Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)

1874-09-11 / nr. 98

L. SEFTAMANEI. _____________________________________________________ StiL vechIu. I Stil nou. DIOA. PATRONUL D­I­L­E­I. Res. Soar.­­ Ap. Soar. j StiL vechIu. Stil nou. | D­I­O­A. jI^ PATRONUL DILEI. Res. Soar.­­ _____________ FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. CALENDARU Septemv. Septemv. Ore. m. Ore. m. Septemv. Septemv. I Ore. m. Ore. m. 8 20 Duminică. (f) Nașterea Precuratei. 5 54 6 6 12 24 Joi. Martirul Autonom. 6 1­5 59 9 21 Luni. 1 Dreptul Ioachim și Ana. 5 56 6 4 13 25 Vineri Martirul Cornilie sutașul. ® 6 2 5 58 10 22 Marti. Mart. Minod. Mitr. și Pulher. 5 58 6­2 14 26 Sâmbătă. (f) înălțarea Sf. Cruci. 6 3 5 57 11 23 Mercuri. Cuvioasa Teodora. 5 0 6­0 15 27 Duminică.­­ Martirul Nichita.________________ 6 0 5 55 AVII. D-nii abonați din Iași, sunt ru­gați, de a aguita costul abonamen­telor foaei din trecut, și a primi chi­tanțe de la D. D. Mihailescu, impăr­­țitor și casier ambulant foaei ofi­ciale, totodată sunt rugați a innd­ abonamentele dacă nu vor să sufere de întârzierea foaei. Redacțiunea. PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci.— Germania: Pe 6 luni 18 franci.—Italia, Belgia, Elveția :— Pe șase luni 22 franci. * 1 Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. AN UNO IURI. Randul sau locul sen 15 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierul de Iași“ foaia oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rue Drouot, 9. Esenaplarul 40 bani. Ap. Soar. Revista Internă. Monitorul publică că Domnul și Doam­na, urmează regulat băile de mare și sănă­tatea Inălțimelor Lor este satisfăcătoare. Mercuri, 21 August. Măriele Lor au fost invitate la castelul D-lui Brasset, u­­nul din membrii par­lamentului, unde au dejunat. La 22 August, Inălțimele Lor au mers prin Londra la Oxford, una din univer­sitățile cele mai importante ale Englite­­zei. Distinsul profesore Max Müller, cu­noscut prin lucrările sale asupra Sans­critului a arătat in detaliu toate cole­­giurile cu edificiurile cuprinse ale aces­tei mari universități. In aceiași zi, sala Măria Sa Domnitorul a fost invitat la masa profesorilor cari fac parte din co­legiul intitulat „Colegiul tuturor suflete­lor,“ All-Tours-College. Prânzul a avut loc in iităia sală de onoare a acestui colegiu, toți profesorii purtau costumu­­rile de ceremonie ale universității. Vineri, 23 August, înălțimea Sa a vi­sat imensa bibliotecă acestei universități apoi Oi plecat la St. Laonard L’c, tinde cu sosit sara in deplină sănătate. Mercuri, 28 August, in urma invita­­țiunii făcută de D. Leveson Gore, fra­tele fostului ministru al afacerilor stră­ine Lord Grandile, Măria Sa Domnito­rul a mers la reședința sa de vară lân­gă Dorking unde a prânzit și petrecând acolo noaptea s’a intors a doua zi după dejun la St. Leonard’s. Jurnalele de București ne asigură că neînțelegerile ce am arătat altă dată că se ridicaseră intre municipalitatea de Bu­curești și D. V. Dimsdale concesionarul împrumutului municipal de 7 milioane, sunt pe cale de a se înlătură. D-na Dims­dale afirmă că e ia posițiune de a-și în­deplini angajamentele, și nu așteaptă pen­tru aceasta, de căt soluțiunea chestiunei in litigiu, neînțelegerea se iscase din causa redacțiunei obligațiunilor. Municipalitatea cerând că ar trebui să fie stipulat, ca concesionarul să fie singur responsabil de obligațiuni, și D. Dimsdale refuză a admite această clausă, este de dorit ca a­­ceastă chestiune să se resolve in fine, in satisfacerea comună a ambelor părți, și in interesul comunei a­le cării finance, suferit după urma unui provisoriu din cale afară prelungit. După relațiunele date de Curierul finan­ciar, Grănele s’au mai ameliorat in cursul acestor opt zile in piața noastră, in ur­ma seriilor mai incuragiatoare sosite din străinătate, și a operațiunei diferiților