Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)

1874-09-27 / nr. 104

C ALENDARUL SEPTAMANEI. EDREA PUBLICAj­IUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII PREȚUL ABONAMENTULUI: ași și districte i Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni t­rei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci;—Italia, Belgia, Elveția:— Pe șase luni 22 franci. Apare de trei ori pe săptămănă DUMINICA, MERCUR­ si VINERI. i Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Stil vechiu. Stil n­ou. DIO­A. | PATRONUL DILEI. j Res. Soar. | Ap. Soar. | Stil vechiu. Stil nou. DIOA. | PATRONUL DILEI. Res. Soar. Ap. Soar. Septemv. Octomv. I Ore. m. Ore. m. Septemv. Octomv. I Ore. m. Ore. m. 22 4 Duminică. Martirul Foca și loan. 6 17 5 43 26 8 Joi. j f Adormirea Sf. loan Evangelistul. 6 24 5 36 23 5 Luni. Zămislirea Sf. loan Botezătorul. 6 19 5 41 27 9 Vineri Martirul Calistrat. 6 25 5 35 24 6 Marți. Martira Tecla. 6 21 5 39 28 10 Sâmbătă. | Cuviosul Hariton.­­ 6 27 5 33 25 7 Mercuri. | Cuvioasa Maica Eufrosina. 6 22 5 38 29 11 Duminică. ! Cuviosul Chiriac. 6 29 5 31 APELATIVE DIN IASSI. ANUNC­URI. Rândul sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și reclame. Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.­ Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și aiuneturile pentru „Curierul de Iași” foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris9 rue Dronot, 9. Exemplarul 40 luni. Revista Internă. Marți la 10/22 curent, Mărcile Lor Dom­nul și Doamna, plecând la 8 oare dimi­neața din Frieburg (marele ducat de Ba­den) s’au despărțit de Alteța sa Princi­pesa mamă, Maria de Wied, care s’a in­tors la Neu-Wied, in castelul său Mon­­repos. Măriile Lor au urmat călătoria prin noua linie de cale ferată, care străbate pădurea neagră până la stațiunea Con­stanța, acolo Alteța Sa Regale, Ducesa de Baden, a intimpinat la gară pe Inăl­­țimele Lor și mergând împreună la cas­telul Marelui Duce de Baden, situat pe malul lacului Constanța, au petrecut îm­preună acolo căte­va care. La 5 oare sara părăsind castelul, s’au îmbarcat pe un vapor care era pus la disposițiunea Măriilor Lor spre a-i con­duce la Roschauch, in Elveția. Aci al­tețele Lor regale, părintele și mama Mă­riei Sale Domnitorului, Contesa de Flan­­dra, sora Măriei sale, precum și Prințul și principesa ereditară de Hohenzollern, așteptau pe Măriile Lor la debarcader, de unde au pornit împreună in trăsuri la cast­elul de vară numit Weinburg. De cănd Măriile Lor se află la Wein­­burg, au venit acolo Alteța Sa Regale Marele duce de Baden cu familia sa, pre­cum și fratele Regelui Saxoniei Alteța Sa Regale Prințul George. Măriile Lor Domnul și Doamna vor petrece incă la Weinburg pană la 26 Septemvre (8 Octomvre) cănd vor porni drept prin Viena și Pesta la Sinaia, ast­fel, că Duminică seara, la 29 curent, (11 Octomvre) vor fi la Sinaia. Jurnalele din Bucuresci ne aduc știre că D. general Ioan Em. Florescu, minis­tru de resbel, intorcendu-se la post, a încetat de astă­zi 23 Septembre interimul ministeriului de resbel, cu care a fost însărcinat D. P. Mavrogeni, ministru de finanțe. D. Peixotto a adresat jurnalului Presa următoarea epistolă: Bucuresci 23 Septembre. Domnule Redactor. La întoarcerea mea din Sulina atențiu­nea mea a fost chemată la revista d-voastre din 14 curent, concernănd cestiunea Is­­raelită, și­ mî incumbă a vă mulțumi din inimă pentru acusiunea ce faceți la per­soana mea și apreciarea d-voastră cu de­săvârșire justă a posițiunei mele in fața guvernului și poporului român. Acei cari ’mi-au atribuit vre­o altă funcțiune ca representantul oficial al guvernului State­­lor­ Unite, de către care