­ții ce vor fi de a cumpără sus aretata mo­șie să se presinte cu garanții cerute de le­ge in cea d­iu zi după espirarea termenului de 30 zile, socotit de la data Ioaei, in sala de audiență a acestui Trib­­oara 11 dimi­neața, cănd urmează a se face adjudecarea asupra celui ce va da prețul cel mai mare. Tribunalul județului Fălciu. No. 4961. D-na Soltana S. Stoianac năs­cută Dumitru Petrovici din Huși, prin peti­țiunea sa reg. la No. 4800 din 25 Septem­b­rie, in baza autorizațiunei ce i sau dat sub No. 4735, au intentat proces de separare a patrimoniului seu din averea soțului ei Sava Stoianac de profesiune comerciante din Huși după foaea de dotă din 25 Ianuar 1855 con­sistente in următoarele și anume : 1 icoană maica domnului, 60 galb, 1 inel de aur cu piatră de matestat, 1 left de pus la găt, 1 părechi cercei fandach­i, 1 șalup model, 1 mantei de matasă, 1 poleă de lustrin, 1 ca­­țavecă de cam­bi (4 blâniță, 1 rochie de lus­­trin bună, 1 rochie de adamască bună, 1 rochie de camblot bună, 1 una rochie de muslin bună, 1 rochie de muslin cu volane, 3 lați laicere, 1 macat de lichere, 1 oghial de adamască cu prostire, 1 ogheal de di­­bin cu prostire, 1 salte de adamască, 1 sal­te de lănă ii 5 ițe cu fața de cit, 6 perei de părete cu fețile de ciz, 2 perni mari cu puf, 4 perni mijlocii tot cu puf, 4 coltucele tot cu puf, 1 rănd fețe de tifon, 1 rănd al­tul de husa, 2 prosu­ri de ciubuce, 5 prosoa­pe in 5 ițe cusute, 1 masă in 5 ițe, cusută, 1 masă in 5 ițe cu horbotă, 1 ladă mare de brașov, 1 tabla de dat dulcet­, 1 farfurioară de argint­, 2 linguriți de argint, 1 părechi chisăle de cristal, 1 părechi pahară de cris­tal de apă, 1 candelă de argint, 1 părechi sfeș­nice cu tăblita lor de alamă, 4 cămeși bărbătești de tulpan și de pânză, 2 pă­­rechi izmene, 8 cămeși de pânză fimc­­ești, 2 fuste bune de basa, 1 casnică de matasă, 1 bariz de legat­, 14 șervete in 5 ițe de masă, 1 duzină farfurii, 1 du­zină furculiu­ cu cuțitele lor, 1 tava de aramă, 1 tigan de aramă, precum și o casă cu locul ei comparată in urmă pe numele seu după actul din 1858 August 25 aflătoa­re in strada Făinaru din acest oraș Husi, drept care sau format acest estrad­, conform art. 629 din p. civ. care se va afișa in sa­la audienților Trib. local, public­ ănduse și prin jurnalul oficial din Iași conform art. 630 din proc. civilă. Tribunalul jud. Roman. No. 10,932. D-na Paraschiva Dragomir, cu domiciliul necunoscut, e citată la 19 No­­emvrie a. c. oara 10 din zi la acest, Trib inculpată pentru că au furat niște obiecte de la Maria Brunzoaea. Tribunalul județului Suceava. No. 7105. D-nii Ancei Casaver, Șuhăr Casaver și Marcu­ Casaver, cu domiciliul ne­cunoscut, sunt citați la 14 Noemvrie a. c. oara 10 din zi să se presipte la acest Trib spre a asista la cercetarea procesului cel privește pentru că ar fi maltratat pe Avram Edilotanu, cunoscând că la ne­urmare se va aplica art. 182 p. c. p. Tribunalul județului Vaslui. No. 11,189. Prin sentința din 25 Sep­temvrie 1874 No. 349, Strul Steinberg cul­pabil de bataca lui Gheorghi și Tanasă Bu­catariu in unire cu loan Chițcanu, s’a con­damnat in absenți conform art. 182 p. p. la inchisoare corecțională de o lună zile, in vir­tutea art. 238 c. p. in viderea art. 75 al. 6 p. civ. fiind cu domiciliu necunoscut, se publică aceasta spre a usa de dreptul ce i dă art. 183, 197 și 198 p. pr­in termenul prescris de la data Ioaei. No. 11.243. Aseminea prin sentința din 25 Septemvrie 1874 No. 344 Cupriean Ne­­sipov culpabil de barsea lui Andrii Petrov, s’a condamnat la închisoare de o lună zile. No. 11.175. Termenul