Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)
1874-09-27 / nr. 104
C ALENDARUL SEPTAMANEI. EDREA PUBLICAjIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII PREȚUL ABONAMENTULUI: ași și districte i Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni trei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci;—Italia, Belgia, Elveția:— Pe șase luni 22 franci. Apare de trei ori pe săptămănă DUMINICA, MERCUR si VINERI. i Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Stil vechiu. Stil nou. DIOA. | PATRONUL DILEI. j Res. Soar. | Ap. Soar. | Stil vechiu. Stil nou. DIOA. | PATRONUL DILEI. Res. Soar. Ap. Soar. Septemv. Octomv. I Ore. m. Ore. m. Septemv. Octomv. I Ore. m. Ore. m. 22 4 Duminică. Martirul Foca și loan. 6 17 5 43 26 8 Joi. j f Adormirea Sf. loan Evangelistul. 6 24 5 36 23 5 Luni. Zămislirea Sf. loan Botezătorul. 6 19 5 41 27 9 Vineri Martirul Calistrat. 6 25 5 35 24 6 Marți. Martira Tecla. 6 21 5 39 28 10 Sâmbătă. | Cuviosul Hariton. 6 27 5 33 25 7 Mercuri. | Cuvioasa Maica Eufrosina. 6 22 5 38 29 11 Duminică. ! Cuviosul Chiriac. 6 29 5 31 APELATIVE DIN IASSI. ANUNCURI. Rândul sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și reclame. Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia. Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și aiuneturile pentru „Curierul de Iași” foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris9 rue Dronot, 9. Exemplarul 40 luni. Revista Internă. Marți la 10/22 curent, Mărcile Lor Domnul și Doamna, plecând la 8 oare dimineața din Frieburg (marele ducat de Baden) s’au despărțit de Alteța sa Principesa mamă, Maria de Wied, care s’a intors la Neu-Wied, in castelul său Monrepos. Măriile Lor au urmat călătoria prin noua linie de cale ferată, care străbate pădurea neagră până la stațiunea Constanța, acolo Alteța Sa Regale, Ducesa de Baden, a intimpinat la gară pe Inălțimele Lor și mergând împreună la castelul Marelui Duce de Baden, situat pe malul lacului Constanța, au petrecut împreună acolo căteva care. La 5 oare sara părăsind castelul, s’au îmbarcat pe un vapor care era pus la disposițiunea Măriilor Lor spre a-i conduce la Roschauch, in Elveția. Aci altețele Lor regale, părintele și mama Măriei Sale Domnitorului, Contesa de Flandra, sora Măriei sale, precum și Prințul și principesa ereditară de Hohenzollern, așteptau pe Măriile Lor la debarcader, de unde au pornit împreună in trăsuri la castelul de vară numit Weinburg. De cănd Măriile Lor se află la Weinburg, au venit acolo Alteța Sa Regale Marele duce de Baden cu familia sa, precum și fratele Regelui Saxoniei Alteța Sa Regale Prințul George. Măriile Lor Domnul și Doamna vor petrece incă la Weinburg pană la 26 Septemvre (8 Octomvre) cănd vor porni drept prin Viena și Pesta la Sinaia, astfel, că Duminică seara, la 29 curent, (11 Octomvre) vor fi la Sinaia. Jurnalele din Bucuresci ne aduc știre că D. general Ioan Em. Florescu, ministru de resbel, intorcendu-se la post, a încetat de astăzi 23 Septembre interimul ministeriului de resbel, cu care a fost însărcinat D. P. Mavrogeni, ministru de finanțe. D. Peixotto a adresat jurnalului Presa următoarea epistolă: Bucuresci 23 Septembre. Domnule Redactor. La întoarcerea mea din Sulina atențiunea mea a fost chemată la revista d-voastre din 14 curent, concernănd cestiunea Israelită, și mî incumbă a vă mulțumi din inimă pentru acusiunea ce faceți la persoana mea și apreciarea d-voastră cu desăvârșire justă a posițiunei mele in fața guvernului și poporului român. Acei cari ’mi-au atribuit vreo altă funcțiune ca representantul oficial al guvernului Statelor Unite, de către