Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)
1875-11-21 / nr. 125
ANUL VIII. Herghelia de la Șosea Comuna Baia județul Sucevei la s oară depărtare de Folticeni. In zilele de 10/22 Dechemvrie 1875 se va ține prima licitațiune publică pentru vânzarea apelor, harmasarii, mănzii, mănzele, „pursang“, din herghelia de cai englezești de la Șasea și anume: 8 epe fătătoare „pur sang“ 8 mănze născute in 1872, intre cari „Giselda“ care a câștigat in anul 1875 intăiul preț de 8000 lei noi la Iași, și acel de 5000 lei noi la București. 4 mănze născute in 1873, 1 mănz născut in 1873, 2 mănze născute in 1874, 1 mănz născut in 1874, 4 mănze născute in 1875, 1 mănz născut in 1875. Mirabeail, harmasar născutu la 1872, care a câștigat in 1875 prețul de 5000 f. n. la Iași, și acel de 10,000 f. n. de la București, Douglas, harmasar născut in 1872 care a impărțit in 1875 premiul de 2,500 f. n. la Iași. „Caii de 3 și de 4 ani, vor pute alerga. La alergările de cai din toamna 1876, de la Iași și de la București,“ principe Bibescu, căsa Caii Halet și C-nie din Bruxelles și Societatea financiară din București, s’au înțeles intr’un mod definitiv pentru a instala o fabrică de zahar in țară. Cea d’intăiu va fi stabilită la Chitila, aproape de București, pe moșia familiei Bibescu, care se angajează a cultiva o cantitate îndestulătoare de sfecle. O societate s’a format intre d. principe Bibescu și Caii Halat și Cina, sub denumirea: Societatea Romăna de zahar de la Chitila. Societatea Financiară dă adjutorul seu prin capitalurile sale. O societate a cărei fondatori represintă marea proprietate, marea industrie și innalta Bancă, aceasta puind la serviciul intreprinderei capitalurile și influențile de care se bucură, o societate al cărui scop vine a respunde unei necesități imperioase la desvoltarea industriei intr’o țară, care cu toate că posedă elementele pentru a o crea, este incă atăt de îndărăt in această privință, o astfel de societate se prezintă in condițiunele cele mai favorabile și succesul este asigurat mai dinainte. Prevedem căt nu se poate mai bine viitorul acestei întreprinderi, și felicităm sincer Societatea financiară, de adjutorul ce’i dă, ea continuă a fi fidelă programului seu care o autorisă a adjuta diferitele antreprise de utilitate publică, cari s’ar presenta in Romănia; și aduce astfel țării un serviciu din cele mai însemnate. Ne bucurăm a vedea o instituțiune formată in țară, cu capitaluri din țară, ințelegănd așa bine misiunea ce-i incumbă, fiindcă de la fondațiunea sa, acest stabiliment a urmat scrupulos programa sa, care se poate resuma in aceste cuvinte, a fi folositoare țetei, care a văzut afacerile sale luând o întindere așa de mare, și prosperitatea sea mărinduse din zi in zi. Mai sunt și alte afaceri incă legate cu desvoltarea economică a României, in care Societatea financiară se găsește sau se va găsi legată. Vom vorbi despre aceasta la timpul și la locul lor. Vom reveni asemenea și asupra chestiunei zahărului, pe care nu am făcut altceva decăt a o indica aici. Iassi, Vineri 21 Noemvrie 1875. No. 125. PREȚUL ABONAMENTULUI; Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 8 lei noi. In districte: se adaogă portul de 2 h. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci. — Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci. ANUNCIURL Rândul sau locul său 15 bani. CURIERUL DE IASSI FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. nu se pun Inserțiuni și reclame: Răndul 40 bani. — Epistole nefrancate mese. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anuncurile pentru „Cariera de Iași“ foaia oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rue Druot, 9. Constantinopole: 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de lași foaea oficială, să fac la D. Eugéne Micoud. Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 Bani. ______________________________________________________CALENDARUL SEPTAMANEI.