Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)

1874-10-09 / nr. 109

Revista Internă. Sâmbătă la 61­, care a sosit M. S. Domnitorul in Capitală, după ce a asis­tat la manevrele militare ale divisiunei concentrate la Buzeu, înălțimea Sa a fost priimit la gara Tărgoviștei de d. Mi­niștri, de autoritățile civile și militare, de d. Primar și un numeros public. M. S. va pleca in curând la câmpul de manevre dintre Ferbinți și Ialomița. Mai mulți ofițeri străini au să asiste la aceste manevre. Pe lăngă ceia ce am anunțat, vor mai asista din partea Ger­maniei d, major de Beuthe Filch, ofițer de mare stat-major; din partea Angliei colonelul de Maurice, din partea Olan­dei ofițerul de marină d. C. Smith, din partea Serbiei colonel Nicolitch, cu alți trei ofițeri. Să zice că guvernul nostru ar fi es­­primat cătră înalta Poartă aceiași do­rință care a esprimat și cătră alte gu­verne străine. E de crezut că și guver­nul otoman ne va onora cu un ofițer care să asiste la manevre, după exem­­plul celorlalte State. Manoperile armatei continuă. După relatările jurnalelor de București ele sunt o urmare a celor ce s’au esecutat in 1873 pe Sabar și pe imprejurimele Bucureștilor. Să presupune — ferească Dumnezeu—că Bucureștii este ocupat de dușman, că apărătorii se văd nevoiți a se retrage dincolo de Ialomița și Pra­hova in speranță de a se vedea ajutați de alte trupe venind din Valahia și Mol­dova. In așteptare Dușmanul trece Du­nărea intre Oltenița și Călărași, să în­dreaptă spre Buzeu și ocupă această poliție pentru a impedeca întrunirea tru­pelor care vin din Moldova cu acele ce stau pe Ialomița. Trupele din Valahia mică sosesc cu drumul de fer pănă la Gherghi și se întrunesc cu trupele eșite din București dincolo de Ialomița și care au centrul cantonărei lor la Gherghitza. Trupele din Moldova se concentrează la Rimnicu-Sarat, pornind pentru a aștepta pe dușman la Buzeu, și după o luptă, ocupă poliția. Ele urmăresc pe dușman care să retrage pe drumul Urzicenilor —București, căutând a se întruni cu corpul de la Gherghitza. Pe cănd nea­micul concentrează puterile sale pe po­­ziția formată de cătră țărmul drept a Ialomiței, intre Ferbinți și Moldoveni, trupele romăne intravinduse i­u ofensiva trecând Ialomița. După această luptă, dușmanul să retrage pe o nouă poziție ofensivă, formată de către riul Colintina, unde se face o altă bătălie. După aceasta dușmanul să retrage spre valea Argeșului. Marele quartier general s’a pornit din București joi cu trenul de sară, a găsit pe principe la Ploesci de unde odată au pornit la Buzeu ajungând la 6 seara. Vineri s’a făcut cea intăi manoperă la Buzeu. Sâmbătă, Cuartierul general a stat in București. El a pornit Duminică. Luni s’a făcut revista trupelor de cantonanment. Marți manopere pe Ialomița. Mercuri Cartierul general se va întoarce la Bu­curești. La 10 și la 11 trupele se vor concentra pe Colentina. La 12 se va face acolo cea din urmă manoperă. Luni la 14 se va da o mare serbare militară. Monitorul relatează că Măria Sa Dom­nitorul a primit o scrisoare autografă din partea Majestății Sale Imperatorul Germaniei. Această scrisoare a fost în­credințată de Majestatea Sa, d-lui Ge­neral Florescu, cu ocasiunea visitei ce a făcut la Berlin, după manevrele de la Hanovra, unde atăt generalul căt și cei­lalți ofițeri români au fost primiți și tra­tați cu multă afabilitate și disticțiune. Monitorul publică „Raportul consiliu­lui general de instrucțiune,“ adresat d-lui ministru Maiorescu, cu ocasiunea închi­derii sesiunii acestui Consiliu din anul curent. Acest raport, subscris de Prea S. S Episcopul Melchisedec, care a pre­­sidat consiliul, de secretarii C. Tro­­teanu și G. Mihăilescu și raportorul M. Tzoni, conține un resumat tot resultatul desbaterilor acestei fecunde sesiuni a „Consiliului de instrucțiune.