Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)
1874-10-09 / nr. 109
Revista Internă. Sâmbătă la 61, care a sosit M. S. Domnitorul in Capitală, după ce a asistat la manevrele militare ale divisiunei concentrate la Buzeu, înălțimea Sa a fost priimit la gara Tărgoviștei de d. Miniștri, de autoritățile civile și militare, de d. Primar și un numeros public. M. S. va pleca in curând la câmpul de manevre dintre Ferbinți și Ialomița. Mai mulți ofițeri străini au să asiste la aceste manevre. Pe lăngă ceia ce am anunțat, vor mai asista din partea Germaniei d, major de Beuthe Filch, ofițer de mare stat-major; din partea Angliei colonelul de Maurice, din partea Olandei ofițerul de marină d. C. Smith, din partea Serbiei colonel Nicolitch, cu alți trei ofițeri. Să zice că guvernul nostru ar fi esprimat cătră înalta Poartă aceiași dorință care a esprimat și cătră alte guverne străine. E de crezut că și guvernul otoman ne va onora cu un ofițer care să asiste la manevre, după exemplul celorlalte State. Manoperile armatei continuă. După relatările jurnalelor de București ele sunt o urmare a celor ce s’au esecutat in 1873 pe Sabar și pe imprejurimele Bucureștilor. Să presupune — ferească Dumnezeu—că Bucureștii este ocupat de dușman, că apărătorii se văd nevoiți a se retrage dincolo de Ialomița și Prahova in speranță de a se vedea ajutați de alte trupe venind din Valahia și Moldova. In așteptare Dușmanul trece Dunărea intre Oltenița și Călărași, să îndreaptă spre Buzeu și ocupă această poliție pentru a impedeca întrunirea trupelor care vin din Moldova cu acele ce stau pe Ialomița. Trupele din Valahia mică sosesc cu drumul de fer pănă la Gherghi și se întrunesc cu trupele eșite din București dincolo de Ialomița și care au centrul cantonărei lor la Gherghitza. Trupele din Moldova se concentrează la Rimnicu-Sarat, pornind pentru a aștepta pe dușman la Buzeu, și după o luptă, ocupă poliția. Ele urmăresc pe dușman care să retrage pe drumul Urzicenilor —București, căutând a se întruni cu corpul de la Gherghitza. Pe cănd neamicul concentrează puterile sale pe poziția formată de cătră țărmul drept a Ialomiței, intre Ferbinți și Moldoveni, trupele romăne intravinduse iu ofensiva trecând Ialomița. După această luptă, dușmanul să retrage pe o nouă poziție ofensivă, formată de către riul Colintina, unde se face o altă bătălie. După aceasta dușmanul să retrage spre valea Argeșului. Marele quartier general s’a pornit din București joi cu trenul de sară, a găsit pe principe la Ploesci de unde odată au pornit la Buzeu ajungând la 6 seara. Vineri s’a făcut cea intăi manoperă la Buzeu. Sâmbătă, Cuartierul general a stat in București. El a pornit Duminică. Luni s’a făcut revista trupelor de cantonanment. Marți manopere pe Ialomița. Mercuri Cartierul general se va întoarce la București. La 10 și la 11 trupele se vor concentra pe Colentina. La 12 se va face acolo cea din urmă manoperă. Luni la 14 se va da o mare serbare militară. Monitorul relatează că Măria Sa Domnitorul a primit o scrisoare autografă din partea Majestății Sale Imperatorul Germaniei. Această scrisoare a fost încredințată de Majestatea Sa, d-lui General Florescu, cu ocasiunea visitei ce a făcut la Berlin, după manevrele de la Hanovra, unde atăt generalul căt și ceilalți ofițeri români au fost primiți și tratați cu multă afabilitate și disticțiune. Monitorul publică „Raportul consiliului general de instrucțiune,“ adresat d-lui ministru Maiorescu, cu ocasiunea închiderii sesiunii acestui Consiliu din anul curent. Acest raport, subscris de Prea S. S Episcopul Melchisedec, care a presidat consiliul, de secretarii C. Troteanu și G. Mihăilescu și raportorul M. Tzoni, conține un resumat tot resultatul desbaterilor acestei fecunde sesiuni a „Consiliului de instrucțiune.“ Știrile din Galați spun că prețurle scad necontenit. Cumpărături nu se fac. Multe vase din acele care vin cu mărfuri coloniale precum și din acele cu pasageri se interc inapoi deșarte. Cerialele sunt in mare scădere in urma prețurilor date din străInătate. FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. __________________________________________________________________ CALENDARUL SEPTAMANEI.