care singur serviciile mele sunt remunerate, au făcut o aserțiune neadevărată. O ședere de peste trei ani și jumătate ’mi-a dat ocasiuni a judeca bine instituțiunile și caracterul națiunei d-voastre și sunt fericit a constata creșterea și propășirea acestui tănăr Stat, avăotul moral și material ce a luat in cursul acestui timp. Sunt convins că acele nobile principie de justiție, umanitate și toleranță, atăt de venerate de guvernul și poporul Americei, sunt aci intr’o repede desvoltare și că intru căt privește chestiunea Israelită, ’î se va da o soluțiune printr’un actu voluntar al poporului, unicul mijloc sigur și permanent pentru a efectua fericirea și prosperitatea tuturor claselor, și a țarei. ’Mi veți permite asemenea a da mărturie pentru simțimentele naționale și patriotice ce, in mai multe călătorii in interiorul României, le am văzut animând peptul Israeliților români ca și al românilor creștini, și a vă esprima convicțiunea mea că o porțiune așa de mare și de inteligentă a locuitorilor cari port toate sarcinile deopotrivă cu concetățenii lor, nu va trebui să aștepte foarte mult pentru a fi admise în drepturile egale. Priimiți, vă rog, domnule Redactor, asigurarea deosebitei mele stime. Benjamin F. Peixotto. Curierul Financiar de Duminecă zice asupra chestiunei tractatelor de comerciu următoarele: „Astfel dură, această chestiune a intrat in cea din urmă fașă, și putem spera a o vedea in curănd resolvată. Această resolvare si va ea favorabila? va respunde ea intr’un mod complect cu aspirațiunele femei? Totul ne face până acum a-o prevede. Negreșit, nu trebue să ne așteptăm ca Sublima Portă, se renunțe așa lesne la un drept ce ’și a arogat d’a se amestica in afacerile României; ea face și va face încă o vine oposițiune independenței noastre comerciale, cu toate acestea prin sprijinul Austro-Ungariei și al Rusiei, putem privi această oposițiune fără multă medetudine, și putem fi încredințați că ea se vansa chiar singură, deoarece Turcia va sfârși, după cum a făcut și in alte circumstanție, prin a accepta faptul împlinit. Căt despre Francia și Engliteza care până astăzi s’au arătat puțin simpatice acestei idei, nu credem se mai persiste ăncă in această cale. Francia mai cu seamă, ale cărei interese ar rămânea mai puțin lesate decăt ale oricărei alte națiuni, prin niște tractate de comerciu, destinate a aduce o revoluțiune complectă in comerciul și industria României. Lăsând la o parte chestiunea politică, și considerând lucrul numai supt punctul de vedere al intereselor comerciale, putem afirma fără sfială, că acest drept dobândit de România nu va modifica in nimic relațiunele comerciale ale acestei țări. Francia, ale cărei produse importate la noi, aparțin mai toate categoriilor acelora, in care arta joacă cel mai mare rol, ele vor putea totdeauna desfide orice concurență. România nu va înceta niciodată, ca și celelalte țări unde produsele francese au pătruns, de a fi același debușeu pentru industria Frandei. Francia va înțelege in cele din urmă că nu este nici just nici logic a comprima elanul unui popor, care caută să iasă din cercul restrins in care l’a inchis, spre a intra intr’o eră de progres și de inăvuțire, pe care situațiunea cea actuală, dacă s’ar mai prelungi, ’ar inchide-o pentru totdeauna. Revista Externă. FRANȚA. O depeșă din Paris din 4 Octomvre (s n), anunță că Berna este hotărit ca locul in care va fi așezat biuroul internațional a Uniunii postale. La inteiul vot Bruxella a capatat 10 voturi și Berna tot 10; la al 2-lea vot insă Bruxela a avut 9 voturi și Berna 12. In ședința comisiei de permanență din 1 Octomvre, D. de