singur serviciile mele sunt remunerate, au făcut o aserți­une neadevărată. O ședere de peste trei ani și jumătate ’mi-a dat ocasiuni a ju­deca bine instituțiunile și caracterul na­­țiunei d-voastre și sunt fericit a constata creșterea și propășirea acestui tănăr Stat, avăotul moral și material ce a luat in cursul acestui timp. Sunt convins că ace­le nobile principie de justiție, umanitate și toleranță, atăt­ de venerate de guver­nul și poporul Americei, sunt aci intr’o repede desvoltare și că intru căt privește chestiunea Israelită, ’î se va da o solu­­țiune prin­tr’un actu voluntar al popo­rului, unicul mijloc sigur și permanent pentru a efectua fericirea și prosperita­tea tuturor claselor, și a țarei. ’Mi veți permite asemenea a da măr­turie pentru simțimentele naționale și pa­triotice ce, in mai multe călătorii in in­teriorul României, le am văzut animând peptul Israeliților români ca și al româ­nilor creștini, și a vă esprima convicți­unea mea că o porțiune așa de mare și de inteligentă a locuitorilor cari port toate sarcinile de­o­potrivă cu concetă­țenii lor, nu va trebui să aștepte foarte mult pentru a fi admise în drepturile egale. Priimiți, vă rog, domnule Redactor, a­­sigurarea deosebitei mele stime. Benjamin F. Peixotto. Curierul Financiar de Duminecă zice asupra chestiunei tractatelor de comerciu următoarele: „Ast­fel dură, această chestiune a in­trat in cea din urmă fașă, și putem spe­ra a o vedea in curănd resolvată. Această resolvare si­ va ea favorabila? va respunde ea intr’un mod complect cu aspirați­unele femei? Totul ne face până acum a-o pre­vede. Negreșit, nu trebue să ne aștep­tăm ca Sublima Portă, se renunțe așa lesne la un drept ce ’și a arogat d’a se amestica in afacerile României; ea face și va face încă o vine oposițiune inde­pendenței noastre comerciale, cu toate a­­cestea prin sprijinul Austro-Ungariei și al Rusiei, putem privi această oposiți­une fără multă m­ed­etudine, și putem fi încredințați că ea se vansa chiar singură, de­oare­ce Turcia va sfârși, după cum a făcut și in alte circumstanție, prin a accepta faptul împlinit. Căt despre Fran­cia și Engliteza care până astă­zi s’au arătat puțin simpatice acestei idei, nu credem se mai persiste ăncă in această cale. Francia mai cu seamă, ale cărei interese ar rămânea mai puțin lesate de­căt ale ori­cărei alte națiuni, prin niște tractate de comerciu, destinate a aduce o revoluțiune complectă in comerciul și industria României. Lăsând la o parte chestiunea politică, și considerând lucrul numai supt punctul de vedere al interese­lor comerciale, putem afirma fără sfială, că acest drept dobândit de România nu va modifica in nimic relațiunele comer­ciale ale acestei țări. Francia, ale cărei produse importate la noi, aparțin mai toate categoriilor acelora, in care arta joacă cel mai mare rol, ele vor putea tot­deauna desfide ori­ce concurență. Ro­mânia nu va înceta nici­odată, ca și cele­lalte țări unde produsele francese au pătruns, de a fi același debușeu pen­tru industria Frandei. Francia va înțele­ge in cele din urmă că nu este nici just nici logic a comprima elanul unui popor, care caută să iasă din cercul restrins in care l’a inchis, spre a intra intr’o eră de progres și de inăvuțire, pe care situ­­ațiunea cea actuală, dacă s’ar mai prelun­gi, ’a­r inchide-o pentru tot­dea­una. Revista Externă. FRANȚA. O depeșă din Paris din 4 Octomvre (s­ n), anunță că Berna este hotărit ca locul in care va fi așezat biuroul internațional a Uniunii postale. La inteiul vot Bruxella a capatat 10 voturi și Berna tot 10; la al 2-lea vot insă Bruxela a avut 9 voturi și Berna 12. In ședința comisiei de permanență din 1 Octomvre, D. de