________________________________________________________ Stil vechiu. Stil nou._______D1OA PATRONUL DUEL Res. Soar. Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. DIOR. | PATRONUL DELHI. | Res. Soar. Ap. Soar. Octomv. Octomv. . j Öre. m. Öre. m. Öctomv. Öctomv. II . |Ore. m. Ore. m. n în Duminica. Apostolul Toma Geamănu. Q 6 40 5 20 lo 22 Joi. Mart. Eulampie. 6 46 5 14 o inffm.. Martirul Serghie și Vadu. 6 41 5 19 11 23 Vineri Apostolul Filip. I 6 48 5 12 o îi Marți. ^ Cuvioasa Pelaghia. 6 43 5 17 12 24 Sămbăta, Mart. Prov. Țarah, Cosma. 6 49 5 11 ________________________Mercuri.__________Apost. Iacov a lui Arfeu.___________ 6 45 5 15 J 13 25 Duminică. j Mart. Carp și Papii. Ü 6 51 5 9 PREȚUL ABONAMENTULUI Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci Belgia, Elveția Pe șase luni 22 franci, Italia: Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratives în localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Revista Externă. FRANȚA. După jurnalul „Times“ nota imminată de ambasadorul spaniol d. Armijo, ministrului de esterne, esprimă părerea de rău că speranțele ce făcuse să se nască recunoașterea guvernului spaniol, nu s’a realizat. Purtarea agenților francezi la frontieră nu stă in armonie cu asigurările amicale date de ducele Decazes. Ambasadorul atrage atenția ministrului asupra unor fapte vinovate. După plângeri făcute, contrabanda a fost inlesnită in Pirinei și la Bidassoa. D. Armijo nu scuzează actele altor națiuni care au dat carliștilor arme și munițiuni. Dar pentru Franția, cazul este deosebit, căci vasele sunt indatorite de a face o lungă călătorie. Cănd don Carlos s’a refugiat in Franția, consulul Spaniei a cerut in zadar închiderea sa. Nota cere schimbarea autorităților in departamentele vecine cu Spania, precum și isgonirea absolută a carliștilor. Afară de aceasta, trupe franceze numeroase ar trebui să lucreze in unire cu Spania de cealaltă parte a frontierei. O depeșă din Berlin anunță că o copie de pe nota spanioală de care vorbim a fost sumănată ministrului de externe a Germaniei. In 11. Octom. s’au făcut balotările pentru consiliile generale. Pană in 12 Oct, numai 36 de rezultate erau cunoscute, și din aceste 18 republicane și 18 conservatoare. GERMANIA. „Spenersche Zeitung“ publică o scrisoare a d-lui Conte d’Arnîm Boitzenburg, presidentul districtului Rnsala-Lorena, in care el desminte vitetele ce au circulat in mai multe jurnale că el ar fi fost însărcinat să negocieze cu cumnatul său o inapoire pacinică a documentelor reținute de fostul ambasador. Contele d’Arnim, după cum anunță jurnalele din Berlin a depus o plângere civilă care are de scop să-i recunoască dreptul său de proprietate asupra acestor documente. După constatarea de către doi doctori legiști a boalei d-lui d’Arnim, el a fost mutat din închisoare la spitalul Charité, unde se află sub privighierea a doi agenți polițienești. „Gazeta de Vals“ din Berlin publică niște informări interesante asupra relațiilor personale intre prințul de Bismark și fostul ambasador la Paris, contele d’Arnim, precum și asupra scrisorilor reclamate ca hărții ale Statului de cătră cancelare, și pe care d. d’Arnim le consideră ca o simplă corespondență privată. Se asigură că ancheta asupra acestei cestiuni va fi condusă cu grăbire, și in astfel de mod incăt instrucția pregătitoare să poată fi sfârșită cel puțin înainte de întrunirea Parlamentului. „Boersencourrier“ anunță că tribunalul din Berlin a primit comunicarea de repertoriul oficial a documentelor diplomatice ținut la ambasada Germaniei la Paris, și in care contele d’Arnim a înscris cu propria sa mână documentele ce zice că sunt corespondențe private. TURCIA. La Constantinopoli au avut loc de curând mari exerciții de tir pentru artilerie și infanterie, la care a asistat și fiul cel mai mare a sultanului. Pare că turcii nu inaugurează nimic bun despre situația Europei, și se pregătesc pentru întâmplările de care se tem. Turcia are deja, cu comandele de curând făcute, 1400 de tumul Krupp, cu care ea vrea să urmeze toate locurile întărite, și