“ Știrile din Galați spun că prețurle scad necontenit. Cumpărături nu se fac. Multe vase din acele care vin cu măr­furi coloniale precum și din acele cu pasageri se interc inapoi deșarte. Ce­­rialele sunt in mare scădere in urma prețurilor date din străInătate. FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. __________________________________________________________________ CALENDARUL S­E­P­T­A­MANEI.________________________________________________________ Stil vechiu. Stil nou._______D­1­O­A­ PATRONUL DUEL Res. Soar. Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. DIOR. | PATRONUL DELHI. | Res. Soar. Ap. Soar. Octomv. Octomv. . j Öre. m. Öre. m. Öctomv. Öctomv. II . |Ore. m. Ore. m. n în Duminica. Apostolul Toma Geamănu. Q­ 6 40 5 20 lo 22 Joi. Mart. Eulampie. 6 46 5 14 o in­ffm.. Martirul Serghie și Vad­u. 6 41 5 19 11 23 Vineri Apostolul Filip. I 6 48 5 12 o îi Marți. ^ Cuvioasa Pelaghia. 6 43 5 17 12 24 Sămbăta, Mart. Prov. Țarah, Cosma. 6 49 5 11 ________________________Merc­uri.__________Apost. Iacov a lui Arfeu.___________ 6 45 5 15 J 13 25 Duminică. j Mart. Carp și Papii. Ü 6 51 5 9 PREȚUL ABONAMENTULUI­ Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci Belgia, Elveția Pe șase luni 22 franci,­­ Italia: Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratives în localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Revista Externă. FRANȚA. După jurnalul „Times“ nota imminată de ambasadorul spaniol d. Armijo, ministrului de esterne, esprimă părerea de rău că spe­ranțele ce făcuse să se nască recunoașterea guvernului spaniol, nu s’a realizat. Purtarea agenților francezi la frontieră nu stă in ar­monie cu asigurările amicale date de ducele Decazes. Ambasadorul­ atrage atenția mi­nistrului asupra unor fapte vinovate. După plângeri făcute, contra­banda a fost inlesnită in Pirinei și la Bidassoa. D. Armijo nu scu­­zează actele altor națiuni care au dat car­liștilor arme și munițiuni. Dar pentru Fran­­ția, cazul este deosebit, căci vasele sunt in­­datorite de a face o lungă călătorie. Cănd don Carlos s’a refugiat in Franția, consulul Spaniei a cerut in zadar închiderea sa. No­ta cere schimbarea autorităților in departa­mentele vecine cu Spania, precum și isgoni­­rea absolută a carliștilor. Afară de aceasta, trupe franceze numeroase ar trebui să lucre­ze in unire cu Spania de cealaltă parte a fron­tierei. O depeșă din Berlin anunță că o co­pie de pe nota spanioală de care vorbim a fost sumănată ministrului de externe a Ger­maniei. In 11. Octom. s’au făcut balotările pentru consiliile generale. Pană in 12 Oct, numai 36 de rezultate erau cunoscute, și din aceste 18 republicane și 18­ conservatoare. GERMANIA. „Spenersche Zeitung“ publică o scrisoare a d-lui Conte d’Arnîm Boitzenburg, presidentul districtului Rnsala-Lorena, in care el desmin­­te vitetele ce au circulat in mai multe jur­nale că el ar fi fost însărcinat să negocieze cu cumnatul său o inapoire pacinică a docu­mentelor reținute de fostul ambasador. Contele d’Arnim, după cum anunță jurna­lele din Berlin a depus o plângere civilă ca­re are de scop să-i recunoască dreptul său de proprietate asupra