________________________________________________________ Stii vechiu. Stil nou. ZIUA. ||ATRONUL ZILEI. | Res. Soar. Ap. Soar. | Stil vechiu. Stil nou. ZIUA. | PATRONUL ZILEI. | Res. Soar. Ap. Soar. Noemvrie Noemvrie. jj jOre. m. Ore. m. Noemvrie. Dechemvrie. II lOre. m. Ore. m. 1628 Duminică. i f Apostolul Evanghelist Matei. 7 36 4 23 20 2 Jos. P. Proclu ar. C. Gr. Decapol. 7 39 4 20 17 29 Luni. Părintele Grigorie Episc. Neoces. 7 37 4 22 21 3 Vineri. (1) Intrarea in Biserică. 7 40 4 19 30 Marți. _ Martirul Platon și Romano. I 7 38 4 21 22 4 Sâmbătă, l Apostolul Filimon. 7 41 4 18 19_____________1 Dedi Mercuri.____________Profetul Avdi și Martirul Varlaam. 1 7 39 4 21 23______________________Duminică, | Amphilohie Ep. și Gr. Ep. Aer._______1 7 42 4 18 In causa scrbătorei re Vineri, Mo. viitor a Ioaei, va apare Miercuri. Apare de trei ori pe săptămână DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE, petițiune guvernelor respective ale celor trei puteri de la Nord. Petițiunea atinge patru punte. Intăiti, insurgenții declară din nou intr’un mod solemn că nu mai poate să trăiască sub dominațiunea turcească. Al doilea, ei exprimă dorința ca puterile să intervină pentru ca, până cănd cestiunea va fi rezolvată, un district oarecare al Herzegovinei să fie neutralizat pentru ca insurgenții să -și poată așeza a fi in siguranță familiile lor. Al treilea, ei propun că puterile la caz de trebuință, să ocupe orașele principale din Herzegovina spre a administra țara pănă la finele negocianți noilor. In fine, insurgenții cer ca puterile să facă din Herzegovina și din Bosnia un Stat vasal, guvernat de un prinț creștin. Cetim in V Univers de la 18 Noemvrie: Se telegrafiază de la Berlin cătră the Hour că incă de acum se condamnă prin cercurile diplomatice programul propus, după oarecare jurnale, puterile de la Nord de cătră o deputatiune a insurgenților din Herzegovina; se zice că acest program va fi respins pentru că el amenință integritatea Turciei, ca cum s’ar mai putea respecta integritatea turcească : „Ca singurele propuneri practice din reformă sunt considerate, zice the Hour, acelea care ar tinde la autonomia comunelor, unită cu o descentralizare generală in toate provinciile Turciei. Dacă vre o eventualitate, ca aceea a ocupațiunei momentane a districtelor resculate de trupele austriace, ar trebui să se realiste, această măsură nu va fi puse in practică decât cu consimțimăntul prealabil al Turciei și al tuturor puterilor care au subsemnat tractatul de la Paris“. De altă parte, se scrie de la Berlin cătră Daily News, că orașul a fost foarte agitat duminică de nuvelele unor mișcări de trupe rusești. Din causa lipsei de jurnale și a intreruperei serviciului telegrafic nu se putea ști nimic sigur. Jurnalele de Lunisara vorbesc toate de ferberea spiritului public. Este ciudat insă că jurnalele guvernului stau mute pe cănd toate jurnalele ultra-opodițiunei insistă asupra siguranței vitreției alianței. Agenția Europeană americană publică următoarele două importante telegrame: Constantinopole 16 Noemvrie. „Sgomotul că Serbia continuă preparativele sale militare causază o oarecare neliniște prin cercurile oficiale. Se vorbește de un contraordin trimes trupelor care trebuiau să se retragă de la fruntarii. Arestările continuă in Bulgaria. Mai bine de 2000 Bulgari sunt actualmente in inchisori. Populațiunea este maltratată in o mie de chipuri de către funcționarii turcești, și s-au ivit moi resculări parțiale in diferite locuri. Pe aci lumea este convinsă că dacă se va prelungi această stare de lucruri pănă in primăvară, o catastrofă este inevitabilă. Magma 16 Noemvrie. Lupta de la Garko a demoralizat cu totul trupele otomane in această parte a Herzegovinei. Se așteaptă un atac serios contra fortului Kleck. Insurecțiunea este acum mult mai bine organisată ca la inceput, și ultima declarațiune a Rusiei a