de 27 April anul trecut 1873 publicat prin foaea oficială No. 8 din 27 Ianuar­iot din acel an, pentru vân­zarea de bună voe a imobilului Lipova par­tea de pamânt remase minorii Maria Duca fiica def. Capitan Costachi Duca, suspendăn­­duse din cause legale. Trib. de Vaslui con­form certrei d-lui Neron Lupașcu procurato­rul tutorelui zisei case prin jurnalul No. 2363, scoate din nou in vânzare menționa­­tul imobil care este situat in comuna Lipo­va plasa Racova județul Vaslui in condițiu­­nile și megieșiile prevăzute prin foaea ofi­cială No. 8 arătată mai sus, și dar se deș­­teaptă pe toți concurenții amatori de cum­părare să se presinte in camera Trib. de Vaslui la ziua terminului care este la 9 No­emvrie zioa Sămbă­ă­oara 12 a. m. anul cu­rent 1874 termin prevăzut și prin afipte, preparați cu garanții legale când urmează a se face adjudecația. Procurorul Tribunal jud. Pascul. ESTRACT DE SENTINȚĂ No. 760. Prin decisia No. 30 a Curței Juraților din 6 Septemvrie 1874 Ioan Șoșoi absent si contumaci culpabil pentru crima de tălh­ăria la drum public, in prejudeciul lui Bucur Burlacu, s’a condamnat la reclusiune pe 5 ani in virtutea art. 317 și 318 al. 2 și 3 c. p. Procurorul Trib dist. Suceava. MANDAT DE ARESTARE. No. 2089. Noi procurorele pe lăngă Tri­bunalul județului Suceava, in baza art. Ț93 c. p. ciim. si art. 28 din c. p. in temeiul sentinței Trib. loc. No. 302 din 18 Septem­vrie 1873 ce condamnă pe loan Nechifor Daicu insolvabil a plăti amenda de 11 lei proba proces verbal No. 3842 a sub-preten­­t­arei Șomuzu cu domiciliul necunoscut, la închisoare corecțională pe 2 zile socotit căte 5 lei noi o zi de inch­soare pentru furturi, cerem, ca ori­ce agent al forței publice să aresteze si să conducă pe sus numitul la a­­restul din orașul Folticeni județul Suceava mandăm și ordonăm directorenii acestei în­chisori a primi și reține pe sus numitul Ioan Nechifor Daicu la zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat, de la încarcerare rănd la expirare se va libera de ce nu va fi deținut, pentru alte cause, ce­rem ca ori­ce depositar al forței publice, să dea ajutor, la cas de necesitate pentru e­­secutarea presentului mandat, anexăm și es­­tract după sentința citată No. 302. Dată la parchet, astăzi 3 Octomvrie 1874 in orașul Folticeni, Corpul Portăreilor Curței de Apel din Iași. No. 607. Conform disposițiunelor luate de Trib lași secțiunea a 2-a prin vnchie­­rea sa din 30 a es­pi­rat­ei luni Septemvrie și a autorizației sale No 2184 num­ăi d­a se vinde prin licitațiune publică, mai multe ob­iecte și efecte casnice sequestrate prin pro­cesul verbal No. 83 din 7 Martie a. c. de la d-l Alecu și Profira Botez, spre satisfa­cerea d lui Ernest Girarden, cu o sumă bani, sub­semnalul anunță că această vânzare va ave loc in ziua de 17 a curentei luni Oc­tomvrie 1874 ziua Joi oara 11 a. m. la do­miciliul d-lor Botez din disp.­l­a inmră bi­serica Banu, invitând pe toate persoanele a­­matoare, de a cumpăra acele obiecte și e­­fecte casnice, să se presinte in areiata zi și oară la fața locului indicat, cănd ave a se face adjudecațiunea asupra persoanei ce va oferi mai avantajos preț. Cap Port. Curței Iorgu Al. Ghica. Judecătorul ocolului I din Iași. No. 3802. Conform art. 12 și 75 al. 6 p. civilă d-nul Gheorghi Gmmeagiu cu domi­ciliul recunoscut este citat a se presenta in pretoriul nostru in ziua de 21 Octombre ca­rele 11 dimineață cănd­are a se judeca pro­cesul intentat de d-nul Stefan Constantin contra d-sa!e pentru bani, cunoscând că la neurmare se va aplica art. 28 pr. civ. No. 3803. Conform art. 12 și 