Mahy amintește că 2 jur­nale din Nizza au fost oprite de a se vinde pe aliii, D. Chabaud-La-Tour interpelat asu­pra acestei cestiuni, a declarat că aceste jur­nale aveau tendențe separatiste­­. de Mahy a contestat esactitatea acestei acuzări, dar a articulat fapte grave asupra prefectului. El a menținut invinuitele sale, cerând d-lui Tail­­hand să respundă. Acesta zice că prefectul neagă faptul ce i se impută, adecă că a în­lăturat steagul francez de la otelul prefectu­­rei. Un alt deputat caută să scuseze pe pre­fect, justificând măsurele luate in contra „Jur­nalului de Nizza“. Incidentul a fost inchis de dl. Buffet, după ce dl. Tailhand a zis că o anchetă singură poate lumina faptul impu­tat prefectului. Ședința, de alt­fel fără în­semnătate nu a ținut mai mult de o oară, de la 4 a fi. O depeșă din Paris anunță că mareșalul de Mac-Mahon se va intoarce probabil in do­meniul său La­forêt unde va sta căte­va zile, și că nu e de­loc vorba de a invita vre­un personaj politic la Laforêt. Toate vitetele de schimbare ministerială sunt desmințite. Dl. Thiers, părăsind Turinul s-a dus la Mi­lan, de unde in 2 Octomvre a plecat la Ve­neția. In Turin, dl. Thiers a avut o lungă intrevedere cu regele Victor Emanuel, in care e probabil că a fost vorba de Sf. Scaun. Jurnalul clerical „Le Monde“ vorbește de o convențiune relativă la puterea papală in­­dicată intre Franția și Italia. O notă ofici­oasă desminte existența acestei conventiuni, precum și dorința arătată de dl. de Corcelles de a demisiona din postul de ambasador la Vatican, din causa rechemărei „Cronocului“. GERMANIA. „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“ vorbind de vitetele care circulează in jurnalele dane­ze și engleze, și care tind a reînvia așa nu­mita cestiune a Schleswigului, zice că aceste vitete datoresc nașterea lor numai alungărei a 4 persoane supărăcioase. Această măsură a fost luată de autoritățile provințiale numai in interesul siguranței țărei. Populația ger­mană e foarte mulțumită de această măsură, și locuitorii ce vorbesc limba daneză nu s’au formalizat de loc. O pretinsă intărnare nu există de loc. „Corespondența provințială“ reproducând articolul „Jurnalului de Saint-Petersbourg“ relativ la Spania, adauge că declarările cu­prinse in el sunt in armonie cu aprețuirile ce a manifestat guvernele rusesc și german, cănd și-au comunicat ideile asupra acestei cestiuni. „Gazeta de Spener“ anunță publicarea u­­nui decret imperial care convoacă Parlamen­tul german pentru 18 Octomvre. Sesiunea va avea o mare insemnătate, afară de bud­getul imperial, Parlamentul va discuta pro­­ectele de legi judiciare, care sunt deja in par­te imprimate și împărțite. Prințul de Hohenlohe, membru al parla­mentului­ german pentru districtul Forchheim, in Bavaria, primind postul de ambasador al imperiului la Paris, trebuia din această ca­uză se fie supus la o nouă alegere. Cu a­­ceastă ocazie o luptă foarte vie se încinsese intre partida liberală națională, care susținea candidatura prințului, și cea clericală, care a­­vea de candidat pe preotul Krapp. O depe­șă din München insă anunță că cu toate si­lințele ultramontanilor, prințul de Hohenlohe a fost reales deputat, in timpul ce concuren­tul său a obținut numai jumătate din numă­rul voturilor lui. AUSTRO-UN­GARIA. Reichsratthul Cislettan e convocat pentru 20 Octomvre. Cestiunile confesionale vor ju­ca de­sigur rolul principal in această sesiune. Pentru a preveni riscaiva interpelări supără­­cioase guvernul vrea să arăte cu fapte că el înțelege a esecuta cu sinceritate și pe deplin legile eclesiastice votate in cea de pe urmă sesiune. Cu toate aceste inițiativa ce ar pu­tea lua