speculanți asupra calităților de mijloc. Cititorul vede mai la vale operațiunele ce au avut loc, și care n’au fost puține, pe cănd disposițiunile urmeau a fi incă bine; cu toate acestea măine vom as­culta și celelalte piețe. La Marsilia prețurile grănelor de Du­năre s’au invărtit intre 28/29 fr. 126/121 kilograme și speculațiunea părea mai a­­nimată de­căt cumpărătorii din interio­rul țarei, deciși de a se arăta mai ge­neroși. In Italia ca și in Englitera lucrurile au mers mai bine. Această mică mișcare spre o îmbunătățire, este sub toate punc­tele de vedere mulțumitoare, pentru că posesorii de aici vor păgubi mai puțin. Orzurile obținând in Englitera vre-o 6 pene mai mult, au incuragiat puțin pe cumpărătorii pieței noastre, incepăndu a’și face nnme provisiuni; multe din operațiuni insă asupra orzurilor au avut loc și din causa vapoarelor pronavlosite. Grâu. S’au vândut aproape 8000 Idle cu lei noi 55% 108 V. Zibre 51% bună­­cuamate, greutate și comuniune. Cea mai mare parte insă pentru străinătate și căte­va partide pentru morile locale. Gră­nele mai inferioare s’au dat cu 55 % — 70 incărcănduse pe vapoare pentru Englitera. In genere astăzi putem însemna a­­ceastă marfa: lei noi 65 %2/66 libre 51/55, grăne secătoase, mărunte și cu malură 74/89 libre 56/58 și lei 92/102 libre 59/61. Câteva mici partide bune de us­cat libre 60/617a Ui noi 101 /107 . Deposite Idle 10000 aproape, transpor­turi noue sosesc necontenit. Ghircă. S’au dat ca la 1500 Idle cu 88/102 libre 58/60 pentru străinătate și morile locale. Deposite 5000 Idle a­­proape. Oazuri. S’au văndut pănă la 10000 Idle cu 51/59 % de Călărași și Oltenitzza libre 41/46% și lei 50/62 de uscat libre 40/49. Depasite peste 10000 Idle. Marfa se coboară in abundență. Credem că pre­țurile de astăzi vor urma in toată săp­­tămăna. Popușoiuri. S’au dat 1.500 kile cu 44/46. Ovășii. S’au văndut aproape 2000 kile cu 47/52 libre 32/36 Marsilia a cerut foarte puțin. Deposite aproape 1,300 kile. Secară. Deposit neinsemnat. Nici o vărsare in acest product. Navluri. Vapoare mari 4/3—5/6, mai mici 5—5/6 de la Sulina, de aici 6/3— 6/6. Corăbii in liniște. Societatea academică, la 8 a­le cu­rentei va ține ședința sa de închidere, la oara 1 după ameazi, după programa următoare: 1. Reporturile comisiunilor respective asupra traducerilor de autori clasici. 2. Desigilarea plicurilor secrete a­le concurenților de premient. 3. Memoriu asupra portretelor Dom­nitorilor romani de d. Dim. Sturza. 4. Istoria de un secol a unui regi­ment românesc, de d. G. Barițiu. 5. Reportul secretarului general des­pre lucrările societății in sesiunea anu­lui curent. La 1 Dechemvrie D-l Ministru culte­lor și instrucțiunei publice, asistat de d-nii Al. Orăscu, Al. Odobescu și Teod. Rosetti, membrii consiliului permanent, urcănduse la tribună rostesce următoa­rele cuvinte de deschiderea sesiunei or­dinare a consiliului general pe anul 1874: Domnitor. După o întrerupere de 3 ani, consiliul ge­neral ol i.­vț :este din nou convocat, îndeplinind ast­fel prescrierile legei, am tot odată onoarea a supune desbaterei d-voa­­stre: 1. Noua programă a studiilor in lycee; 2. Programa studiilor in giminasiile reale a cărora înființare va îndeplini o lacună sim­țitoare in învățământul nostru. Daca vă va rămâne timp, voi ave onoare a vă consulta asupra modului celui mai ne­­merit de a introduce scoalele normale in or­ganismul instrucțiunei publice și de a regula reportul intre prefecturi și revisore. Pentru a asista la deliberările d-voastre am delegat pe membrii consiliului permanent d-nii Al. Orescu, Al. Odobescu și Teod. Ro­setti. In puterea art. 25 din legea asupra in­strucțiunei declar deschisă sesiunea consiliu­lui general pentru anul 1874. In urma acestora d. ministru, conform art. 22 din lege și art. 1 din regulamentul con­siliului, deleagă dreptul de președință Prea Sf. Sale