Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)
1874-09-11 / nr. 98
L. SEFTAMANEI. _____________________________________________________ StiL vechIu. I Stil nou. DIOA. PATRONUL DILEI. Res. Soar. Ap. Soar. j StiL vechIu. Stil nou. | DIOA. jI^ PATRONUL DILEI. Res. Soar. _____________ FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. CALENDARU Septemv. Septemv. Ore. m. Ore. m. Septemv. Septemv. I Ore. m. Ore. m. 8 20 Duminică. (f) Nașterea Precuratei. 5 54 6 6 12 24 Joi. Martirul Autonom. 6 15 59 9 21 Luni. 1 Dreptul Ioachim și Ana. 5 56 6 4 13 25 Vineri Martirul Cornilie sutașul. ® 6 2 5 58 10 22 Marti. Mart. Minod. Mitr. și Pulher. 5 58 62 14 26 Sâmbătă. (f) înălțarea Sf. Cruci. 6 3 5 57 11 23 Mercuri. Cuvioasa Teodora. 5 0 60 15 27 Duminică. Martirul Nichita.________________ 6 0 5 55 AVII. D-nii abonați din Iași, sunt rugați, de a aguita costul abonamentelor foaei din trecut, și a primi chitanțe de la D. D. Mihailescu, impărțitor și casier ambulant foaei oficiale, totodată sunt rugați a innd abonamentele dacă nu vor să sufere de întârzierea foaei. Redacțiunea. PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci.— Germania: Pe 6 luni 18 franci.—Italia, Belgia, Elveția :— Pe șase luni 22 franci. * 1 Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. AN UNO IURI. Randul sau locul sen 15 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierul de Iași“ foaia oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rue Drouot, 9. Esenaplarul 40 bani. Ap. Soar. Revista Internă. Monitorul publică că Domnul și Doamna, urmează regulat băile de mare și sănătatea Inălțimelor Lor este satisfăcătoare. Mercuri, 21 August. Măriele Lor au fost invitate la castelul D-lui Brasset, unul din membrii parlamentului, unde au dejunat. La 22 August, Inălțimele Lor au mers prin Londra la Oxford, una din universitățile cele mai importante ale Englitezei. Distinsul profesore Max Müller, cunoscut prin lucrările sale asupra Sanscritului a arătat in detaliu toate colegiurile cu edificiurile cuprinse ale acestei mari universități. In aceiași zi, sala Măria Sa Domnitorul a fost invitat la masa profesorilor cari fac parte din colegiul intitulat „Colegiul tuturor sufletelor,“ All-Tours-College. Prânzul a avut loc in iităia sală de onoare a acestui colegiu, toți profesorii purtau costumurile de ceremonie ale universității. Vineri, 23 August, înălțimea Sa a visat imensa bibliotecă acestei universități apoi Oi plecat la St. Laonard L’c, tinde cu sosit sara in deplină sănătate. Mercuri, 28 August, in urma invitațiunii făcută de D. Leveson Gore, fratele fostului ministru al afacerilor străine Lord Grandile, Măria Sa Domnitorul a mers la reședința sa de vară lângă Dorking unde a prânzit și petrecând acolo noaptea s’a intors a doua zi după dejun la St. Leonard’s. Jurnalele de București ne asigură că neînțelegerile ce am arătat altă dată că se ridicaseră intre municipalitatea de București și D. V. Dimsdale concesionarul împrumutului municipal de 7 milioane, sunt pe cale de a se înlătură. D-na Dimsdale afirmă că e ia posițiune de a-și îndeplini angajamentele, și nu așteaptă pentru aceasta, de căt soluțiunea chestiunei in litigiu, neînțelegerea se iscase din causa redacțiunei obligațiunilor. Municipalitatea cerând că ar trebui să fie stipulat, ca concesionarul să fie singur responsabil de obligațiuni, și D. Dimsdale refuză a admite această clausă, este de dorit ca această chestiune să se resolve in fine, in satisfacerea comună a ambelor părți, și in interesul comunei ale cării finance, suferit după urma unui provisoriu din cale afară prelungit. După relațiunele date de Curierul financiar, Grănele s’au mai ameliorat in cursul acestor opt zile in piața noastră, in urma seriilor mai incuragiatoare sosite din străinătate, și a operațiunei diferiților