mai ales forterețele mării negre și a dunărei. Gestiunea muntelui Atos nu e încă regulată, fiindcă cei interesați nu se înțeleg intre ei. Cea de pe urmă ședință a Sf. Sinod și a consiliului național întrunite n’a ajuns decăt la discuții furtunoase, unde a fost vorba mai ales de naționalitatea călugărilor, și prin urmare de propietatea monastirilor numeroase care acopăr muntele Atos, înțelegerea s’a făcut numai asupra amănării cestiunii. Guvernul otoman asistă ca spectator desinteresat la aceste desbateri. SPANIA. Retragerea lui Dorregaray urmat de mai mulți capi a produs o rea impresie asupra carliștilor. Luarea guardiei este un fanț important. Ea degajază malul stăng al Ebrului și oprește atacurile carliștilor in contra Mirandei și a căei ferate ce duce la Logrono. Carliștii s’au retras rapide dinaintea lui Mariones care a intrat in Viana. Doncarlos s’a întărit in pozițiile sale de lăngă Penacerrada cu 20 de batalioane. O luptă aproape de Ebri este iminentă.O depeșă din Madrid, 12 octom. anunță că carliștii comandați de Lozano au fost cu totul bătuți in 11 oct. aproape de Fortuna, in provincia Murcia, ei au perdut morți, răniți și prinși, li s-au luat de asemine cai și furgoane cu muniții. Cabrera refuză din nou de a veni in Spania, spre a lua parte la resboi. Orașele Guardia, Viana și Cantabesa, pe linia Ebrului sunt întărite. Don Carlos a sosit la Tolosa, foarte impresionat, se zice, de luarea Guardiei. ANUNCIURI. Rândul sau locul sau 16 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia?— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris Liue Drouot, 9. Exemplarul *0 bani. PARTEA OFICIALA. ____________ PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași, No. 9642. Conform adresei Administrației domeniilor Statului No. 20897, la 25 Octombre curent, urmând a se ține lic stațiune in camera acestui oficiu, pentru vinderea materialului bucătăriilor de la casele Statului No. 662, 4, 5 și 6 din acest oraș strada Podulvechin pendinte de M-rea Neamț, se publică spre știința concurenților. No. 9694. Conform adresei Administrației domeniilor și pădurilor Statului No. 21078, la 21 Octombre curent, urmând a se ține licitație in camera prefecturei pentru rearendarea pe restul periodului 1871—1876, a moșiilor : Părăul Glodului sau Luncanii a M ttrei Păngarați din județ Bacău, și Cordenii a Episcopiei Romanii din județ Fâlciu, se publică spre știința concurenților. Prefectura Poliției Iași, No. 7418. D-nul Marcu sin Avram, cerând autorisațiune pentru a deschide un stabiliment de crășmă in acest oraș dispărțirea II, este necesar a se cunoaște mai intăi dacă numitul nu este căzut intr’o causă corecțională, tras înainte Trib, pentru bănueli de vini s’au crimi, sau pus sub privighere polițienească in coșuri de recedivă de delicte sau crimi, se publică aceasta, și sunt rugate autoritățile respective că dacă vor cunoaște pe numitul căzut la vre una din aceste categorii, se facă cunoscut acestui oficiu pănă in termin de 40 zile de la data Ionei. No. 7428. D-nul Xenofont C. Theodosiu prin petițiunea înregistrată la No. 11019 arată că in ziua de 18 Septembre espirat au perdut din busunariu doua accepte in valoare de cate 81 lei noi unul, pe lunile Iunie și Iulie anul 1875, înregistrate sub No.80 și 81 și acceptate de d-nul M. Stamati. Se publică aflarea acelor accepte cunoscând insă că cu aceasta nu se face nici un act petiționarului. No. 8429. D. Isac Crises cerând autorisațiune pentru a deschide un stabiliment de crășmă in acest oraș disp. II, este necesar a se cunoaște mai intăi, dacă numitul nu este căzut in vr’o cauză corecțională, tras înaintea Trib, pentru bănueli de vini sau crimi, sau pus sub privighere polițienească in cazuri de recedivă de delicte sau crimi, se publică aceasta și sunt rugate autoritățile respective că dacă vor cunoaște pe numitul căzut in vre-una din asemine categorii, se facă cunoscut acestui oficiu pănă in termin de 40 zile de la data fonei. Prefectura județului Botoșani, No. 6003. Avénduse in vedere că nici la terminul de 20 Septembre nu s’a presentat concurenți pentru a lua in antrepriză aprovisionarea