reînsuflețit curagiul Slavilor de la Sud. Convicțiunea generală este că in primăvara viitoare Serbia și Muntenegrul vor începe resbelul cu sau fără Rosia. Cetim in V Univers de la 20 Noemvrie. Corespondentul ziarului Times la Berlin comunică că insurgenții revin cu stăruință asupra iităei lor cereri pentru formarea unui principe creștin. Pe timpul acesta ziarul Golos din Saint- Petersburg recomandă numirea unui guvernor general creștin care să administreze Bosnia sub controlul suveran al sultanului. Fără să se mai oprească la această ințelegere realizată astăzi intre insurgenți și intre politicii Rusiei, corespondentul Timesului nu crede in posibilitatea realizării acestui program. Supus sau vasal al Sultanului un guvernor creștin in aceste provincii nu poate să spere că va ține sub supunere elementul mahometan, dacă nu va avea sub ordinile lui trupe creștine; dacă acești soldați vor fi toți creștini din țară, musulmanii vor aprinde tulburări; dacă aceste trupe vor fi jumătate creștini, jumătate musulmane, va resulta resbelul civil. In aceste Împrejurări, adaugă politicii de la Times, spre a pacifica provincia, nu este posibilă altă alternativă decăt aceea a intervenției eficace a unei puteri europeane. Bravo, conclusiune. Agenția Americană publică telegrama următoare : Constantinopole, 17 Octomvrie. Generalul Ignatieff a dat Porții asigurarea formală că in nici intr’un caz cabinetul din St. Petersburg nu admitea soluțiunea care constă in ridicarea Bosniei și a Herzegovinei la principate semi-independente precum este Serbia, scopul Rusiei fiind de a obține garanții pentru rasele și pentru creditorii Turciei fără a iubi in integritatea imperiului otoman. Această asigurare a produs un efect escelent prin cercurile oficiale in care influința Rusiei este din nou preponderantă. Cetim in les Débats de la 21 Noemvrie: Se scrie de la Ragusa, cu data de 12 Noemvrie, că s’a luat de Turcia o măsura foarte importantă. Partea acea a Herzegovinei care pornește de lângă cămpia de la Popovo spre Trebnje și Nickfich, locuită mai numai de creștini, a fost desfipită de guvernământul general de la Mostar și ridicată la gradul de provincie separată cu un guvernor creștin. încă două mici concesiuni s’au mai acordat simțimântul populațiunelor. S’a decis in adevăr ca grandarmeria să fie compuse pa viitor jumătate de creștini și jumătate de musulmani, dar nu ca mai nainte numai de musulmani, pe lângă aceasta, ca grăniceri să fie recrutați in același mod. Revista Internă. Industria zahărului in Romania. Sub acest titlu cetim V Economiste Roumain din 25 Noemvrie, următoarele informațiuni: O industrie care in toate țările unde a fost implăntată, a luat in scurt timp o desvoltare de necrezut și care a exercitat cea mai fericită influență, atăt asupra industriei in general căt și asupra agriculturei, are să se introducă in fine și in Romănia. Aflăm in adevăr că d-nul Revista Esternă. Insurectiunea din Herzegovina Mai multe telegrame ne au adus știrea că insurgenții din Herzegovina proectează să trimită in curând la Viena, la Berlin și la St. Petersburg, o deputațiune care să supue o FOILETON. CATEVA PASAGE Estrasa din Cârjele fondamentale ale Spiritismului. P’!. Tot efectul are o causă. Tot efectul inteligent are o cause inteligentă. Puterea causei inteligente este in măsură cu mărirea efectului. (Urmare). IX. Darul mediumnităței este vechiu ca și lumea ; profeții erau mediumi; misterile lui Eleusis erau întemeiate pe mediumnitate; Caldeenii, Assirienii, aveau mediumi; Socrat era călăuzit de către un Spirit ce insufla admirabilele principii a filosofiiei sale; el ii auzea voacea. Toate popoarele au avut mediumii lor, și inspirațiunele Ioanei d’Arc nu erau artă decăt voacele Spiritelor binefăcătoare ce o călăuzeau. Acest dar care acum se răspăndește devenisă mult mai rar in veacurile de mijloc, dar nici odată n’a incetat. Swedenburg și ucinicii lui au avut