cariera pentru o lege asupra căsăto­riei civile și ținerei registrelor stărei civile de funcționari laici, va remăne cu probabili­tate fără rezultat. De alt­fel majoritatea li­berală de care dispune ministerul Auersperg se teme de întoarcerea putincioasă a unui ca­binet federalist, și că s’ar păzi mult de a crea încurcături serioase administrației actuale. Dietele provințiale a Cisleitaniei, de­și com­­petința lor a fost redusă la afacerile ce in­­teresază direct nevoile provințiilor lor, nu se sfiesc a manifesta dorinți ce interesază Aus­­­­tria întreagă. Ast­fel dieta Sileziei austriace a discutat o propunere prin care invită pe guvern a opri pe viitor misiunile jesuiților și a ordinilor afiliatelor, că fiind pe față vă­tămătoare binelui public. Propunerea a fost luată in considerare. SPANIA. O depeșă din Madrid, cu data din 1 Oc­­tomvrie spune că, trei escadroane de cavale­rie carlistă au fot decimată de artileria lui Morrones și de cavaleria brigadirului Jacque­­lot, in bătălia de la Barasolan. La Puntes in Biscaia Carliștii cer pace. Jurnalul „Ibe­ria“ apără administrarea ministrului de finan­­țe Camacho, afirmând că ea tinde a rădica creditul Spaniei. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 9193. La 8 Octomvre, oara 12 din 7 disehizăndu-se licitație la comitetul perma­nent pentru luare in chirie a unui local cu 4 camere necesare pentru arestul preventiv al acestui județ; să publică că proprietarii u­­nor aseminea încăperi in Iași ce vor a le în­chiria pentru 1 sau 3 ani cu începere de la 26 Octomvre viitor, să se presinte la comitet, cu declarații înscris mai înainte de termin prin care va arata strada unde este situat imobilul. No. încăperilor ce cuprinde și prețul chiriei anuale cu care se va conveni a face asemenea închiriere și in ziua terminului se vor presenta pentru a lua parte la licitație, iar condițiunile de Închiriere se pot videa de cei interesați la cancelaria comitetului in toa­te zilele pănâ la adjudecare. Prefectura județului Doroh­oiu. No. 5846. Pe teritorul comunei târgului Sa­­venir din plasa Bașeu acest județ, au picat de pripas una vițica un păr plavană ghilană. Se publică terminul de 6 luni prescris de le­gea poliției rurale, spre deșteptarea păguba­șului, carele ia lăuntrul acestui termin să se presinte la primăria comunei Săvenii întovă­rășit de cuvenitele dovezi, spre a-și primi menționata vită, căci la caz contrar se va vinde licitativ in profitul casei comunale, unde s’au pripășit. Prefectura județului Roman. No. 8082. La 10 a viitoarei luni Octomvre, urmând a se da in antreprisă prin licitație ce este a se ține in camera comitetului Per­manent, confecționarea imprimatelor și a re­gistrelor necesare pentru anul viitoriu 1875, biurourile poștale rurale, comunelor, arestu­lui și serviciului de percepție și constatare de prin comune; se publică aceasta spre cu­noștința d-lor Tipografi cari ar voi a lua a­­seminea antreprise, se bine-voiască a se pre­senta in camera comitetului in ziua citată, însoțiți de garanție cuvenite. Prefectura județului Suceava, No. 7270. Comitetul permanent al județu­lui Suceava a decis ca, pentru materialul de registre și imprimatele serviciului de percep­ție și comptabilitate comunală pe anul 1875 a se ține licitație la 7 Octomvre 1874. Ama­torii de a lua in antreprisă acest material sunt poftiți a se presenta in acea zi, in ca­mera comitetului cu garanții in regulă, unde se pot vide și condi­țiunele de antreprizaire precum și numărul și solul imprimatelor. Casieria Generală a jud. Iași. No. 5853. La 19 a viitoarei luni Octom­vre, urmând a se vinde licitativ 300 chile grău și 150 chile popușoi din recolta a. c. se