75 al. 6 pr. civ. d-nul Gheorghi Stavăr cu domiciliu­ necunoscut este citat a se presenta in pre­toriul nostru in ziua de 21 Octombre oarele 11 dimineață, când are a se judeca procesul intentat de d-nul Ștefan Constantinescu con­tra d-sale pentru­ bani, cunoscând că la ne­urmare se va aplica art. 28 pr. civ. No. 3804. Conform art. 12 și 75 al. 6 pr. civ. d-nul Gheorghe Stavăr cu domici­liul necunoscut este citat a se presenta in pretoriul nostru in ziua de 21 O­tombre ca­rele in dimineață cănd are a se judeca pro­cesul intentat de d nul Stefan Constantinescu contra ds. pentru bani, cunoscând că la ne­urmare se va aplica art. 28 pr. civilă. Judele de pace oculului III din Iași. No. 635. D-nul Manea Marcovici prin pe­­tițiunea inreg. la No. 2632 au acționat in ju­decată pe d-nul Avram sin Alter cu domi­ciliul necunoscut spre al satisface cu suma de 500 lei vechi cei debită după o creanță plus procente și cheltueli de judecată timbru publicațiuni și daune interese, și prin cartea de judecată No. 635 pronunciată la 25 Sep­­tembre a. c. sau condamnat in baia art. 150 și 146 pr. civ. și art. 1073, 1088 cod. civ. a plăti cătră d-nul Manea Marcovici suma de 500 lei vechi cu procent legal de­la data reclamațiunei 13 Septembre curent până la numerătoare plus 40 lei noi freuri procesuale, cu drept de oposiție și apel conf. art. 29 și și 23 pr. civ. cu îndeplinirea celor prescrise la art. 75 al. 6 din pr. civ., dat la 4 Oc­tombre 1874. No. 3454. Conform art. 152 p. p. Gh. Dimitriu, Alexandru Petrea și Nicu Cristea sunt citați ca mărfuri in acest oficiu, la 12 Octomvrie oara 11 din zi ca sub formă de jurământ să -și depună fia­care știința ce au in causă eu d-nii Bereu sin Iancu și David sin saueu inculpați pentru că au ținut căzi cu pei de dubasă in casele lor, la ce urma­re se va aplica legea. No. 3453. Aseminea Mihalachi Gheorghiu Neculai Dimitriu, Gheorghi Vasiliu și Nicu Cristea la ace zi și oară marturi in causa d-lor Nușciu sin Iancu și Leiba sin Iancu inculpați pentru contravențiuni. No. 3452. Aseminea D-l loan Constanti­­niu la 11 Octomvrie inculpat pentru con­travenție prin procesul verbal al d-lui Sub­comisar Gh. I. Munteanu. No. 3445. Aseminea D-l loan Beliute la 11 Octomvrie inculpat pentru contravenție prin procesul verbal al d-lui Sub comisar N. I Contavici. No. 3448. Aseminea d-l loan Tudosu sem­ent de vii la 12 Octomvrie ca martor in cauza cu Ruxanda Gheorghiu contra lui Leib Mieles pentru insulte. SOMAȚIUNE Sub­semnatul A. Ionescu, avocat domici­liat in Calini, procuratorele d-nei Paraschiva Stoean Ciatacli, somez pe toți acei domni ce ar ave­a lua bani de la decedatul acum Stoean Ciatacli părintele clientei mele, pre­cum inprumutați lui său din ori­ce alte a­­faceri, ca pănă la 20 Noemvrie viitor, se bine­voească a se declera la Trib. Calcul creditare asupra averei remase după moar­tea lui Stoean Ciatacli, arătănduși numele și pronumele, domiciliul, data creanței, su­ma ce pretinde că ar ave­a lua și din ce anume afaceri. A. Ionescu. DEZBATERILE CONSILIULUI COMUNAL din Iași. SESIUNEA ORDINARĂ DE OCTOMBRE. Ședința a 4-a din 5 Octombre 1874. Președința D-lui Primar N. Gane. Membrii presenți 12 și anume: DD. I N. Cantacuzino, N. Drosu, P. Hierin, D. Miler, I. Antoniadi, I. Anghelichi, D. Scorțescu, I. Ianov, D. Gherghel, A. Baronzi, Gr. Tufescu, V. Botez. Absenți: DD. D. Kornea, V. Pogor, G. Racoviță. N’au depus jurământul cerut de lege: D. Col. Gr. Sturdza. Ședința să deschide în 12 1/2 oare p. m. Se cetește sumarul ședinței precedente și să aprobă. D. Primar. Am o adresă, ce se atinge de budget, din