o școală numeroasă. Franța veacurilor din urmă, batjocoritoare, și ocupată de o filosofie care, voind se dărâme abuzurile neingăduirei religioasă, stingea sub redicol totul ce era ideal. Franța trebuia se depărteze Spiritismul ce nu înceta de a progresa la Nord. Dumnezeu invocau această luptă de idei positive contra ideilor Spiritualiste (duhovnicești), pentru că fanatismul iși făcuse o armă din aceste de pe urmă, acum cănd progresele industriei și a științelor au desvălît arta de a viețui bine la un așa puntin căt tendințele* materiale au devenit domnitoare, D-zeu voește ca Spiritele se fie readusă la interesele sufletului; el voește ca perfecționarea omului moral se devie acea ce trebue se fie, adecă finitul și scopul vieței. Spiritul omenesc se urmeză un mers trebuitor, chipul gradațiunei suferită de totul ce populează universul văzut și nevăzut ; tot progresul sosește la oara sa, vara inălțărei moralului a venit pentru omenire; incă nu se va sevărși in zilele voastre, dar mulțumiți Domnului că asistați la aurora binecuvântată. Petru Juti (părintele mediumului) X. Dumnezeu m’a insărcinat cu o misiune de îndeplinit cătră cei credincioși pe care el ii favorisază de mediumnitate. Cu căt primesc grație de la cel a Tot-Puternic, cu atâta sunt mai in primejdie, și această primejdie este cu atăt mai mare cu căt ea ie naștere din visă’și acea favoare pe care D-zeu li o acordează lor. Facultățile de care se bucură mediumii li atrage laudele oamenilor; felicită* Tendințele, ținta la care tinde omul, rele, lingușurile, iată răul lor. Acei mediumi chiar uită că ar trebui se aibă totdeauna de față in mintea lor nevrednicia lor primitivă (de la inceput); ei fac și mai mult: ceia ce datoresc numai lui D-zeu, ei și-l însușesc vredniciei lor. Ce să intămplă atunci? Bunele Spirite ii părăsesc; ei devin jucăria celor rele, și numai au busolă pentru a se călăuzi; cu căt ei devin mai capabili, cu atăt ei sunt inpinși ași atribui un merit ce nu este a lor pănă cănd in fine D-zeu ii pedepsește retrăgândule o facultate care nu poate se si fie decăt fatală. Rugați pe ingerul vostru păzitor, pentru ca se vă ajute a fi totdeauna in pază contra celui mai crunt inimic al vostru care este mândria. Aduceți vă aminte, voi care aveți fericirea de a fi tălmăci intre Spirite și oameni, că fără sprijinul Dumnezeescului nostru stăpân, ve’ți fi cu atăt mai aspru pedepsiți, cu căt a’ți fost mai mult favorizați. Sper că această comunicare vă aduce foloasele sale, și doresc ca ea se poată ajuta pe mediumi de a se păzi de acest rău, care este măndriea. XI. Ioana d’Arc. Când voiți se primiți comunicațiuni de la Spiritele cele bune, este de nevoie de a vă pregăti la această favoare prin ațintirea minței, prin gânduri curate și prin dorința de a face binele in vederea progresului general, căci aduceți vă aminte că egoismul este o causă de intărziere pentru orice inaintire. Aduceți vă aminte că dacă D-zeu invoește pe unii din voi de a primi suflarea unora din copii sei care, prin purtarea lor, au știut se merite fericirea de a ințelege bunătatea sa infinită, este că el voește binele, la cererea noastră, și in viderea bunilor voastre gândiri, a vă da mijloacele de a inainta in calea sa; așadar, mediumi! profitați de această facultate pe care D-zeu bine-voește a vă acorda. Aveți credință in mila stăpânului nostru; aveți totdeauna caritatea in lucrare, nu vă obosiți niciodată de a esersa această sublimă virtute cum și ingăduirea. Faptele voastre se fie in totdeauna in armonie cu conștiința voastră, acesta e un mijloc sigur de a insoti fericirea voastră din această vieață trecătoare, și de a vă pregăti o existență de o mie de ori inca mult mai dulce. Mediumul acela care nu s'ar simți in stare de a se pute păstră in invățetura spiritistă să se abție; căci ne puind in profit lumina ce i’l luminează, va fi mai puțin de ertat decăt altul, și va trebui se espteză orbirea