speculanți asupra calităților de mijloc. Cititorul vede mai la vale operațiunele ce au avut loc, și care n’au fost puține, pe cănd disposițiunile urmeau a fi incă bine; cu toate acestea măine vom asculta și celelalte piețe. La Marsilia prețurile grănelor de Dunăre s’au invărtit intre 28/29 fr. 126/121 kilograme și speculațiunea părea mai animată decăt cumpărătorii din interiorul țarei, deciși de a se arăta mai generoși. In Italia ca și in Englitera lucrurile au mers mai bine. Această mică mișcare spre o îmbunătățire, este sub toate punctele de vedere mulțumitoare, pentru că posesorii de aici vor păgubi mai puțin. Orzurile obținând in Englitera vre-o 6 pene mai mult, au incuragiat puțin pe cumpărătorii pieței noastre, incepăndu a’și face nnme provisiuni; multe din operațiuni insă asupra orzurilor au avut loc și din causa vapoarelor pronavlosite. Grâu. S’au vândut aproape 8000 Idle cu lei noi 55% 108 V. Zibre 51% bunăcuamate, greutate și comuniune. Cea mai mare parte insă pentru străinătate și căteva partide pentru morile locale. Grănele mai inferioare s’au dat cu 55 % — 70 incărcănduse pe vapoare pentru Englitera. In genere astăzi putem însemna această marfa: lei noi 65 %2/66 libre 51/55, grăne secătoase, mărunte și cu malură 74/89 libre 56/58 și lei 92/102 libre 59/61. Câteva mici partide bune de uscat libre 60/617a Ui noi 101 /107 . Deposite Idle 10000 aproape, transporturi noue sosesc necontenit. Ghircă. S’au dat ca la 1500 Idle cu 88/102 libre 58/60 pentru străinătate și morile locale. Deposite 5000 Idle aproape. Oazuri. S’au văndut pănă la 10000 Idle cu 51/59 % de Călărași și Oltenitzza libre 41/46% și lei 50/62 de uscat libre 40/49. Depasite peste 10000 Idle. Marfa se coboară in abundență. Credem că prețurile de astăzi vor urma in toată săptămăna. Popușoiuri. S’au dat 1.500 kile cu 44/46. Ovășii. S’au văndut aproape 2000 kile cu 47/52 libre 32/36 Marsilia a cerut foarte puțin. Deposite aproape 1,300 kile. Secară. Deposit neinsemnat. Nici o vărsare in acest product. Navluri. Vapoare mari 4/3—5/6, mai mici 5—5/6 de la Sulina, de aici 6/3— 6/6. Corăbii in liniște. Societatea academică, la 8 ale curentei va ține ședința sa de închidere, la oara 1 după ameazi, după programa următoare: 1. Reporturile comisiunilor respective asupra traducerilor de autori clasici. 2. Desigilarea plicurilor secrete ale concurenților de premient. 3. Memoriu asupra portretelor Domnitorilor romani de d. Dim. Sturza. 4. Istoria de un secol a unui regiment românesc, de d. G. Barițiu. 5. Reportul secretarului general despre lucrările societății in sesiunea anului curent. La 1 Dechemvrie D-l Ministru cultelor și instrucțiunei publice, asistat de d-nii Al. Orăscu, Al. Odobescu și Teod. Rosetti, membrii consiliului permanent, urcănduse la tribună rostesce următoarele cuvinte de deschiderea sesiunei ordinare a consiliului general pe anul 1874: Domnitor. După o întrerupere de 3 ani, consiliul general ol i.vț :este din nou convocat, îndeplinind astfel prescrierile legei, am tot odată onoarea a supune desbaterei d-voastre: 1. Noua programă a studiilor in lycee; 2. Programa studiilor in giminasiile reale a cărora înființare va îndeplini o lacună simțitoare in învățământul nostru. Daca vă va rămâne timp, voi ave onoare a vă consulta asupra modului celui mai nemerit de a introduce scoalele normale in organismul instrucțiunei publice și de a regula reportul intre prefecturi și revisore. Pentru a asista la deliberările d-voastre am delegat pe membrii consiliului permanent d-nii Al. Orescu, Al. Odobescu și Teod. Rosetti. In puterea art. 25 din legea asupra instrucțiunei declar deschisă sesiunea consiliului general pentru anul 1874. In urma acestora d. ministru, conform art. 22 din lege și art. 1 din regulamentul consiliului, deleagă dreptul de președință Prea Sf. Sale