acestor documente. Du­pă constatarea de către doi doctori legiști a boalei d-lui d’Arnim, el a fost mutat din închisoare la spitalul Charité, unde se află sub privighierea a doi agenți polițienești. „Gazeta de Vals“ din Berlin publică niște informări interesante asupra relațiilor perso­nale intre prințul de Bismark și fostul amba­sador la Paris, contele d’Arnim, precum și asupra scrisorilor reclamate ca hărții ale Sta­tului de cătră cancelare, și pe care d. d’Ar­nim le consideră ca o simplă corespondență privată. Se asigură că ancheta asupra acestei cestiuni va fi condusă cu grăbire, și in ast­fel de mod in­căt instrucția pregătitoare să poată fi sfârșită cel puțin înainte de întru­nirea Parlamentului. „Boersencourrier“ anunță că tribunalul din Berlin a primit comunicarea de repertoriul oficial a documentelor diplomatice ținut la ambasada Germaniei la Paris, și in care con­tele d’Arnim a înscris cu propria sa mână do­cumentele ce zice că sunt corespondențe pri­vate. TURCIA. La Constantinopoli au avut loc de curând mari exerciții de tir pentru artilerie și infan­terie, la care a asistat și fiul cel mai mare a sultanului. Pare că turcii nu inaugurează nimic bun despre situația Europei, și se pre­gătesc pentru întâmplările de care se tem. Turcia are deja, cu com­andele de curând fă­cute, 1400 de tumul Krupp, cu care ea vrea să urm­eze toate locurile întărite, și mai ales forterețele mării negre și a dunărei. Gestiunea muntelui Atos nu e încă regu­lată, fiind­că cei interesați nu se înțeleg in­tre ei. Cea de pe urmă ședință a Sf. Sinod și a consiliului național întrunite n’a ajuns decăt la discuții furtunoase, unde a fost vor­ba mai ales de naționalitatea călugărilor, și prin urmare de propietatea monastirilor nu­meroase care acopăr muntele Atos, înțelegerea s’a făcut numai asupra amănării cestiunii. Guvernul otoman asistă ca spectator desinte­­resat la aceste desbateri. SPANIA. Retragerea lui Dorregaray urmat de mai mulți capi a produs o rea impresie asupr­a carliș­tilor. Luarea guardiei este un fanț important. Ea degajază malul stăng al Ebrului și o­­prește atacurile carliștilor in contra Mirandei și a căei ferate ce duce la Logrono. Carliștii s’au retras rapide dinaintea lui Mariones ca­re a intrat in Viana. Don­carlos s’a întărit in pozițiile sale de lăngă Penacerrada cu 20 de batalioane. O luptă aproape de Ebri este iminentă.­O depeșă din Madrid, 12 octom. anunță că carliștii comandați de Lozano au fost cu to­tul bătuți in 11 oct. aproape de Fortuna, in provincia Murcia, ei au perdut morți, răniți și prinși, li s-au luat de asemine cai și fur­­goane cu muniții. Cabrera refuză din nou de a veni in Spania, spre a lua parte la resboi. Orașele Guardia, Viana și Cantabesa, pe linia Ebrului sunt întărite. Don Carlos a so­sit la Tolosa, foarte impresionat, se zice, de luarea Guardiei. ANUNCIURI. Rândul sau locul sau 16 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia?— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris Liue Drouot, 9. Exemplarul *0 bani. PARTEA OFICIALA. ____________­ PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași, No. 9642. Conform adresei Administrației domeniilor Statului No. 20897, la 25 Octom­­bre curent, urmând a se ține lic stațiune in camera acestui oficiu, pentru vinderea mate­rialului bucătăriilor de la casele Statului No.