Mahy amintește că 2 jurnale din Nizza au fost oprite de a se vinde pe aliii, D. Chabaud-La-Tour interpelat asupra acestei cestiuni, a declarat că aceste jurnale aveau tendențe separatiste. de Mahy a contestat esactitatea acestei acuzări, dar a articulat fapte grave asupra prefectului. El a menținut invinuitele sale, cerând d-lui Tailhand să respundă. Acesta zice că prefectul neagă faptul ce i se impută, adecă că a înlăturat steagul francez de la otelul prefecturei. Un alt deputat caută să scuseze pe prefect, justificând măsurele luate in contra „Jurnalului de Nizza“. Incidentul a fost inchis de dl. Buffet, după ce dl. Tailhand a zis că o anchetă singură poate lumina faptul imputat prefectului. Ședința, de altfel fără însemnătate nu a ținut mai mult de o oară, de la 4 a fi. O depeșă din Paris anunță că mareșalul de Mac-Mahon se va intoarce probabil in domeniul său Laforêt unde va sta căteva zile, și că nu e deloc vorba de a invita vreun personaj politic la Laforêt. Toate vitetele de schimbare ministerială sunt desmințite. Dl. Thiers, părăsind Turinul s-a dus la Milan, de unde in 2 Octomvre a plecat la Veneția. In Turin, dl. Thiers a avut o lungă intrevedere cu regele Victor Emanuel, in care e probabil că a fost vorba de Sf. Scaun. Jurnalul clerical „Le Monde“ vorbește de o convențiune relativă la puterea papală indicată intre Franția și Italia. O notă oficioasă desminte existența acestei conventiuni, precum și dorința arătată de dl. de Corcelles de a demisiona din postul de ambasador la Vatican, din causa rechemărei „Cronocului“. GERMANIA. „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“ vorbind de vitetele care circulează in jurnalele daneze și engleze, și care tind a reînvia așa numita cestiune a Schleswigului, zice că aceste vitete datoresc nașterea lor numai alungărei a 4 persoane supărăcioase. Această măsură a fost luată de autoritățile provințiale numai in interesul siguranței țărei. Populația germană e foarte mulțumită de această măsură, și locuitorii ce vorbesc limba daneză nu s’au formalizat de loc. O pretinsă intărnare nu există de loc. „Corespondența provințială“ reproducând articolul „Jurnalului de Saint-Petersbourg“ relativ la Spania, adauge că declarările cuprinse in el sunt in armonie cu aprețuirile ce a manifestat guvernele rusesc și german, cănd și-au comunicat ideile asupra acestei cestiuni. „Gazeta de Spener“ anunță publicarea unui decret imperial care convoacă Parlamentul german pentru 18 Octomvre. Sesiunea va avea o mare insemnătate, afară de budgetul imperial, Parlamentul va discuta proectele de legi judiciare, care sunt deja in parte imprimate și împărțite. Prințul de Hohenlohe, membru al parlamentului german pentru districtul Forchheim, in Bavaria, primind postul de ambasador al imperiului la Paris, trebuia din această cauză se fie supus la o nouă alegere. Cu această ocazie o luptă foarte vie se încinsese intre partida liberală națională, care susținea candidatura prințului, și cea clericală, care avea de candidat pe preotul Krapp. O depeșă din München insă anunță că cu toate silințele ultramontanilor, prințul de Hohenlohe a fost reales deputat, in timpul ce concurentul său a obținut numai jumătate din numărul voturilor lui. AUSTRO-UNGARIA. Reichsratthul Cislettan e convocat pentru 20 Octomvre. Cestiunile confesionale vor juca desigur rolul principal in această sesiune. Pentru a preveni riscaiva interpelări supărăcioase guvernul vrea să arăte cu fapte că el înțelege a esecuta cu sinceritate și pe deplin legile eclesiastice votate in cea de pe urmă sesiune. Cu toate aceste inițiativa ce ar putea lua cariera