Melhisedec, episcopul Dunărei-de-Jos. De la 14 la 22 August a fost in Bucure­ști 15 cazuri de anghina difterică, din care 9 mortale. Compania drumurilor de fer române, linia Roman-București-Pitești a incasat in Iulie 1874, 980,810 fr., 3 centime, in 1873 numai 763, 856 fr. 53 centime. In cursul anului 1873-1874 Curtea de Ca­sație s’a ocupat de 1804 cause; se mai a­­daoge la acest număr procese in curs in lu­na August i 1873 a judecat 1430. Stau in curs 3512. In secțiunea intrea a fost 31 di­­vergiați, și 88 in a doua. Revista Rnternă. FRANȚA. Rezultatul alegerei care a avut loc in 13 c., in departamentul Maine-et-Loire a prici­nuit o vie impresie in lumea politică france­ză. Nici un candidat n’a intrunit majorita­tea, spre a fi ales, prin urmare va fi nevoe de un balotaj intre candidatul republican, ca­re a intrunit 45,000 de voturi și cel septe­­nalist. De­și partida republicană n’a isbutit totuși jurnalele ei observează cu dreptul că la alegerile din 1871, candidatul republican cel mai favorizat nu întrunise, in acel depar­tament, de­căt 20,000 de voturi. Cu ocazia acestei alegeri, s’a produs o neînțelegere in sinul partidei bonapartiste. Una din foile ei susține că candidatul bonapartist trebue să se retragă spre a asigura ast­fel succesul can­didatului septenalist, și căderea celui repu­blican, alta insă e de idee că candidatul bo­napartist trebue să mențină candidatura sa. Ideea d’inter pare că are șansă de succes. GERMANIA. De cănd partida democratică socialistă din Germania s’a unit cu catolicii ultramontani, pentru a respinge serbarea aniversarei de la Sedan, guvernele imperiului au indoit aspri­mea lor in contra asociațiunilor acestei parti­de. Vizitile domiciliare ce s’au fi­cut in multe localități la capii societăților socialiste, au pus se zice pe autorități pe calea de a descoperi ramificările lor toate întinse și destul de stră­ine scopului mărturisit a democraților. De aici a rezultat un număr de arestări, și la urmă, suprimarea tuturor asociațiunilor de­mocratice și sociale, ca ne­fiind autorizate prin legea asupra asociațiunilor. Scenele ca­re s’au petrecut in Wü­ttemberg, in provincia renană și in Bavaria, cu ocazia serbărei lui 2 Sept. au dat guvernelor protestul de a în­trebuința o asprime generală. Se știe că in Prusia contrestele catolice de ori­ce fel, ade­vărate coterii politice, sunt de asemene obiec­tul unor asprimi, care in curând vor fi gene­ralizate. AU­STRO-UNG­A­RI­A. Dietele provințiale au fost deschise in 15 curent. In dieta Bohemiei șapte deputați cehi erau prezenți. Ei au depus o declarare prin care zic că ei țin cu tărie la drepturile po­litice a Bohemiei, dar că sunt cuvinși că nu­mai prin cooperarea unanimă a tuturor ele­mentelor liberale libertatea trainică a popoa­relor va putea fi asigurată. La dieta din In­­spruck, deputații naționali liberali din Tirolul italian, și la dieta din Cernăuți, deputații din partida proprietarilor mari, nu erau de față. SPANIA. O depeșă de izvor carlist din Tolos, 14 curent, anunță că o luptă sângeroasă dar glo­rioasă a avut loc in 13, aproape de Sangu­­esa, intre al 9-lea batalion navarez și 1400 republiceni, după căteva care de foc, a 4-a companie a acestui batalion, unită cu oștile lui Rosa, atăcă cu baioneta pe inimic care putu cu greu scapa in Sanguesa. Carliștii urmează spre Lumbier. Corregaray a scris generalului republican, rugăndul de a face resbelul mai uman. Consulul german din Baiona a sosit la San­tander in 13 de unde se va duce la Bilbao cu cele două canoniere germane „Nautilis și Albatros.“ TURCIA. Poarta de asemine a recunoscut guvernul Spaniol, printr’o „iradea“ imperială. Essad pașa, fost ministru de resbel, e nu­mit guvernator in Siria, post foarte insemnat și mai ales foarte greu, din cauză că acea­stă provinție are foarte numeroase relații cu mai multe state europene, a cărora interese nu sunt aceleași. STATURILE­ UNITE. De cătva timp se petrec in mai multe sta­turi de sud a Americei de nord scene foarte grave intre populațiunea albă și cea neagră, liberată după resbelul uniunei americane.