­ 662, 4, 5 și 6 din acest oraș strada Pod­ul­­vechin pendinte de M-rea Neamț, se publică spre știința concurenților. No. 9694. Conform adresei Administrației domeniilor și pădurilor Statului No. 21078, la 21 Octombre curent, urmând a se ține li­citație in camera prefecturei pentru rearen­­darea pe restul periodului 1871—1876, a mo­șiilor : Părăul Glodului sau Luncanii a M­ ttrei Păngarați din județ Bacău, și Cordenii a E­­piscopiei Romanii din județ Fâlciu, se publică spre știința concurenților. Prefectura Poliției Iași, No. 7418. D-nul Marcu sin Avram, cerând autorisațiune pentru a deschide un stabiliment de crășmă in acest oraș dispărțirea II, este necesar a se cunoaște mai intăi dacă numi­tul nu este căzut intr’o causă corecțională, tras înainte Trib, pentru bănueli de vini s’au crimi, sau pus sub privighere polițienească in coșuri de recedivă de delicte s­au crimi, se publică aceasta, și sunt rugate autoritățile res­pective că dacă vor cunoaște pe numitul că­zut la vre­ una din aceste categorii, se facă cunoscut acestui oficiu pănă in termin de 40 zile de la data Ionei. No. 7428. D-nul Xenofont C. Theodosiu prin petițiunea înregistrată la No. 11019 a­­rată că in ziua de 18 Septembre espirat au perdut din busunariu doua accepte in valoare de cate 81 lei noi unul, pe lunile Iunie și Iulie anul 1875, înregistrate sub No.80 și 81 și acceptate de d-nul M. Stamati. Se publică aflarea acelor accepte cunoscând insă că cu aceasta nu se face nici un act petiționarului. No. 8429. D. Isac Crises cerând autorisațiune pentru a deschide un stabiliment de crășmă in acest oraș disp. II, este necesar a se cu­noaște mai intăi, dacă numitul nu este căzut in vr’o cauză corecțională, tras înaintea Trib, pentru bănueli de vini sau crimi, sau pus sub privighere polițienească in cazuri de recedivă de delicte sau crimi, se publică aceasta și sunt rugate autoritățile respective că dacă vor cu­noaște pe numitul căzut in vre-una din ase­mine categorii, se facă cunoscut acestui oficiu pănă in termin de 40 zile de la data fonei. Prefectura județului Botoșani, No. 6003. Avénduse in vedere că nici la terminul de­ 20 Septembre nu s’a presentat concurenți pentru a lua in antrepriză aprovi­­sionarea autorităților județului cu semne ne­cesare pentru foc in carua viitoare se publică dar un alt termin la 14 Octombre curent pe cănd sunt poftiți d nii amatori a se presenta in camera comitetului permanent spre a con­cura la mezat. Prefectura Districtului Cahul. No. 7789. Pe teritoriul comunei Aluatu plasa Constangalia acest județ s’a pripășit 2 cai și una capă cu semnele următoare: un cal la păr murg, țintat in frunte, coama in două părți pete albe pe spinare, bătut de șea pe coasta dreaptă. Un cal la păr murg țintat in frunte coama ne­regulată, danga la șoldul stăng, dinapoi litera In mai multe semne pe spinare, rosaturi la picioarele dinainte albe de pedică. Una capă la păr murgă la trup mare, la bot albă, țintată in frunte chioară de ochiul stăng, danga la șoldul drept din dă­­rat ne­discifrabilă, păntănoagă la piciorul di­napoi fără alte semne. Se publică aceasta in terminul legiuit pentru cunoștința proprieta­rilor, care cu dovezi in regulă să se presinte la zisa comună spre ai priimi. Casieria Generală a județului Iași. No. 6057. La 21 curent urmând a se vinde licitativ in camera prefecturei județului Iași mai multe producte ce sunt sechestrate de la arendașul moșiei Polieni, pendite de M-rea Rașca spre îndestularea Statului cu o sumă bani ce datorește din căștiul acei moșii pen­tru terminul de 1 Iulie care producte sunt: 4 girezi greu toate de 32 »/„ stănjini, 3 gi­rezi