pentru o lege asupra căsătoriei civile și ținerei registrelor stărei civile de funcționari laici, va remăne cu probabilitate fără rezultat. De altfel majoritatea liberală de care dispune ministerul Auersperg se teme de întoarcerea putincioasă a unui cabinet federalist, și că s’ar păzi mult de a crea încurcături serioase administrației actuale. Dietele provințiale a Cisleitaniei, deși competința lor a fost redusă la afacerile ce interesază direct nevoile provințiilor lor, nu se sfiesc a manifesta dorinți ce interesază Austria întreagă. Astfel dieta Sileziei austriace a discutat o propunere prin care invită pe guvern a opri pe viitor misiunile jesuiților și a ordinilor afiliatelor, că fiind pe față vătămătoare binelui public. Propunerea a fost luată in considerare. SPANIA. O depeșă din Madrid, cu data din 1 Octomvrie spune că, trei escadroane de cavalerie carlistă au fot decimată de artileria lui Morrones și de cavaleria brigadirului Jacquelot, in bătălia de la Barasolan. La Puntes in Biscaia Carliștii cer pace. Jurnalul „Iberia“ apără administrarea ministrului de finanțe Camacho, afirmând că ea tinde a rădica creditul Spaniei. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 9193. La 8 Octomvre, oara 12 din 7 disehizăndu-se licitație la comitetul permanent pentru luare in chirie a unui local cu 4 camere necesare pentru arestul preventiv al acestui județ; să publică că proprietarii unor aseminea încăperi in Iași ce vor a le închiria pentru 1 sau 3 ani cu începere de la 26 Octomvre viitor, să se presinte la comitet, cu declarații înscris mai înainte de termin prin care va arata strada unde este situat imobilul. No. încăperilor ce cuprinde și prețul chiriei anuale cu care se va conveni a face asemenea închiriere și in ziua terminului se vor presenta pentru a lua parte la licitație, iar condițiunile de Închiriere se pot videa de cei interesați la cancelaria comitetului in toate zilele pănâ la adjudecare. Prefectura județului Dorohoiu. No. 5846. Pe teritorul comunei târgului Savenir din plasa Bașeu acest județ, au picat de pripas una vițica un păr plavană ghilană. Se publică terminul de 6 luni prescris de legea poliției rurale, spre deșteptarea păgubașului, carele ia lăuntrul acestui termin să se presinte la primăria comunei Săvenii întovărășit de cuvenitele dovezi, spre a-și primi menționata vită, căci la caz contrar se va vinde licitativ in profitul casei comunale, unde s’au pripășit. Prefectura județului Roman. No. 8082. La 10 a viitoarei luni Octomvre, urmând a se da in antreprisă prin licitație ce este a se ține in camera comitetului Permanent, confecționarea imprimatelor și a registrelor necesare pentru anul viitoriu 1875, biurourile poștale rurale, comunelor, arestului și serviciului de percepție și constatare de prin comune; se publică aceasta spre cunoștința d-lor Tipografi cari ar voi a lua aseminea antreprise, se bine-voiască a se presenta in camera comitetului in ziua citată, însoțiți de garanție cuvenite. Prefectura județului Suceava, No. 7270. Comitetul permanent al județului Suceava a decis ca, pentru materialul de registre și imprimatele serviciului de percepție și comptabilitate comunală pe anul 1875 a se ține licitație la 7 Octomvre 1874. Amatorii de a lua in antreprisă acest material sunt poftiți a se presenta in acea zi, in camera comitetului cu garanții in regulă, unde se pot vide și condițiunele de antreprizaire precum și numărul și solul imprimatelor. Casieria Generală a jud. Iași. No. 5853. La 19 a viitoarei luni Octomvre, urmând a se vinde licitativ 300 chile grău și 150 chile popușoi din recolta a. c. se fenstrați