Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)

1875-11-21 / nr. 125

ANUL VIII. Herghelia de la Șosea Comuna Baia județul Sucevei la s oară depărtare de Folticeni. In zilele de 10/22 Dechemvrie 1875 se va ține prima licitațiune publică pentru vânzarea apelor, harmasarii, mănzii, mănzele, „pur­sang“, din her­ghelia de cai englezești de la Șasea și anume: 8 epe fătătoare „pur sang“ 8 mănze născute in 1872, intre cari „Giselda“ care a câștigat in a­­nul 1875 intăiul preț de 8000 lei noi la Iași, și acel de 5000 lei noi la București. 4 mănze născute in 1873, 1 mănz născut in 1873, 2 mănze născute in 1874, 1 mănz născut in 1874, 4 mănze născute in 1875, 1 mănz născut in 1875. Mirabeail, harmasar născutu la 1872, care a câștigat in 1875 pre­țul de 5000 f. n. la Iași, și acel de 10,000 f. n. de la București, Douglas, harmasar născut in 1872 care a impărțit in 1875 premiul de 2,500 f. n. la Iași. „Caii de 3 și de 4 ani, vor pute alerga. La alergările de cai din toamna 1876, de la Iași și de la București,“ principe Bibescu, căsa Caii Halet și C-nie din Bruxelles și Societatea financiară din București, s’au înțeles intr’un mod defi­nitiv pentru a instala o fabrică de za­­har in țară. Cea d’intăiu va fi stabilită la Chitila, aproape de București, pe mo­șia familiei Bibescu, care se angajează a cultiva o cantitate îndestulătoare de sfe­cle. O societate s’a format intre d. prin­cipe Bibescu și Caii Halat și C­ina, sub denumirea: Societatea Romăna de zahar de la Ch­itila. Societatea Financiară dă ad­­jutorul seu prin capitalurile sale. O societate a cărei fondatori represintă marea proprietate, marea industrie și in­­nalta Bancă, aceasta puind la serviciul intreprinderei capitalurile și influențile de care se bucură, o societate al cărui scop vine a respunde unei necesități imperioase la desvoltarea industriei intr’o țară, care cu toate că posedă elementele pentru a o crea, este incă atăt de îndărăt in a­­ceastă privință, o a­st­fel de societate se prezintă in condițiunele cele mai favora­bile și succesul este asigurat mai dina­inte. Prevedem căt nu se poate mai bine viitorul acestei întreprinderi, și felicităm sincer Societatea financiară, de adjuto­­rul ce’i dă, ea continuă a fi fidelă pro­gramului seu care o autorisă a adjuta diferitele antreprise de utilitate publică, cari s’ar presenta in Romănia; și aduce ast­fel țării un serviciu din cele mai în­semnate. Ne bucurăm a vedea o insti­­tuțiune formată in țară, cu capitaluri din țară, ințelegănd așa bine misiunea ce-i incumbă, fiind­că de la fondațiunea sa, acest stabiliment a urmat scrupulos pro­grama sa, care se poate resuma in aceste cuvinte, a fi folositoare țetei, care a vă­zut afacerile sale luând o întindere așa de mare, și prosperitatea sea mărind­use din zi in zi. Mai sunt și alte afaceri incă legate cu desvoltarea economică a României, in care Societatea financiară se găsește sau se va găsi legată. Vom vorbi despre aceasta la timpul și la locul lor. Vom reveni asemenea și asupra chestiu­­nei zahărului, pe care nu am făcut alt­ceva de­căt a o indica aici. Iassi, Vineri 21 Noemvrie 1875. No. 125. PREȚUL ABONAMENTULUI; Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 8 lei noi. In districte: se adaogă portul de 2 h­. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci. — Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci. ANUNCIURL Rândul sau locul său 15 bani. CURIERUL DE IASSI FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. nu se pun­ Inserțiuni și reclame: Răndul 40 bani. — Epistole nefrancate mese. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunc­urile pent­ru „Cariera de Iași“ foaia oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rue Druot, 9. Constantinopole: 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de lași foaea oficială, să fac la D. Eugéne Micoud. Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 Bani. ______________________________________________________C­A­L­E­N­D­ARUL SEP­T­A­M­A­N­E­I._____________________________________________­­___________ Stii ve­chi­u­. Stil nou. Z­I­U­A. ||­A­TRONUL ZILEI. | Res. Soar. Ap. Soar. | Stil vechiu. Stil nou. ZIUA. | PATRONUL ZILEI. | Res. Soar. Ap. Soar. Noemvrie Noemvrie. jj jOre. m. Ore. m. Noemvrie. Dechemvrie. II lOre. m. Ore. m. 16­28 Duminică. i f Apostolul Evanghelist Matei. 7 36 4 23 20 2 Jos. P. Proclu ar. C. Gr. Decapol. 7 39 4 20 17 29 Luni. Părintele Grigorie Episc. Neoces. 7 37 4 22 21 3 Vineri. (­1­) Intrarea in Biserică. 7 40 4 19 30 Marți. _ Martirul Platon și Romano. I 7 38 4 21 22 4 Sâmbătă, l­ Apostolul Filimon. 7 41 4 18 19_____________1 Dedi Mercuri.____________Profetul Avdi și Martirul Varlaam. 1 7 39 4 21 23______________________Duminică, | Amphilohie Ep. și Gr. Ep. Aer._______1 7 42 4 18 I­n causa scrb­ătorei re Vineri, Mo. viitor a Ioa­­ei, va apare Miercuri. Apare de trei ori pe săptămână DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE, petițiune guvernelor respective ale celor trei puteri de la Nord. Petițiunea atinge patru punte. Intăiti, in­surgenții declară din nou intr’un mod so­lemn că nu mai poate să trăiască sub domi­­națiunea turcească. Al doilea, ei exprimă dorința ca puterile să intervină pentru ca, până cănd cestiunea va fi rezolvată, un dis­trict oare­care al Herzegovinei să fie neutra­lizat pentru ca insurgenții să -și poată așeza a fi in siguranță familiile lor. Al treilea, ei propun că puterile la caz de trebuință, să ocupe orașele principale din Herzegovina spre a administra țara pănă la finele nego­­cianți noilor. In fine, insurgenții cer ca puterile să facă din Herzegovina și din Bosnia un Stat vasal, guvernat de un prinț creștin. Cetim in V Univers de la 18 Noemvrie: Se telegrafi­ază de la Berlin cătră the Hour că incă de acum se condamnă prin cercurile diplomatice programul propus, după oare­care jurnale, puterile de la Nord de cătră o de­­putatiune a insurgenților din Herzegovina; se zice că acest program va fi respins pen­tru că el amenință integritatea Turciei, ca cum s’ar mai putea respecta integritatea tur­cească : „Ca singurele propuneri practice din re­formă sunt considerate, zice the Hour, ace­lea care ar tinde la autonomia comunelor, unită cu o descentralizare generală in toate provinciile Turciei. Dacă vre­ o eventualitate, ca aceea a ocu­­pațiunei momentane a districtelor resculate de trupele austriace, ar trebui să se reali­ste, această măsură nu va fi puse in prac­tică de­cât cu consimțimăntul prealabil al Turciei și al tuturor puterilor care au sub­semnat tractatul de la Paris“. De altă parte, se scrie de la Berlin cătră Daily News, că orașul a fost foarte agitat duminică de nuvelele unor mișcări de trupe rusești. Din causa lipsei de jurnale și a in­­treruperei serviciului telegrafic nu se putea ști nimic sigur. Jurnalele de Luni­sara vor­besc toate de ferberea spiritului public. Este ciudat insă că jurnalele guvernului stau mute pe cănd toate jurnalele ultra-opodițiunei in­sistă asupra siguranței