­ Președintele Grant s-a hotărât in sfârșit de a pune capăt acestor tulburări. El a dat o proclamare prin care îndeamnă pe cetățeni a contribui la restabilirea ordinei și la apa­­rarea autorităței legitime. El a dat tot­o­­dată ordine comandanților militari ca să fie in privirea aceasta măsuri energice fără în­târziere. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 8676. In ziua de 28 a. c. luni Sept. oara 12 din zi urmând a se deschide licitație in camera comitetului permanent pentru con­fecționarea prin antrepriză a 6 bănci, 1 ta­belă, 30 plăci mici și 1 catedră necesare a­­ceste pentru școala escadronului de calarași din Iași, se publică spre cunoștința concuren­ților pentru că la ziua fixată să se presinte însoțiți și de garanțiile cuvenite, iar divisul și condițiunile acestei antreprizi se pot vide de cei interesați la cancelaria comitetului in toate zilele până la adjudecare. Prefectura Poliției Iași. No. 6391. DL Iancu Tișler prin petițiunea ce a presentat acest oficiu înregistrată la No. 9406, arătată că ar fi perdut două sunete, și anume: unul pe suma de 318 3/4 galb. pe timp de 5 luni de la 24/6 Aprilie 1874, sub­sem­­nat de d-nii A. I. Rosinblum și Bereu Lei­­bovici, și altul pe suma de 202 galb. pe timp FOILETON. BĂUTORII DE CENUȘĂ ȘI Sylverina. Traducere de Joan Răducănescu. (Urmare.) N­. Se strecurară două luni fără ca se mai a­­ducă vre­o schimbare in această situație du­reroasă, cănd Jean, prin una din acele chi­puri secrete cu cari se servesc băutorii de cenușă in co­respondențele lor cele importante, primi fără de veste un ordin că cel mult in opt zile se părăsiască Ravenna și să se ducă la un loc hotărât de pe laturea Calabrelor pentru ca se eie in grabă direcțiunea mișcă­­rei ce era preparată de mult. Aceste instruc­țiuni nu permiteau nici gândire, nici întâr­ziere. Aceasta fu o lovitură de trăsnet pen­tru Jean, care se desfata in acea fericire vă­tămătoare la care se abandonase. In loc de a primi rolul seu, cu supunere de nu cu gra­bă, Tip” cum era datoria, el declară că a­­cest ordin este absurd și nu se poate esecuta. Orbit de p­âunea ce-l invălța așa de bine in­căt nu mai vedea altă nimic afară de dânsa, el iți imagina că acest ordin grabnic de plecare era o mașinărie născocită de Fla­vio pentru ca se scape de dansul și se’și re­capete amorul Sylverinei. „Ei care au ispră­vit această afacere, de ce se nu plece sin­gur?“ El nu se mai găndia că această sar­cină era reservată numai pentru dansul, fi­ind­că multă vreme el locuise provinciele Neapolitane, și că prin urmare numai el cu­noștea chipurile cum se poate incepe această acțiune. „Fie ori ce a fi, zise el, dar nu mă voiu lașa se cad intr’o cursă atât de grosi­eră, și nu voiu pleca.“ Pe urmă el scrisă chiar șefului băutorilor de cenușe, notificăn­­du’i că refusă de a se amesteca intr’o între­prindere ce o privește ca nefolositoare. In această împrejurare ca și in toate celelalte, Jean era nedrept, căci spuind adevărul, Fla­­vio dorind ca să se arunce in această acți­une pentru ca se scape de scărbile sale, ce­­rusă ca se dirijeze singur expediția, și i se respunse că prezența lui este necesară in statele papei, unde la cap de succes, trebuia se facă o rescoală, pentru ca se dea­măna cu mișcarea Neapolitană. Flavio, care știa se asculte pentru că era deprins se comandeze, se supuse fără a murmura. Jean nu consultasă pe nimene pentru a­­ceastă hotărire; el nu spusesă nimic Sylve­rinei, și fiind­că pe Flavio nu’l mai vedea naturălmente că nu i-au putut nici se’i vor­­biascâ. Cu toate aceste nu trebuia se in­­târzie ci se’l reviză. După opt zile aproa­pe de cănd trimisesă scrisoarea prin care a­­nunța