orz toate de 30 stănjini și 13 fălci po­­pușoi cu alitate de mijloc, se publică aceasta spre cunoștința amatorilor ca la aratatul ter­min să se prezinte in camera prefecturei ju­dețului Iași cănd li se va pune la disposiție și probe din productele sechestrate. Iar ad­­judecațiunea urmează a se face asupra per­soanei ce ar oferi prețul cel mai avantajos după care va numera la moment și prețul ce va resulta. Comisia dispăru­rei I. No. 4149. Pentru vânzarea obiectelor se­chestrate de la Evr. Chisel sin Calmăn in pre­tenția D. Leon Țucher pentru bani, fiind re­gulat terminul de vân­zare in ziua de 19 Oc­tombre curent vara 12 in piața primăriei se publică spre cunoștința generală FOILETON. DON CARLOS. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Eu alt­fel cuget despre nepoata mea. Cănd­­ am spus că sosirea ta la castel avea de scop măritarea ei, eu m’au întrebat cu o vi­vacitate incăntătoare, dacă fiul tău este tine dacă este brav, in fine dacă au făcut mai multe campanii. O fată care ar fi avut oare­care inclinație, nu’m­i ar fi cerut lămuriri asupra unui obiect ce nu o interesa. Dar după ce i-am făcut despre tine elogiul cel mai pompos, și i-am spus că un curend va fi a contelui Fernando, nu sunt in stare se descriu spaima ei; cu toate acestea m’am stăpânit ca se nu mă în­duioșez, și i-am dat numai opt zile pentru ca să se găndiască. Dar, generale, reluă guvernorul,­daca și du­pă acest termen nepoata ta nu ar consimți? —Atunci, amicul meu, tu vei renuncia, te cred destul de galant pentru ca să te razem pe o parolă dată intr’o incredințare înfocată de amiciție.—Cumi generale, tu ai lipsă de curaj ? nu vei ști ce se faci pentru ca se fii ascultat de un copill și me vei lașa ca se fiu espus la visul curiei lui Filip, unde au fost anunțată căsătoria mea. Trebue se știi că la Lisabona se și prepară chiar, după or­dinele mele, niște petreceri unde nepoata ta este obiectul principal; și tu ai voi ca un om, ce tu Pai numit amicul teu, se sufere o ast­fel de rușine? A! Nu găndi că aș fi de un caracter atăt de pacific pentru ca se su­ier aceasta fără a nu’mi resbuna.—Ceea ce tu’mi spui seamănă cu o provocare, și Fer­nando trebue se știe că generalul Spinola nici­odată nu s’au temut de nimene. Discuțiunea incepută a se aprinde. Isa­bella și don Carlos fură cuprinși de spaimă. Ei promisără de-a sili pe Celina pentru a se supune, dar in gândul lor ei blamază graba cu care generalul iși angajeasă parola sa, dispusănd ast­fel de soarta bietei Celina. IV. Florestan, incunoștințat de subretă despre totul ce avea de temut, voi și el singur să se încredințeze dacă un adevăr este iubit sau nu. Nici odată speranța unei aseminea fericiri in realitate nu’i pricinuise plăcere atăt de mare; dar ceea ce’i spusesă Anna, ii lumi­­nasă chiar asupra inimei sale și asupra junei sale amice. Elf­ iși adusă aminte de mii de trăsuri ca­re de care mai plăcute, ce le trecusă cu ve­derea, și care toate i se păreau niște probe destul de favorabile pentru amorul său. Dacă el compunea o romanță, Celina o cău­ta ne­incetat. Florile ce i le da el, ea după ce se impodobia cu densele le păstră cu o mare luare aminte in pesterca sa, sau le pu­nea in vre­o carte de musică. Păserica cres­cută de amicul ei, era obiectul îngrijirilor sale particulare. In fine, dacă Florestan pă­rea că preferă culoarea vre­unei cordeluțe, îndată o vedea că se gătește cu dânsa. Și acesta nu era nici amor, nici cochetă­rie , dar sentimentul, și vra dorință de a pro­ba