sa. Pascal, PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași, No. 11,190. Conform telegramei D-lui Ministru de Interne No. 17,968, se face cunoscut, că pentru aprovisionarea cu una sută ciile popușoi, necesare Penitenciarului central de aice, pentru care se va ține licitațiune la 25 Noemvrie curent in Camera acestui oficiu, după cum s’a publicat prin foaea oficială No. 122, 50 chile popușoi vor fi vechi, iare 50 chile vor fi din recolta anului curent și predarea popușoiului din anul curent, să se facă peste trei luni. No. 11,194. La 4 Dechemvrie viitor, urmând a se ține licitațiune atăt in Camera acestei Prefecturi, precum și la Comuna respectivă, pentru vinderea materialului resultat din daramarea caselor de pe proprietatea Statului Mănzăteștii, din Comuna Cristești, acest județ, se publică spre cunoștința generală. Prefectura Poliției Iași. No. 8044. In ziua de 29 a curentei, carele 11 din zi, in piața Primăriei, urmând a se vinde licitativ niște obiecte, care din timp in timp, găsindu-se pe strade, nu s’au presentat păgubașii spre a le primi, după publicațiunile urmate, se publică spre cunoștința amatorilor de a le cumpăra, ca in arătata zi, să se presinte la locul indicat, unde urmează a se ține licitație. Prefectura districtului Botoșani, No. 7598. Comitetul Permanent de Botoșani publică din nou termin de 20 zile, socotite de la data fonei, pentru darea in antreprisă a 7 podețâ pe calea județană Botoșani Stefănești, spre cunoștința amatorilor de a se presenta in ace zi in Camera Comitetului cu garanții in regulă, spre a concura. No. 7562. Pe teritorul Comunei Curteștii din plasa Tărgul, pripășindu-se una vacă hulubă, coamele țapoșe, pișcată la urechea dreaptă, și o altă vacă porumbă, coarnele țapoșe și pișcată la urechea stângă, după cum incredințază d-nul sub-prefect respectiv prin raportul No. 2584 și 2588. Se publică termenul prescris de legea poliției rurale, spre cunoștința păgubașului, care cu dovezi in regulă să se presinte la mencionita Comună, pentru ași primi Yitele. Prefectura județului Cahul. No. 9664. Pe teritorul Comunei Pelinei Moldoveni din plasa Costangalia, s’a pripășit un cal, la păr murg, coama neagră in dreapta, la șoldul drept dinapoi dănguluit cu literă nediscifrata și la spinare stricat de șe, se publică aceasta in termenul legal, spre cunoștința proprietarului. No. 9666. Pe teritorul Comunei Pelinei Moldoveni, din plasa Costangalia, s’au pripășit un cal, la păr negru, la trup mic, disălat, coama in dreapta, la urechea stângă furculiță și la dreapta pișcătură, la șoldul drept din apoi dăngăluit cu literă nediscifrată, chiar de ochiul drept și la ochiul stâng, pu XII. Vrau se vă vorbesc astăzi despre neinteresarea ce trebue se fie una din calitățile de căpitenie a mediumilor, cum și modestia și devotamentul. Dzeu li au dat această facultate pentru ca ei se ajute la răspăndirea adevărului, dar nu pentru a face o speculă, și prin aceasta nu ințeleg numai pe aceia care ar voi se o esploateze după cum ar face cu un talent ordinar, puindu-se medium după cum se pune danț maistru sau cântăreți, dar toți acei care ar pretinde să se servească de dansa in niște videri oarecare interesate. Este oare rațional de a crede că Spiritele cele bune, și cu atăt mai puțin Spiritele superioare care condamnă lăcomia, se consimtă a se da in priveliște, ca niște actiori, și să se pună la disposiția unui antreprinor de manifestări spiritiste ? Tot astfel nu trebue de gândit că Spiritele cele bune nu pot se favoriseră găndirele cele mândri și ambițioase. Dumnezeu le permite de a se comunica oamenilor pentru ai scoate din noroiul cel pământesc, și nu pentru a servi de instrumente la pasiunele cile urăte. El nu poate dar se privească cu plăcere pe acei ce inlăturează de la adevăratul scop darul ce li-au făcut, și vă asigur că ei vor fi pedepsiți, chiar aice, prin amăgirele cele mai amară. Delfine de Otrardin,