vitreției alianței. Agenția Europeană­ americană publică ur­mătoarele două importante telegrame: Constantinopole 16 Noemvrie. „Sgomotul că Serbia continuă preparati­vele sale militare causază o oare­care neli­niște prin cercurile oficiale. Se vorbește de un contraordin trimes trupelor care trebuiau să se retragă de la fruntarii. Arestările continuă in Bulgaria. Mai bine de 2000 Bulgari sunt actualmente in inchi­­sori. Populațiunea este maltratată in o mie de chipuri de către funcționarii turcești, și s-au ivit m­oi resculări parțiale in diferite locuri. Pe aci lumea este convinsă că dacă se va prelungi această stare de lucruri pănă in pri­­mă­vară, o catastrofă este inevitabilă. Magma 16 Noemvrie. Lupta de la Garko a demoralizat cu totul trupele otomane in această par­te a Herze­govinei. Se așteaptă un atac serios contra fortului Kleck. Insurecțiunea este acum mult mai bine or­­ganisată ca la inceput, și ultima declarațiune a Rusiei a reînsuflețit curagiul Slavilor de la Sud. Convicțiunea generală este că in primă­vara viitoare Serbia și Muntenegrul vor în­cepe resbelul cu sau fără Rosia. Cetim in V Univers de la 20 Noemvrie. Corespondentul ziarului Times la Berlin comunică că insurgenții revin cu stăruință a­­supra iităei lor cereri pentru formarea unui principe creștin. Pe timpul acesta ziarul Golos din Saint- Petersburg recomandă numirea unui guver­­nor general creștin care să administreze Bos­nia sub controlul suveran al sultanului. Fără să se mai oprească la această ințele­­gere realizată astăzi intre insurgenți și intre politicii Rusiei, corespondentul Timesului nu crede in posibilitatea realizării acestui pro­gram. Supus sau vasal al Sultanului un gu­­vernor creștin in aceste provincii nu poate să spere că va ține sub supunere elementul mahometan, dacă nu va avea sub ordinile lui trupe creștine; dacă acești soldați vor fi toți creștini din țară, musulmanii vor aprinde tul­­burări; dacă aceste trupe vor fi jumătate cre­știni, jumătate musulmane, va resulta res­belul civil. In aceste Împrejurări, adaugă politicii de la Times, spre a pacifica provincia, nu este posibilă altă alternativă de­căt aceea a in­­tervenției eficace a unei puteri europeane. Bravo, conclusiune. Agenția Americană publică telegrama ur­mătoare : Constantinopole, 17 Octomvrie. Generalul Ignatieff a dat Porții asigurarea formală că in nici intr’un caz cabinetul din St. Petersburg nu admitea soluțiunea care constă in ridicarea Bosniei și a Herzegovi­­nei la principate semi-independente precum este Serbia, scopul Rusiei fiind de a obține garanții pentru rasele și pentru cred­itorii Turciei fără a iubi in integritatea imperiului otoman. Această asigurare a produs un efect esce­­lent prin cercurile oficiale in care influința Rusiei este din nou preponderantă. Cetim in les Débats de la 21 Noemvrie: Se scrie de la Ragusa, cu data de 12 No­emvrie, că s’a luat de Turcia o măsura foarte importantă. Partea acea a Herzegovinei care pornește de lângă cămpia de la Popovo spre Treb­nje și Nickfich, locuită mai numai de creștini, a fost desfipită de guvernământul general de la Mostar și ridicată la gradul de provincie separată cu un guvernor creștin. încă două mici concesiuni s’au mai acor­dat simțimântul populațiunelor. S’a decis in adevăr ca grandarmeria să fie compuse pa viitor jumătate de c­reștini și jumătate de musulmani, dar nu ca mai nainte numai­ de musulmani, pe lângă aceasta, ca grăniceri să fie recrutați in același mod. Revista