de pe moșia Tomeștii spre îndestularea Statului CU O sumă bani ce datorește arendașul pentru căștiul de 1 Ianuarie și 1 Aprilie anul curent. Se publică aceasta spre cunoștința amatorilor ca la arătatul termin să se presinte in camera prefecturei județului Iașii unde urmează a se efectua această licitațiune cănd tot atunce li se vor presenta și probe de calitatea productelor sequestrate, iar adjudecațiunea se va face asupra persoanei ce va da prețul cel mai avantajos, iar indată după adjudecare urmează ca cumpărătorul se numere și costul in total a productelor ce va cumpără. No. 5851. La 10 a viitoarei luni Octomvre urmând a se vinde licitativ averea sequestrată de la dl. I. Rafailovici spre îndestularea statului cu suma de lei 914 ce datorește din chiria dughenei No. 494 a M-rei Trei-Erarhi și care avere se compune din următoarele obiecte: 1). Un scrin de ulm cu 4 saltare. 2). Un dulap de ulm cu 4 geamuri. 3). Un birou de scris cu 5 saltare. 4) . Una canapea imbracată cu rips de lănă. 5) . Șase scaune de ulm îmbrăcate cu rips de lănă. 6). Două garderobe de ulm. 7). Un ceasornic de părete. 8). Una oglindă mare cu privazurile poleite. 9). Una lampă de părete cu globul de sficlă. 10). Una masă rotundă îmbrăcată cu mahon. 11). Patru portrete mari cu privazurile poleite. 12). Una toaletă de masă. 13. Trei sfeșnice de alamă. 14. Una perde de tulpan cu privazul de lemn poleit. Se publică aceasta spre cunoștința amatorilor cu deșteptare ca licitațiunea urmează a se efectua in piața Sf. Spiridon iar adjudecarea se va face asupra persoanei ce ar da prețul cel mai avantajos numărând și costul lor. Primăria Urbei Botoșani. No. 3994. La această comună se află de pripas o capră la păr albă și coarnele pe spate. Se publică clar termenul de 6 luni conform art. 48 din legea poliției rurale pentru aflarea păgubașului. No. 3990. Picând de pripas la această comună un cal in păr murg inchis, coama, coada negre, rănit la pept și pete albe pe spinare. Se publică conform art. 48 din legea poliției rurale spre ivirea păgubașului in termen de 6 luni prescris de acest articol. Primăria com. Dumbrăveni. No. 1076. Terminul de 13 Octomvre viitor să publică darea in antreprisă a craturilor de băuturi din această comună pe timp de 1 an de la 1 Ianuar 1875, cari din d-nii amatori ar voi să concureze, să se prezinte in camera acestui oficiu cu ofertile cuvenite unde văzănd condițiunile să poată concura la licitație. No. 1069. La această comună urmează a se da in arendă suma de 267 fălci 65 prăjini pămănt devenit proprietatea comunii de la foștii elacași din astă comună pe timp de 5 ani începător de la 23 April 1875 și până la aceiași zi și lună anul 1880. Se publică termenul de 4 a viitoarei luni Octomvre an, curent spre cunoștința generală ca amatorii ce ar fi a lua in arendă aseminea pămănturi se binevoească a se presenta in camera acestei primării. Comisia despărțirei II-a din Iași. No. 1126. Conform ordinului jude de pace ocol II No. 1479, se publică vănzarea unui cal sequestrat de la dl. N. Gheorghian in pretenția d-lui Th. Handalagiu care va avea loc in ziua de 1 Octomvre viitor in piața Necolina. PUBLICAȚII JUDECĂTORESCI. Tribunalul județului Iași Secția III. No. 462. Imobila defunctei Smaranda Ciobanu represantată prin d-nii Iftimie și Gheorghi Donciulescu, cu domiciliul necunoscut ce se compună din un loc sterp situat in Iași desp. a 2-a mahalaoa Sf. Vasile din târgușorul Nicotină megieșit cu locul d-nei Smaranda Stoianovici și Ioan Codrean și al 2-lea un alt loc pe care se află un bordeiu înscrisă ln No. 1004 și niște ruine de case cu ogradă in prejur de