autorităților județului cu semne necesare pentru foc in carua viitoare se publică dar un alt termin la 14 Octombre curent pe cănd sunt poftiți d nii amatori a se presenta in camera comitetului permanent spre a concura la mezat. Prefectura Districtului Cahul. No. 7789. Pe teritoriul comunei Aluatu plasa Constangalia acest județ s’a pripășit 2 cai și una capă cu semnele următoare: un cal la păr murg, țintat in frunte, coama in două părți pete albe pe spinare, bătut de șea pe coasta dreaptă. Un cal la păr murg țintat in frunte coama neregulată, danga la șoldul stăng, dinapoi litera In mai multe semne pe spinare, rosaturi la picioarele dinainte albe de pedică. Una capă la păr murgă la trup mare, la bot albă, țintată in frunte chioară de ochiul stăng, danga la șoldul drept din dărat nediscifrabilă, păntănoagă la piciorul dinapoi fără alte semne. Se publică aceasta in terminul legiuit pentru cunoștința proprietarilor, care cu dovezi in regulă să se presinte la zisa comună spre ai priimi. Casieria Generală a județului Iași. No. 6057. La 21 curent urmând a se vinde licitativ in camera prefecturei județului Iași mai multe producte ce sunt sechestrate de la arendașul moșiei Polieni, pendite de M-rea Rașca spre îndestularea Statului cu o sumă bani ce datorește din căștiul acei moșii pentru terminul de 1 Iulie care producte sunt: 4 girezi greu toate de 32 »/„ stănjini, 3 girezi orz toate de 30 stănjini și 13 fălci popușoi cu alitate de mijloc, se publică aceasta spre cunoștința amatorilor ca la aratatul termin să se prezinte in camera prefecturei județului Iași cănd li se va pune la disposiție și probe din productele sechestrate. Iar adjudecațiunea urmează a se face asupra persoanei ce ar oferi prețul cel mai avantajos după care va numera la moment și prețul ce va resulta. Comisia dispărurei I. No. 4149. Pentru vânzarea obiectelor sechestrate de la Evr. Chisel sin Calmăn in pretenția D. Leon Țucher pentru bani, fiind regulat terminul de vânzare in ziua de 19 Octombre curent vara 12 in piața primăriei se publică spre cunoștința generală FOILETON. DON CARLOS. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Eu altfel cuget despre nepoata mea. Cănd am spus că sosirea ta la castel avea de scop măritarea ei, eu m’au întrebat cu o vivacitate incăntătoare, dacă fiul tău este tine dacă este brav, in fine dacă au făcut mai multe campanii. O fată care ar fi avut oarecare inclinație, nu’mi ar fi cerut lămuriri asupra unui obiect ce nu o interesa. Dar după ce i-am făcut despre tine elogiul cel mai pompos, și i-am spus că un curend va fi a contelui Fernando, nu sunt in stare se descriu spaima ei; cu toate acestea m’am stăpânit ca se nu mă înduioșez, și i-am dat numai opt zile pentru ca să se găndiască. Dar, generale, reluă guvernorul,daca și după acest termen nepoata ta nu ar consimți? —Atunci, amicul meu, tu vei renuncia, te cred destul de galant pentru ca să te razem pe o parolă dată intr’o incredințare înfocată de amiciție.—Cumi generale, tu ai lipsă de curaj ? nu vei ști ce se faci pentru ca se fii ascultat de un copill și me vei lașa ca se fiu espus la visul curiei lui Filip, unde au fost anunțată căsătoria mea. Trebue se știi că la Lisabona se și prepară chiar, după ordinele mele, niște petreceri unde nepoata ta este obiectul principal; și tu ai voi ca un om, ce tu Pai numit amicul teu, se sufere o astfel de rușine? A! Nu găndi că aș fi de un caracter atăt de pacific pentru ca se suier aceasta fără a nu’mi resbuna.—Ceea ce tu’mi spui seamănă cu o provocare, și Fernando trebue se știe că generalul Spinola niciodată nu s’au temut de nimene. Discuțiunea incepută a se aprinde. Isabella și don Carlos fură cuprinși de spaimă. Ei promisără de-a sili pe Celina pentru a se supune, dar in gândul lor ei blamază graba cu care generalul iși angajeasă parola sa, dispusănd astfel de soarta bietei Celina. IV. Florestan, incunoștințat de subretă despre totul ce avea de temut, voi și el singur să se încredințeze dacă un adevăr este iubit sau nu. Nici odată speranța unei aseminea fericiri in realitate nu’i pricinuise plăcere atăt de mare; dar ceea ce’i spusesă