Internă. Industria zahărului in Romania. Sub acest titlu cetim V Economiste Rou­­main din 25 Noemvrie, următoarele in­­formațiuni: O industrie care in toate țările unde a fost implăntată, a luat in scurt timp o desvoltare de necrezut și care a exer­­citat cea mai fericită influență, atăt asu­pra industriei in general căt și asupra agriculturei, are să se introducă in fine și in Romănia. Aflăm in adevăr că d-nul Revista Esternă. Insurectiunea din Herzegovina Mai multe telegrame ne au adus știrea că insurgenții din Herzegovina proectează să trimită in curând la Viena, la Berlin și la St. Petersburg, o deputațiune care să supue o FOILETON. CATE­VA PASAGE Estrasa din Cârjele fondamentale ale Spiritismului. P’!. Tot efectul are o causă. Tot e­­fectul inteligent are o cause inte­ligentă. Puterea causei inteligente este in măsură cu mărirea efec­tului. (Urmare). IX. Darul mediumnităței este vechiu ca și lu­mea ; profeții erau mediumi; miste­rile lui E­­leusis erau întemeiate pe mediumnitate; Cal­­deenii, Assirienii, aveau mediumi; Socrat era călăuzit de către un Spirit ce insufla admi­rabilele principii a filosofiiei sale; el ii auzea voacea. Toate popoarele au avut mediumii lor, și inspirațiunele Ioanei d’Arc nu erau artă de­căt voacele Spiritelor binefăcătoare ce o călăuzeau. Acest dar care acum se răs­­păndește devenisă mult mai rar in veacurile de mijloc, dar nici odată n’a incetat. Swe­­denburg și ucinicii lui au avut o școală nu­meroasă. Franța veacurilor din urmă, bat­jocoritoare, și ocupată de o filosofie care, vo­ind se dărâme abuzurile neingăduirei religi­oasă, stingea sub redicol totul ce era ideal. Franța trebuia se depărteze Spiritismul ce nu înceta de a progresa la Nord. Dumnezeu invocau această luptă de idei positive contra ideilor Spiritualiste (duhovnicești), pentru că fanatismul iși făcuse o armă din aceste de pe urmă, acum cănd progresele industriei și a științelor au desvălît arta de a viețui bine la un așa punt­in căt tendințele*­ materiale au devenit domnitoare, D-zeu voește ca Spi­ritele se fie readusă la interesele sufletului; el voește ca perfecționarea omului moral se devie acea ce trebue se fie, adecă finitul și scopul vieței. Spiritul omenesc se urmeză un mers trebuitor, chipul gradațiunei suferită de totul ce populează universul văzut și ne­văzut ; tot progresul sosește la oara sa, vara inălțărei moralului a venit pentru omenire; incă nu se va sevărși in zilele voastre, dar mulțumiți Domnului că asistați la aurora bine­cuvântată. Petru Juti (părintele mediumului) X. Dumnezeu m’a insărcinat cu o misiune de îndeplinit cătră cei credincioși pe care el ii favorisază de mediumnitate. Cu căt primesc grație de la cel a Tot-Puternic, cu atâta sunt mai in primejdie, și această primejdie este cu atăt mai mare cu căt ea ie naștere din vi­­să’și acea favoare pe care D-zeu li o acor­dează lor. Facultățile de care se bucură me­diumii li atrage laudele oamenilor; felicită­*­ Tendințele, ținta la care tinde omul, rele, lingușurile, iată răul lor. Acei medi­umi chiar uită că ar trebui se aibă tot­dea­­una de față in mintea lor nevrednicia lor primitivă (de la inceput); ei fac și mai mult: ceia ce datoresc numai lui D-zeu, ei și-l în­sușesc vredniciei lor. Ce să intămplă atunci? Bunele Spirite ii părăsesc; ei devin jucăria celor rele, și numai au busolă pentru a se călăuzi; cu căt ei devin mai capabili, cu atăt ei sunt inpinși ași atribui un merit ce nu este a lor pănă cănd in fine D-zeu ii pe­depsește retrăgândule