refusul seu, intr’o noapte, spre o oră de ziuă, el mergea pe țermul mărei, sosind intr’un loc ce nu era umbrit de nici un co­pac, și unde nu era nici o casă, el se opri acolo și aștepta. Un om venind din partea opuse se apropie de dânsul, și la lumina ne­sigură a stelelor el recunoscu pe Flavio. — Ești chemat? ii zisă el. — Sunt chemat, respinsă Flavio. Ei șezură in picioare alăturea unul lângă altul fără a vorbi. O barcă se apropie de țerrn și se depărtă repede după ce un om serise pe mal. Omul mersă drept spre a­­mândoi companionii, ce erau invăliți de în­tuneric, și oprindu-se la căți­va pași de dân­șii, el zisă: — In fratris Hieronymi nomine, salve! Ei respinseră împreună și in același timp: —In nomine fratris Hieronymi, vale! Jean și Flavio dădură scrutarea frațască noului venit, care iși aruncă mantaua pe ni­sip, și se așezară cu toții. Acest om miste­rios era șeful băutorilor de cenușă. Numele seu importă puțin: vom spune numai că el era cunoscut de tephrapoți sub numire edo­­mită de Samla. El intră repede in materie ca și acei oameni carii cunosc prețul tim­pului. Intre noi nu poate se fie secret, zisă el lui Jean. Aici suntem numai Flavio și eu, care am venit intradins ca se’ți cunosc re­­soanele tale. Pentru ce, spre desprețul ju­­ramentului teu, totuși postul ce’ți este confiat, Jean, care cu toată statornicia aparentă știindu-se vinovat, pentru rest nici odată nu ar fi consimțit se recunoască că el s’ar le­pădă de o misiune periculoasă numai pentru ca se nu’și părăsască metresa, el începu se aiureze; pe urmă se aruncă pieziș asupra politicei, sperănd că cu chipul acesta va pu­te scapa de acea mărturisire de care se te­mea. Nu este o nebunie, zisă el, că in a­­cest moment cănd toată Europa doarme in­tr’o pace profundă, de a voi se rescoale o țară unde băutorii de cenușe au fost in tot­deauna desfăcuți, incă de la Campanella care de șapte ori au suferit torturi, și pănă la frații Bandiera, care au fost împușcați? El era hotărit ca și mulți alții se’și pue viața in joc in vre­o întreprindere desperată, dar cel puțin se fie de vre­un folos, și se nu serviască numai de pretext pentru a apasa popoarele cu niște asupriri mult mai grele. Nimine nu cunoștea mai bine de­căt dânsul provinciile meridionale, pentru că el le lo­cuise mult timp: el afirma că ele incă nu sunt gata, și că țara, fiind strivită sub în­doitul despotism al clerului și al regelui, nu ar avea un echi ca se poată respunde la niște strigăte de scapare, că espedițiunea prooctată este absurdă, imposibilă, și că mai bine este a renunța.—Și afară de asta, adă­ugi el, ce căutăm noi la Calabre și chiar la Neapole? Acolo este inimicul ce am jurat să’l combatem ? Pentru ce se ne risipim pu­terile, și să ne descoperim proectele in niște operațiuni combinate reu, ce nu pot reuși ? Inimicul nu este acolo, inimicul este la Ro­ma, odată el resturnat, atenei totul ce-l in­­cunjură pică ca prin farmec. Dacă voiți cu seriositate se stabiliți libertatea in lume, dă­râmați și principiul care ii este contrar, as­tupați mai intăiu izvorul de unde decurge toată autoritatea, căci pe căt timp el va țiș­­ni, se vor găsi oameni ce se vor duce se bee. — Dacă tu ai ști se joci șahul, respunsă Samia, tu nu ai vorbi astfel. Pentru ca se ei regele, trebue mai intăiu se fi ridicat pe toți pionii ce’l incunjură. Tu te ai aruncat de a curmezișul, in loc se iei intr’un chipu sincer drumul cel mare: tu refuși de a ple­ca, nu pentru că ție ți se pare că espediți­­unea este rău combinată, dar pentru că tu ești înamorat de o femee ce tu ai lipit’o de la Flavio, și pentru că tu te temi se o pă­răsești. — Flavio ți-au spus asta? strigă Jean,fi­ind gata să se scoale. — Șezi in pace, reluă Samia. Nu m­i-au spus Flavio. Pentru ce’l presupui pe dânsul, mai ales tu care’l știi că el este incapabil chiar și de cea mai mică lucrare bănuitoare?

Next