Anna, ii luminasă chiar asupra inimei sale și asupra junei sale amice. Elf iși adusă aminte de mii de trăsuri care de care mai plăcute, ce le trecusă cu vederea, și care toate i se păreau niște probe destul de favorabile pentru amorul său. Dacă el compunea o romanță, Celina o căuta neincetat. Florile ce i le da el, ea după ce se impodobia cu densele le păstră cu o mare luare aminte in pesterca sa, sau le punea in vreo carte de musică. Păserica crescută de amicul ei, era obiectul îngrijirilor sale particulare. In fine, dacă Florestan părea că preferă culoarea vreunei cordeluțe, îndată o vedea că se gătește cu dânsa. Și acesta nu era nici amor, nici cochetărie , dar sentimentul, și vra dorință de a proba lui Florestan că ea nu are alte gusturi de căt ale sale. Aceste procedări, care in felul lor nu sunt nimică, sunt de un preț nesfârșit pentru niște ființe simțitoare, și reflecțiunile ce ’și le făcu să junele Portughes păreau favorabile amorului său. Cu toate acestea el tot se temea ca se facă mărturisirea. In timp ce Celina, care remăsese in cabinetul moșului ei, plutia intre voința de a se supune și cea de a se improuvi. Florestan aștepta cu nerăbdare vara cănd să se poate asigura el singur dacă trebue se creadă spusele Annei sau nu. Acest moment fericit sosi in fine. Generalul locuia un pavilion ce era despărțit de trupul caselor printr’o grădină spațioasă. Juna fată o străbătu incet, și se opri intr’un boschet pentru a se liniști de tulburarea in care o aruncasă ordinul ce i’l dasă moșul ei. Ea se așeză pe o bancă, și promisă in gândul ei de a jertfi recunoștinței un sentiment ce ii era foarte scump, și de care ea era prea sigură că ar pute triumfa. Tot formăndu-și hotărirea de a uita pe Florestan, ea se găndi puțin și la meritul său dar îndată o comparație defavorabilă pentru contele Fernando, o deșteptă: chiar locul unde ea ședea ii vorbia și mai mult despre muritorul ce ea voia se-l uite. Acest șopron de crengi și frunze inbalsamat prin suflarea divinei Flora, acești salcâmi ce formau deasupra capului ei o boltă de verdeață; acești trandafiri, a căror bobocei nascénzi și care erau mai gata de a se desface, au fost plantați cu trei ani înainte de cătră amicul Celinei. Pentru densa el ii uda in fiecare dimineață cu apa unui bason ce nu era departe; pentru densa el cumparasă mai multe flori streine ce incunjurau acest loc încântător. Toată această frumuseță datorea mai mult naturii decăt amorului, dar pentru o inimă robită cu atâta tandreță, totul i se părea că trebue să se rapoarte celui din urmă obiect. O Florestane, amabile companion al junetei mele, totul aici imi vorbește despre tine; totul imi spune că tu de mult mă iubești, și ei voiesc ca să te uiti nu, înci odată. Dacă voiu lua pe Fernando, va trebui să te alung din inima mea. Aici această silință ar fi peste puterea mea. Mai degrabă aș părăsi vieața decăt se renunț la tine.—Dar ce zic eu, nesimțitoarea nu pot fi soția ta. Ei bine! nu voiu fi animănui. Onoarea me oprește de a inșela pe Fernando, și amiciția imi ordonă de a nu o trada........ Ea era atăt de abătută iu căt nu mai sfinția că cineva trece pe lénga boschet. Cu toate acestea o voace, ce resuna pănă la inima ei, o făcu se audă aceste cuvinte: Amica mea, sora mea mult iubită, voiește ca se-mi permită a remăne un moment longo dénsa? A tu ești, Florestane, zisă cu vioiciune Celina. Pronunțând aceste puține cuvinte, ea eși din boschet care, pentru dânsa, avea atâta farmec, și incepu a se preumbla intr’una din aleele gradinei, ce se găsia in fața salei unde era strinsă familia. Doua minute au fost de ajuns pentru esplicațiunea ce o doria Florestan. Celina ii promisă că nu se va mărita după guvernorul Lisabonei. Pleacă si zisă ea, acompaniază pe don Carlos, incepe cu curaj cariera militară, sileștele de merită recunoștința poporului, a armatei și stima prințului; mâna mea va fi prețul victoriei. Cat despre credința mea, ea este a ta pentru vieață. Florestan ar fi voit să se arunce la picioarele ei, se’i ieemăna, se o stringe la inima sa, dar prudența ii opri de a’și esprima totul ceea ce se petrecea in sufletul seu. El