partea Comitetului pentru restaurarea Metropoliei, prin care cere ca Comuna să vie și ea in ajutorul restaurărei acestei biserici (cetește). Socot să recoman­dăm Comisiunei budgetare această adresă ea potrivit cu resursele ce vom ave să avi­zeze dacă putem aloca ceva in budget. S’a pus la vot propunerea D-lui Primar și s’a primit in unanimitate. D. Primar. Se supun referatul D-lui cchi­mist Stewell, insercinat cu reveduirea cărnu­­rilor de porc pentru a se încredința dacă nu au trichină, prin care arată că diurna de 5 ore. pe zi, ce i să plătește de Primărie, nu este suficientă pentru Dl. și adjutorul ce-i are, nici pentru cheltuelile de transport la tae­­toare. D. Chimist observă că numeral por­cilor ce să tac, pe fie­care zi incepe a de­veni mai mare; pentru aceia Primăria tre­­bue să reguleze ca tăerea să nu si facă nu­mai în tăetoarea Comunală ci să fie fixate mai multe puncte și la fie­care punct să se pue căte un examinator plătit de Comună sau de proprietarul porcilor căte cu 2 franci de fie­care porc. Iată referatul D-lui Ste­well (cetește): Fiind chestiune personală con­­stituese ședința secretă. După discuția urmată in ședința secretă Consiliul având in vedere că tăerea mascu­lilor a inceput a se face intr’n numer des­tul de mare și are a merge crescând cu timpul, având in vedere că tăerea numai intr’un singur punct este peste putință a să face, căci prin aceasta s’ar face mare lo­vire comersanților, in unanimitate decide a se fixa incă un loc in Păcurari pentru tăerea masculilor, și a să puno la fie­care punct căte doi examinatori, plătinduse fie­căruia căte o diurnă de 5 franci pe zi din­­ extraordinar, pănă cănd autoritatea co • r­unală va găsi că este necesar acest ser­viciu. Tot­odată să vor aduce la cunoștința d-lui ministru imprejurante aceste și se va cere că acesta fiind un caz excepțional, să bine­voească a supune camierei un proces de lege, la sesiunea viitoare, ca proprietarii de masculi să fie obligați a plăti o taxă de un franc sau căt s’ar crede de cuviință e­­xaminatorului care va revizui carnea. Tot in ședința secretă d. Primar supUQQ respinsul d-l. Iacob Negruzzi prin care face cunoscut că admite a fi numit arbitru din partea comunei pentru ne’nțelegerea ce este intre comună și antreprenorul taxei ha­­rabagelăcului, insă. Comuna se-i plătească pentru aceasta un onorar de 600 lei, fiind­că ds. este foarte ocupat și trebue să-și lase alte afaceri. Consiliul in unanimitate admite­­ să plăti d-lui Negruzzi onorarul da 600 lei, insă conform cu caetul da însărcinări, să va in­vita pe antreprenor să plătească dl. jumă­tate din acest onorar. D. Primar. Rădic ședința și rog ca co­­misiunile ce sunt numite să se intrunească pentru a termina lucrările căt mai curănd. Ședința viitoare va fi luni. Ședința să ridică la 11/2 oare. Știri Locale. *** (Concert). Duminică la 13 a curentei va ave loc in grădina Primăriei un mare și extraordinar concert dat de musica Primăriei in beneficiul d-lui sub-șef Fleissing, care in tot sesonul de vară a amusat publicul Iașan prin frumoasele piese ce a esecutat din K­igshorn. Sun­tem siguri că din partea publicului nu va lipsi încurajarea ce merită acest ar­tist. Programa va fi foarte aleasă, in va va intra și marele potpourii sau „șase luni in trei­zeci­ minute“ de d. I. Iacob­­șits, șeful musicei. *** (Cavalerul Doctor Ep­stein). Jurnalele Germane, Francese, pănă și cele Poloneze, a vorbit mult timp de minunele făcute de vestitul pre­stidigitator Cavalerul dr. Epstein ast­fel in­căt a escitat și curiositatea noas­tră și mulți din concetățenii noștrii