Melhisedec, episcopul Dunărei-de-Jos. De la 14 la 22 August a fost in București 15 cazuri de anghina difterică, din care 9 mortale. Compania drumurilor de fer române, linia Roman-București-Pitești a incasat in Iulie 1874, 980,810 fr., 3 centime, in 1873 numai 763, 856 fr. 53 centime. In cursul anului 1873-1874 Curtea de Casație s’a ocupat de 1804 cause; se mai adaoge la acest număr procese in curs in luna August i 1873 a judecat 1430. Stau in curs 3512. In secțiunea intrea a fost 31 divergiați, și 88 in a doua. Revista Rnternă. FRANȚA. Rezultatul alegerei care a avut loc in 13 c., in departamentul Maine-et-Loire a pricinuit o vie impresie in lumea politică franceză. Nici un candidat n’a intrunit majoritatea, spre a fi ales, prin urmare va fi nevoe de un balotaj intre candidatul republican, care a intrunit 45,000 de voturi și cel septenalist. Deși partida republicană n’a isbutit totuși jurnalele ei observează cu dreptul că la alegerile din 1871, candidatul republican cel mai favorizat nu întrunise, in acel departament, decăt 20,000 de voturi. Cu ocazia acestei alegeri, s’a produs o neînțelegere in sinul partidei bonapartiste. Una din foile ei susține că candidatul bonapartist trebue să se retragă spre a asigura astfel succesul candidatului septenalist, și căderea celui republican, alta insă e de idee că candidatul bonapartist trebue să mențină candidatura sa. Ideea d’inter pare că are șansă de succes. GERMANIA. De cănd partida democratică socialistă din Germania s’a unit cu catolicii ultramontani, pentru a respinge serbarea aniversarei de la Sedan, guvernele imperiului au indoit asprimea lor in contra asociațiunilor acestei partide. Vizitile domiciliare ce s’au ficut in multe localități la capii societăților socialiste, au pus se zice pe autorități pe calea de a descoperi ramificările lor toate întinse și destul de străine scopului mărturisit a democraților. De aici a rezultat un număr de arestări, și la urmă, suprimarea tuturor asociațiunilor democratice și sociale, ca nefiind autorizate prin legea asupra asociațiunilor. Scenele care s’au petrecut in Wüttemberg, in provincia renană și in Bavaria, cu ocazia serbărei lui 2 Sept. au dat guvernelor protestul de a întrebuința o asprime generală. Se știe că in Prusia contrestele catolice de orice fel, adevărate coterii politice, sunt de asemene obiectul unor asprimi, care in curând vor fi generalizate. AUSTRO-UNGARIA. Dietele provințiale au fost deschise in 15 curent. In dieta Bohemiei șapte deputați cehi erau prezenți. Ei au depus o declarare prin care zic că ei țin cu tărie la drepturile politice a Bohemiei, dar că sunt cuvinși că numai prin cooperarea unanimă a tuturor elementelor liberale libertatea trainică a popoarelor va putea fi asigurată. La dieta din Inspruck, deputații naționali liberali din Tirolul italian, și la dieta din Cernăuți, deputații din partida proprietarilor mari, nu erau de față. SPANIA. O depeșă de izvor carlist din Tolos, 14 curent, anunță că o luptă sângeroasă dar glorioasă a avut loc in 13, aproape de Sanguesa, intre al 9-lea batalion navarez și 1400 republiceni, după căteva care de foc, a 4-a companie a acestui batalion, unită cu oștile lui Rosa, atăcă cu baioneta pe inimic care putu cu greu scapa in Sanguesa. Carliștii urmează spre Lumbier. Corregaray a scris generalului republican, rugăndul de a face resbelul mai uman. Consulul german din Baiona a sosit la Santander in 13 de unde se va duce la Bilbao cu cele două canoniere germane „Nautilis și Albatros.