fenstrați de pe moșia Tomeștii spre îndes­tularea Statului CU O sumă bani ce datorește arendașul pentru căștiul de 1 Ianuarie și 1 Aprilie anul curent. Se publică aceasta spre cunoștința amatorilor ca la arătatul termin să se presinte in camera prefecturei jude­țului Iașii unde urmează a­ se efectua a­­ceastă licitațiune cănd tot atunce li se vor presenta și­­ probe de calitatea productelor sequestrate, iar adjudecațiunea se va face a­­supra persoanei ce va da prețul cel mai a­­vantajos, iar indată după adjudecare urmea­ză ca cumpărătorul se numere și costul in total a productelor ce va cumpără. No. 5851. La 10 a viitoarei luni Octom­vre urmând a se vinde licitativ averea se­­questrată de la dl. I. Rafailovici spre îndes­tularea statului cu suma de lei 914 ce dato­rește din chiria dughenei No. 494 a M-rei Trei-Erarh­i și care avere se compune din următoarele obiecte: 1). Un scrin de ulm cu 4 saltare. 2). Un dulap de ulm cu 4 gea­muri. 3). Un birou de scris cu 5 saltare. 4) . Una canapea imbracată cu rips de lănă. 5) . Șase scaune de ulm îmbrăcate cu rips de lănă. 6). Două garderobe de ulm. 7). Un ceasornic de părete. 8). Una oglindă mare cu privazurile poleite. 9). Una lampă de pă­rete cu globul de sficlă. 10). Una masă ro­tundă îmbrăcată cu mahon. 11). Patru por­trete mari cu privazurile poleite. 12). Una toaletă de masă. 13­. Trei sfeșnice de ala­mă. 14. Una perde de tulpan cu privazul de lemn poleit. Se publică aceasta spre cu­noștința amatorilor cu deșteptare ca licitați­­unea urmează a se efectua in piața Sf. Spi­ridon iar adjudecarea se va face asupra per­soanei ce ar da prețul cel mai avantajos nu­mărând și costul lor. Primăria Urbei Botoșani. No. 3994. La această comună se află de pripas o capră la păr albă și coarnele pe spa­te. Se publică clar termenul de 6 luni con­form art. 48 din legea poliției rurale pentru aflarea păgubașului. No. 3990. Picând de pripas la această co­mună un cal in păr murg inchis, coama, coa­da negre, rănit la pept și pete albe pe spi­nare. Se publică conform art. 48 din legea poliției rurale spre ivirea păgubașului in ter­men de 6 luni prescris de acest articol. Primăria com­. Dumbrăveni. No. 1076. Terminul de 13 Octomvre viitor să publică darea in antreprisă a craturilor de băuturi din această comună pe timp de 1 an de la 1 Ianuar 1875, cari din d-nii a­­matori ar voi să concureze, să se prezinte in camera acestui oficiu cu ofertile cuvenite un­de văzănd condițiunile să poată concura la licitație. No. 1069. La această comună urmează a se da in arendă suma de 267 fălci 65 pră­jini pămănt devenit proprietatea comunii de la foștii elacași din astă comună pe timp de 5 ani începător de la 23 April 1875 și până la aceia­și zi și lună anul 1880. Se publică termenul de 4 a viitoarei luni Octomvre an, curent spre cunoștința generală ca amatorii ce ar fi a lua in arendă aseminea pămănturi se bine­voească a se presenta in camera a­­cestei primării. Comisia despărțirei II-a din Iași. No. 1126. Conform ordi­nului jude de pace ocol II No. 1479, se publică vănzarea unui cal sequestrat de la dl. N. Gheorghian in pre­tenția d-lui Th. Handalagiu care va avea loc in ziua de 1 Octomvre viitor in piața Ne­colina. PUBLICAȚII JUDECĂTORESCI. Tribunalul județului Iași Secția III. No. 462. Imobila­ defunctei Smaranda Ciobanu­ represantată prin d-nii Iftimie și Gheorghi Donciulescu, cu domiciliul necunos­cut ce se compună­­ din un loc sterp situat in Iași desp. a 2-a mahalaoa Sf. Vasile din târg­ușorul Nicotină megieșit cu locul d-nei Smaranda Stoianovici și Ioan Codrean și al 2-lea un alt loc pe care se află un bordeiu înscrisă ln No. 1004 și niște ruine de case cu ogradă in prejur