aș­teptau cu nerăbdare sosirea in oraș al acestui mare magic, care a pulsat știința sa, in Asia, Africa și America. Doctorul Epstein,cu trecerea la st. Petresburg, unde este chemat, a se reproduce la curtea împărătească, se va opri in Iași pentru a da 3 reprezentații, din care una acum pe Sâmbăta viitoare. *** (Ziar no­u). A apărut de la 1 Octomvrie, un nou ziar: „Curierul de București“, ăi dorim lungă viață. *** (Descoperirea banilor fu­rați la Mărășești in anul 1­8­6­8). Relativ la notița din numărul precedent, extragem după Telegraf următoarele : Niște țărani au tras in judecată pe un rob emancipat, că le-au furat niște bani, inculpatul care știa că acei țărani s’au împărtășit din geanta cu 7.000 galbeni de la Mărășești, de mult tot pănd la as­cunzătoarea și a se împărtăși și dănsul din acel furt. In fine, emanicipatul a reușit a lua banii îngropați ai țăranilor. eară aceștia, vărăndu-se ast­fel spoliați, au avut curagiul a pâri pe emanicipat ca fur spre a’și scoate banii, cari s’au și găsit la emanicipat numai in sumă 16 mii lei nuoi. Inculpatul, luat din scurt la instrucție și văzăndu-se lipsit de pra­f părăsi pentru a nu da vre­un prepus care se căusese cea mai mică scârbă aceleia ce el o adora și de care era prea sigur ca in ade­văr il iubește. Celina intorcându-se in camera ei, găsi a­­colo pe scumpa sa Annă. Ei bine­ senora, o intrebă această fată, ați făcut cunoscut generalului că aveți un carac­ter pronunțat?—Da, dar vai­ moșul meu, a­­cest om bine-făcător, care mi-au ținut loc de părinte, mi s’au părut iritat, și me tem.... Al Fiți sigură, moșul d-voastră va iubește, și măria sa nu va dura mult.—Ah ! cănd ar fi aceasta adevărat! dar ori și care ar fi soar­ta mea, m’am jurat că nu voiu fi a contelui Fernando, și’mi voiu ținea parola.—îmi veți permite de acum inainte ca se fiu interpreta d-voastră pe léngă seniorul Florestan?—Sen­timentele mele sunt atăt de curate, un cătun mĕ țin de a i le mărturisi și singură.—Dar dacă generalul, care ș’au dat parola sa, și care o păstrează cu religiositate, ve va con­­stringe, atunci ce cale ve’ți apuca?—Mĕ voiu ascunde in monastirea din Lisabona, unde am fost crescute ea și sora mea. Mătușa mea este acolo superioară, și’mi place a crede că ea mă va proteja și va fi destul de generoa­să pentru ca se nu spuie retragerea mea. Sunt iubită cu tandreță de această bună re­ligioasă ! căci ea au cunoscut amorul, și s’au călugărit in urma unui șir de nenorociri, de aceea sunt sigură că ii voiu inspira milă. Amabilă Celină! tu iți formezi un proiect, a caria punere in aplicație iți pare ușoară; dar, vaii căte întâmplări te vor impedeca de a ajunge pănă la casa Domnului, care trebue se fie pentru tine ca un paladium contra ti­raniei ! Contele Fernando părăsise castelul de Col­nicul Bogat, și nu trebuia să se intoarcă de­căt pentru a auzi de la Celina dacă aprobă cererea sa pe care mândria lui o privea ca o nedreptate. Junii amanți, don Carlos și soția sa se bu­curau in parte pentru aceasta. Singur nu­mai Spinola era ingrijit că contele ii va ce­re ca se­ și esecute parola. Guvernorul, intorcându-se la Lisabona, sus­pendă pregătirele ce le ordonare pentru nun­ta sa, preze­­tănd o grabnică indisposițiune intamplata viitoarei soții. Timpul celor opt zile de așteptare, el se ocupă ași pregăti mij­loacele sale de resbunare contra generalu­lui, dacă el nu ar sili pe Celina se i se supue. Spinola incă nu cunoștea bine caracterul guvernorului, el nu avusă cu dânsul de­căt niște relațiuni de resbel, și ii dase numele de amic, pentru că-l presupunea vrednic de dânsul, dar poate