“ TURCIA. Poarta de asemine a recunoscut guvernul Spaniol, printr’o „iradea“ imperială. Essad pașa, fost ministru de resbel, e numit guvernator in Siria, post foarte insemnat și mai ales foarte greu, din cauză că această provinție are foarte numeroase relații cu mai multe state europene, a cărora interese nu sunt aceleași. STATURILE UNITE. De cătva timp se petrec in mai multe staturi de sud a Americei de nord scene foarte grave intre populațiunea albă și cea neagră, liberată după resbelul uniunei americane. Președintele Grant s-a hotărât in sfârșit de a pune capăt acestor tulburări. El a dat o proclamare prin care îndeamnă pe cetățeni a contribui la restabilirea ordinei și la apararea autorităței legitime. El a dat totodată ordine comandanților militari ca să fie in privirea aceasta măsuri energice fără întârziere. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 8676. In ziua de 28 a. c. luni Sept. oara 12 din zi urmând a se deschide licitație in camera comitetului permanent pentru confecționarea prin antrepriză a 6 bănci, 1 tabelă, 30 plăci mici și 1 catedră necesare aceste pentru școala escadronului de calarași din Iași, se publică spre cunoștința concurenților pentru că la ziua fixată să se presinte însoțiți și de garanțiile cuvenite, iar divisul și condițiunile acestei antreprizi se pot vide de cei interesați la cancelaria comitetului in toate zilele până la adjudecare. Prefectura Poliției Iași. No. 6391. DL Iancu Tișler prin petițiunea ce a presentat acest oficiu înregistrată la No. 9406, arătată că ar fi perdut două sunete, și anume: unul pe suma de 318 3/4 galb. pe timp de 5 luni de la 24/6 Aprilie 1874, subsemnat de d-nii A. I. Rosinblum și Bereu Leibovici, și altul pe suma de 202 galb. pe timp FOILETON. BĂUTORII DE CENUȘĂ ȘI Sylverina. Traducere de Joan Răducănescu. (Urmare.) N. Se strecurară două luni fără ca se mai aducă vreo schimbare in această situație dureroasă, cănd Jean, prin una din acele chipuri secrete cu cari se servesc băutorii de cenușă in corespondențele lor cele importante, primi fără de veste un ordin că cel mult in opt zile se părăsiască Ravenna și să se ducă la un loc hotărât de pe laturea Calabrelor pentru ca se eie in grabă direcțiunea mișcărei ce era preparată de mult. Aceste instrucțiuni nu permiteau nici gândire, nici întârziere. Aceasta fu o lovitură de trăsnet pentru Jean, care se desfata in acea fericire vătămătoare la care se abandonase. In loc de a primi rolul seu, cu supunere de nu cu grabă, Tip” cum era datoria, el declară că acest ordin este absurd și nu se poate esecuta. Orbit de pâunea ce-l invălța așa de bine incăt nu mai vedea altă nimic afară de dânsa, el iți imagina că acest ordin grabnic de plecare era o mașinărie născocită de Flavio pentru ca se scape de dansul și se’și recapete amorul Sylverinei. „Ei care au isprăvit această afacere, de ce se nu plece singur?“ El nu se mai găndia că această sarcină era reservată numai pentru dansul, fiindcă multă vreme el locuise provinciele Neapolitane, și că prin urmare numai el cunoștea chipurile cum se poate incepe această acțiune. „Fie ori ce a fi, zise el, dar nu mă voiu lașa se cad intr’o cursă atât de grosieră, și nu voiu pleca.“ Pe urmă el scrisă chiar șefului băutorilor de cenușe, notificăndu’i că refusă de a se amesteca intr’o întreprindere ce o privește ca nefolositoare. In această împrejurare ca și in toate celelalte, Jean era nedrept, căci spuind adevărul, Flavio dorind ca să se arunce in această acțiune pentru ca se scape de scărbile sale, cerusă ca se dirijeze singur expediția, și i se respunse că prezența lui este necesară in statele papei, unde la cap de succes, trebuia se facă o rescoală, pentru ca se deamăna cu mișcarea Neapolitană. Flavio, care știa se asculte pentru că era deprins se comandeze, se supuse fără a murmura. Jean nu consultasă pe nimene pentru această hotărire; el nu spusesă nimic Sylverinei, și fiindcă pe Flavio nu’l mai vedea naturălmente că nu i-au putut nici se’i vorbiascâ. Cu toate aceste nu trebuia se intârzie ci se’l reviză. După opt zile aproape de cănd trimisesă scrisoarea prin care anunța