lui Florestan că ea nu are alte gusturi de căt a­le sale. Aceste procedări, care in felul lor nu sunt nimică, sunt de un preț nesfârșit pentru niș­te ființe simțitoare, și reflecțiunile ce ’și le făcu să junele Portughes păreau favorabile a­­morului său. Cu toate acestea el tot se temea ca se fa­că mărturisirea. In timp ce Celina, care remăsese in cabi­netul moșului ei, plutia intre voința de a se supune și cea de a se improu­vi. Florestan aștepta cu nerăbdare vara cănd să se poate asigura el singur dacă trebue se creadă spu­sele Annei sau nu. Acest moment fericit sosi in fine. Generalul locuia un pavilion ce era des­părțit de trupul caselor printr’o grădină spa­­țioasă. Juna fată o străbătu incet, și se o­­pri intr’un boschet pentru a se liniști de tul­­burarea in care o aruncasă ordinul ce i’l dasă moșul ei. Ea se așeză pe o bancă, și promisă in gân­dul ei de a jertfi recunoștinței un sentiment ce ii era foarte scump, și de care ea era prea sigură că ar pute triumfa. Tot formăndu-și hotărirea de a uita pe Florestan, ea se găndi puțin și la meritul său dar îndată o comparație defavorabilă pentru contele Fernando, o deșteptă: chiar locul un­de ea ședea ii vorbia și mai mult despre mu­ritorul ce ea voia se-l uite. Acest șopron de crengi și frunze inbalsa­­mat prin suflarea divinei Flora, acești sal­câmi ce formau de­asupra capului ei o boltă de verdeață; acești trandafiri, a căror bobo­cei nascénzi și care erau mai gata de a se desface, au fost plantați cu trei ani înainte de cătră amicul Celinei. Pentru densa el ii uda in fie­care dimineață cu apa unui bason ce nu era departe; pentru densa el cumpa­­rasă mai multe flori streine ce incunjurau a­­cest loc încântător. Toată această frumuseță datorea mai mult naturii de­căt amorului, dar pentru o inimă robită cu atâta tandreță, totul i se părea că trebue să se rapoarte ce­lui din urmă obiect. O Florestane, amabile companion al june­­tei mele, totul aici imi vorbește despre tine; totul imi spune că tu de mult mă iubești, și ei voiesc ca să te uiti nu, în­ci­ odată. Dacă voiu lua pe Fernando, va trebui să te alung din inima mea. Aic­i această silință ar fi pes­te puterea mea. Mai de­grabă aș părăsi vi­­eața de­căt se renunț la tine.—Dar ce zic eu, nesimțitoarea­­ nu pot fi soția ta. Ei bi­ne! nu voiu fi a­nimănui. Onoarea me o­­prește de a inșela pe Fernando, și amiciția imi ordonă de a nu o trada........ Ea era atăt de abătută iu căt nu mai sfin­ția că cine­va trece pe lénga boschet. Cu toate acestea o voace, ce resuna pănă la i­­nima ei, o făcu se audă aceste cuvinte: A­­mica mea, sora mea mult iubită, voiește ca se-mi permită a remăne un moment longo dénsa? A­ tu ești, Florestane, zisă cu vio­iciune Celina. Pronunțând aceste puține cu­vinte, ea eși din boschet care, pentru dânsa, avea atâta farmec, și incepu a se preumbla intr’una din aleele gradinei, ce se găsia in fața salei unde era strinsă familia. Doua minute au fost de ajuns pentru es­­plicațiunea ce o doria Florestan. Celina ii promisă că nu se va mărita după guverno­­rul Lisabonei. Pleacă si zisă ea, acompani­ază pe don Carlos, incepe cu curaj cariera militară, sileștele de merită recunoștința po­porului, a armatei și stima prințului; mâna mea va fi prețul victoriei. Cat despre cre­dința mea, ea este a ta pentru vieață. Florestan ar fi voit să se arunce la picioa­rele ei, se’i iee­măna, se o stringe la inima sa, dar prudența ii opri de a’și esprima to­tul ceea ce se petrecea in sufletul seu. El

Next