de inele situate tot in Iași desp. a 2-a tărgușorul Nicolina lângă ulița ce merge spre valea Adănei, fiind scoa­se in vânzare silnică spre îndestularea d-nei Elena Pădure domiciliată in Iași desp. a 2.a cu 44 galb. și 2338 lei vechi 11 parale și a lor procent de la 28 ianuarie 1872 până la numerătoare plus 60 lei noi cheltueli de in­stanță, la 12 iunie 1874 prin îndeplinirea formalităților s’au adjudecat definitiv arăta­tele imobile asupra d-lui Marinciu Ioan cu preț de 62 galb. că acest preț ne depunăn­­duse de d-i adjudecator in termiani prevăzuți de art. 551 p. civ. iar d-na Elena Pădure prin petițiunea înregistrată la No. 5659 ce­­rând a. se pune din nou in vânzare areta­­tele imobile. Pe acest temeiu și in baza art. 553 și următorii din p. civ. Trib. pu­blică revinderea indicatele imobile pe comp­­lui d-lui Marinciu Ioan conform art. 556 din zisa procedură, și dar concurenții ce ar fi de a cumpără după lămuririle de mai sus după cum de aceste imobile s’au prevăzut și in publicațiunea inserată in foaea oficială No. 45 din 1874, să se înfățoșeze in carnet­ra acestei secțiuni a 3 ala 11 Noemvrie zică Luni 1874 oara 11 din zi, cănd ave a se face adjudecați­a potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 din pr. civ. Tot­odată să somează pa toți acei care ar pretinde vre­un drept de proprietar­­e, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hi­­spotecă sau ori ce alt drept asupra bunuri­lor urmărite ca înaintea adjudecațiunei să se arăte la Trib, spre a-și arăta pretențiu­­nile lor sub pedeapsă de a nu li se mai ți­ne in samă; să lămurește că prin registrele grefei acestei secțiuni există actul transcris in anul 1872 sub No. 502 prin care Iftimie și Gheorghi frați Doneiulescu au vândut casa cu locul ei ce au acești.­elironomie de la Smaranda Ciobanu din tărgușorul Nicolina pătră d-l Vasile Sbanu­, și fiind că domici­liul d-lor Iftimie și Gheorghi Doneiulescu este necunoscut in Romăniea apoi această publicațiune va servi conform art. 509 com­binat cu art. 75 al. 6 p. civ. și pentru cu­noștința și regula d-lor, cunoscând că exem­­plarile cuvenite d-lor sau afipt pe ușa Trib. Iași secția a 3-a. No. 569. Imobilele d-nei Elena Arghiro­­polu născută Popovici, de profesiune propri­etară domiciliată in Iași disp. III, ce se­ com­pune: 1) din una casă in două etaje situată in Iași disp. III, strada Sf. Theodor înscrisă la No. 2524 și 2525, construită de cărămidă acoperită cu tiniche și compusă in total din 12 odăi din care 6 sus și 6 jos avănd ogra­dă in care se află trei odăi ce servesc de bu­cătărie și spălătorie și alăturia grajd și șură; 2) un alt rănd case de locuit tot in acea stra­dă construită de cărămidă acoperită cu tablă de fer și compusă din un salon, o odaie, o camară și un antret avănd și ogradă comună cu a caselor de mai sus, fiind scoase in vân­zare silnică spre îndestularea d-lor Petru Chenaud și Const. Lepadatu, domiciliați in Iași cu 1000 galb. cu procent de 10 °/o in virtutea Obligațiunei din 1872 înscrisă la No. 193 investită cu formula esecutorie și celui al II-l­ea 500 galbeni cu procent de 15% după obligația din 1872 înscrisă la No. 469 investită cu­ formula executorie, plus chelt. de urmărire și timbru, la 2 septemvrie 1874 când era terminul vănzârei, după cerirea părți­lor Trib­­au a­manat ven­zarea, in urmă insă D. Const. Lepadatu prin petițiunea înregistra­tă la No. 6208 cerând a se pune din nou in vânzare aretatele imobile pe acest temei și in baza art. 535 și următori din Procedura Civilă. Tribunalul publică vinderea din nou a indicatului imobil conform art. 556 din zisa Procedură, și dar concurenții ce ar fi de a Primăria com. Berleștii.

Next