refusul seu, intr’o noapte, spre o oră de ziuă, el mergea pe țermul mărei, sosind intr’un loc ce nu era umbrit de nici un copac, și unde nu era nici o casă, el se opri acolo și aștepta. Un om venind din partea opuse se apropie de dânsul, și la lumina nesigură a stelelor el recunoscu pe Flavio. — Ești chemat? ii zisă el. — Sunt chemat, respinsă Flavio. Ei șezură in picioare alăturea unul lângă altul fără a vorbi. O barcă se apropie de țerrn și se depărtă repede după ce un om serise pe mal. Omul mersă drept spre amândoi companionii, ce erau invăliți de întuneric, și oprindu-se la cățiva pași de dânșii, el zisă: — In fratris Hieronymi nomine, salve! Ei respinseră împreună și in același timp: —In nomine fratris Hieronymi, vale! Jean și Flavio dădură scrutarea frațască noului venit, care iși aruncă mantaua pe nisip, și se așezară cu toții. Acest om misterios era șeful băutorilor de cenușă. Numele seu importă puțin: vom spune numai că el era cunoscut de tephrapoți sub numire edomită de Samla. El intră repede in materie ca și acei oameni carii cunosc prețul timpului. Intre noi nu poate se fie secret, zisă el lui Jean. Aici suntem numai Flavio și eu, care am venit intradins ca se’ți cunosc resoanele tale. Pentru ce, spre desprețul juramentului teu, totuși postul ce’ți este confiat, Jean, care cu toată statornicia aparentă știindu-se vinovat, pentru rest nici odată nu ar fi consimțit se recunoască că el s’ar lepădă de o misiune periculoasă numai pentru ca se nu’și părăsască metresa, el începu se aiureze; pe urmă se aruncă pieziș asupra politicei, sperănd că cu chipul acesta va pute scapa de acea mărturisire de care se temea. Nu este o nebunie, zisă el, că in acest moment cănd toată Europa doarme intr’o pace profundă, de a voi se rescoale o țară unde băutorii de cenușe au fost in totdeauna desfăcuți, incă de la Campanella care de șapte ori au suferit torturi, și pănă la frații Bandiera, care au fost împușcați? El era hotărit ca și mulți alții se’și pue viața in joc in vreo întreprindere desperată, dar cel puțin se fie de vreun folos, și se nu serviască numai de pretext pentru a apasa popoarele cu niște asupriri mult mai grele. Nimine nu cunoștea mai bine decăt dânsul provinciile meridionale, pentru că el le locuise mult timp: el afirma că ele incă nu sunt gata, și că țara, fiind strivită sub îndoitul despotism al clerului și al regelui, nu ar avea un echi ca se poată respunde la niște strigăte de scapare, că espedițiunea prooctată este absurdă, imposibilă, și că mai bine este a renunța.—Și afară de asta, adăugi el, ce căutăm noi la Calabre și chiar la Neapole? Acolo este inimicul ce am jurat să’l combatem ? Pentru ce se ne risipim puterile, și să ne descoperim proectele in niște operațiuni combinate reu, ce nu pot reuși ? Inimicul nu este acolo, inimicul este la Roma, odată el resturnat, atenei totul ce-l incunjură pică ca prin farmec. Dacă voiți cu seriositate se stabiliți libertatea in lume, dărâmați și principiul care ii este contrar, astupați mai intăiu izvorul de unde decurge toată autoritatea, căci pe căt timp el va țișni, se vor găsi oameni ce se vor duce se bee. — Dacă tu ai ști se joci șahul, respunsă Samia, tu nu ai vorbi astfel. Pentru ca se ei regele, trebue mai intăiu se fi ridicat pe toți pionii ce’l incunjură. Tu te ai aruncat de a curmezișul, in loc se iei intr’un chipu sincer drumul cel mare: tu refuși de a pleca, nu pentru că ție ți se pare că espedițiunea este rău combinată, dar pentru că tu ești înamorat de o femee ce tu ai lipit’o de la Flavio, și pentru că tu te temi se o părăsești. — Flavio ți-au spus asta? strigă Jean,fiind gata să se scoale. — Șezi in pace, reluă Samia. Nu mi-au spus Flavio. Pentru ce’l presupui pe dânsul, mai ales tu care’l știi că el este incapabil chiar și de cea mai mică lucrare bănuitoare?