cine­ va fi zeuboinic indrăs­­neț, și cu toate acestea se fie un soț foarte rău. El era furios, falus pănă la esces, și resbunător mai tot in acela­și grad. Cănd u­­rla pe cine­va, știa se întrebuințeze totul pen­tru al perde. El o făcea cu o ast­fel de a­­dresă, nu căt resbunarea sa ori și căt ar fi fost de crudă, părea că are de basă saut nu­mai interesul statului; cu alte cuvinte, spi­ritul său era năstocitor și îmbelșugat in și­retlicuri pentru a face răul. Prin niște vite­­ze ce le respăndia pe furiș, el știa se ovilia­­scă reputațiunea cea mai frumoasă, cănd iar desplăcia acela ce o poseda, sau Tar crede de piedică la planurile sale. Fățărnicia sa nici­odată nu se desminția. Cu o mană părea că desmeardă, și cu cea­­altă, el inarma pe acela ce trebuia se-l sca­pe de nenorocitul ce ii jurase perderea. Fisicul seu era tot atăt de amăgitor ca și limbagiul său. (Se știe că el era un om prea frumos). Un suris amical și bine-voitoriu ii inspția cele mai mici discursuri; in fine, to­tul in el, pănă și privirea sa, aveau un ton de franșitate, ce parea că nu lasă nici o în­doială asupra sincerităței sale. Cu această mască vicleană, ce nu o pără­­sia nici­dată, parveni să se înșele pe general. Acesta fiind bine pregătit in favoarea sa, nu voia se asculte nici pe Isabella, nici pe soțul ei, și la toate rugamintele lor, el le răspun­dea cu aceste cuvinte: Mi-am dat parola, și ea este sântă. Și după cum iși închipuia că intre Flores­tan și nepoata sa nu ar exista altă legătură mai puternică de­căt amiciția frățească, ce părea că s’ar fi jurat unul altuia, se găndi că numai junele Portughes prin sfaturile sa­le ar pute îndupleca pe Celina să se supue. Afară de asta cererea ce ii făcuse prote­jatul său pentru a pleca la armată, si era de ajuns se’l convinge că nici o legătură amo­roasă nu’l reține la castelul de la Colnicul Bogat. Intr’o seară, trecusă acum 5 zile din ter­­minul ce’l acordasă Spinola nepoatei sale, e­­ra in grădină, și vezu pe Florestan care pă­rea absorbit in gănduri. Il chemă in casă, și’l intrebă dacă tot mai este hotărit de a începe cariera militară. Voiu face plăcerea d voastră, ii î’espunsă orfelinul, și cu un aer sfiicios ce nu’l avusă nici o­dată; el mai adaogi, ați spus că pre­­sența mea in acest castel poate se fie nece­sară, pentru a privighea la siguranța nepoa­telor d-voastră.—Acum nu mai este trebuin­ță. Peste căt-va timp Celina trebue se ple­ce la Lisabona, ea va fi protegeată de soțul ei, căt pentru Isabella și fiul ei, in timpul campaniei, vor sta la otelul guvernorului­ după cum vezi, această regularisire, iți lasă slobozenia de a urma înfocarea ta resboinică, dar spune’mi, ți-au vorbit nepoata mea de măritarea ei?—Da, părintele meu.—Se hotă­­rește ea se m’asculte?—Nu știu. Ea plănge ne­incetat.—Știu, și sunt chiar suparat, dar mi-am dat parola. Trebue anixul meu, con­tinuă Spinola, ca tu se me servești in acea­stă împrejurare.—Ce pretindeți de la mine? —Celina te iubește; ea are in tine o încre­dere mare; sfaturile unui amic au mai mul­tă putere de­căt a­le unui moș, sau chiar a unui părinte. Voia ca tu se o faci se ințe­­leagă că contele Fernando este singurul om pe care ea trebue se-l insoțiască. Spune’i că va fi fericită........ Părintele meu, d-voastră mi-ați spus că cea inteiu datorie a unui nobil Portughes ar sta in a nu trada nici odată conștiința sa. Nu voiesc se impun nimic Celinei. Unirea ce ați crezut’o vrednică a asigura fericirea ei, va pricinui necasuri acestei nenorocite; și me tem ca ea se nu va siliască ca se va le­pădați de făgăduința d-voastră. (Va urma).

Next