inele situate tot in Iași desp. a 2-a tărgușorul Nicolina lângă ulița ce merge spre valea Adănei, fiind scoase in vânzare silnică spre îndestularea d-nei Elena Pădure domiciliată in Iași desp. a 2.a cu 44 galb. și 2338 lei vechi 11 parale și a lor procent de la 28 ianuarie 1872 până la numerătoare plus 60 lei noi cheltueli de instanță, la 12 iunie 1874 prin îndeplinirea formalităților s’au adjudecat definitiv arătatele imobile asupra d-lui Marinciu Ioan cu preț de 62 galb. că acest preț ne depunănduse de d-i adjudecator in termiani prevăzuți de art. 551 p. civ. iar d-na Elena Pădure prin petițiunea înregistrată la No. 5659 cerând a. se pune din nou in vânzare aretatele imobile. Pe acest temeiu și in baza art. 553 și următorii din p. civ. Trib. publică revinderea indicatele imobile pe complui d-lui Marinciu Ioan conform art. 556 din zisa procedură, și dar concurenții ce ar fi de a cumpără după lămuririle de mai sus după cum de aceste imobile s’au prevăzut și in publicațiunea inserată in foaea oficială No. 45 din 1874, să se înfățoșeze in carnetra acestei secțiuni a 3 ala 11 Noemvrie zică Luni 1874 oara 11 din zi, cănd ave a se face adjudecația potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 din pr. civ. Totodată să somează pa toți acei care ar pretinde vreun drept de proprietare, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hispotecă sau ori ce alt drept asupra bunurilor urmărite ca înaintea adjudecațiunei să se arăte la Trib, spre a-și arăta pretențiunile lor sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă; să lămurește că prin registrele grefei acestei secțiuni există actul transcris in anul 1872 sub No. 502 prin care Iftimie și Gheorghi frați Doneiulescu au vândut casa cu locul ei ce au acești.elironomie de la Smaranda Ciobanu din tărgușorul Nicolina pătră d-l Vasile Sbanu, și fiind că domiciliul d-lor Iftimie și Gheorghi Doneiulescu este necunoscut in Romăniea apoi această publicațiune va servi conform art. 509 combinat cu art. 75 al. 6 p. civ. și pentru cunoștința și regula d-lor, cunoscând că exemplarile cuvenite d-lor sau afipt pe ușa Trib. Iași secția a 3-a. No. 569. Imobilele d-nei Elena Arghiropolu născută Popovici, de profesiune proprietară domiciliată in Iași disp. III, ce se compune: 1) din una casă in două etaje situată in Iași disp. III, strada Sf. Theodor înscrisă la No. 2524 și 2525, construită de cărămidă acoperită cu tiniche și compusă in total din 12 odăi din care 6 sus și 6 jos avănd ogradă in care se află trei odăi ce servesc de bucătărie și spălătorie și alăturia grajd și șură; 2) un alt rănd case de locuit tot in acea stradă construită de cărămidă acoperită cu tablă de fer și compusă din un salon, o odaie, o camară și un antret avănd și ogradă comună cu a caselor de mai sus, fiind scoase in vânzare silnică spre îndestularea d-lor Petru Chenaud și Const. Lepadatu, domiciliați in Iași cu 1000 galb. cu procent de 10 °/o in virtutea Obligațiunei din 1872 înscrisă la No. 193 investită cu formula esecutorie și celui al II-lea 500 galbeni cu procent de 15% după obligația din 1872 înscrisă la No. 469 investită cu formula executorie, plus chelt. de urmărire și timbru, la 2 septemvrie 1874 când era terminul vănzârei, după cerirea părților Tribau amanat venzarea, in urmă insă D. Const. Lepadatu prin petițiunea înregistrată la No. 6208 cerând a se pune din nou in vânzare aretatele imobile pe acest temei și in baza art. 535 și următori din Procedura Civilă. Tribunalul publică vinderea din nou a indicatului imobil conform art. 556 din zisa Procedură, și dar concurenții ce ar fi de a Primăria com. Berleștii.