o facultate care nu poate se si fie de­căt fatală. Rugați pe ingerul vostru păzitor, pentru ca se vă ajute a fi tot­deauna in pază con­tra celui mai crunt inimic al vostru care es­te mândria. Aduceți vă aminte, voi care a­­veți fericirea de a fi tălmăci intre Spirite și oameni, că fără sprijinul Dumnezeescului nos­tru stăpân, ve’ți fi cu atăt mai aspru pedep­siți, cu căt a’ți fost mai mult favorizați. Sper că această comunicare vă aduce fo­loasele sale, și doresc ca ea se poată ajuta pe mediumi de a se păzi de acest rău, care este măndriea. XI. Ioana d’Arc. Când voiți se primiți comunicațiuni de la Spiritele cele bune, este de nevoie de a vă pregăti la această favoare prin ațintirea min­ței, prin gânduri curate și prin dorința de a face binele in vederea progresului general, căci aduceți vă aminte că egoismul este o ca­usă de intărziere pentru ori­ce inaintire. A­­duceți vă aminte că dacă D-zeu invoește pe unii din voi de a primi suflarea unora din copii sei care, prin purtarea lor, au știut se merite fericirea de a ințelege bunătatea sa infinită, este că el voește binele, la cererea noastră, și in viderea bunilor voastre gân­diri, a vă da mijloacele de a inainta in ca­lea sa; așa­dar, mediumi! profitați de aceas­tă facultate pe care D-zeu bine-voește a vă acorda. Aveți credință in mila stăpânului nostru; aveți tot­deauna caritatea in lucra­re, nu vă obosiți nici­odată de a esersa a­­ceastă sublimă virtute cum și ingăduirea. Faptele voastre se fie in tot­deauna in ar­monie cu conștiința voastră, acesta e un mij­loc sigur de a insoti fericirea voastră din a­­ceastă vieață trecătoare, și de a vă pregăti o existență de o mie de ori in­ca mult mai dulce. Mediumul acela care nu s'ar simți in stare de a se pute păstră in invățetura spiritistă să se abție; căci ne puind in profit lumina ce i’l luminează, va fi mai puțin de ertat de­căt altul, și va trebui se espteză orbirea sa. Pascal, PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași, No. 11,190. Conform telegramei D-lui Mi­nistru de Interne No. 17,968, se face cunos­cut, că pentru aprovisionarea cu una sută ciile popușoi, necesare Penitenciarului cen­tral de aice, pentru care se va ține licita­­țiune la 25 Noemvrie curent in Camera a­­cestui oficiu, după cum s’a publicat prin foaea oficială No. 122, 50 chile popușoi vor fi vechi, iare 50 chile vor fi din recolta anului cu­rent și predarea popușoiului din anul curent, să se facă peste trei luni. No. 11,194. La 4 Dechemvrie viitor, ur­mând a se ține licitațiune atăt in Camera acestei Prefecturi, precum și la Comuna res­pectivă, pentru vinderea materialului resul­­tat din daramarea caselor de pe proprieta­tea Statului Mănzăteștii, din Comuna Cris­­tești, acest județ, se publică spre cunoștința generală. Prefectura Poliției Iași. No. 8044. In ziua de 29 a curentei, carele 11 din zi, in piața Primăriei, urmând a se vinde licitativ niște obiecte, care din timp in timp, găsindu-se pe strade, nu s’au presen­­tat păgubașii spre a le primi, după publica­­țiunile urmate, se publică spre cunoștința a­­matorilor de a le cumpăra, ca in arătata zi, să se presinte la locul indicat, unde urmează a se ține licitație. Prefectura districtului Botoșani, No. 7598. Comitetul Permanent de Bo­toșani publică din nou termin de 20 zile, so­cotite de la data fonei, pentru darea in an­­treprisă a 7 podețâ pe calea județană Bo­toșani Stefănești, spre cunoștința amatorilor de a se presenta in ace zi in Camera Comi­tetului cu garanții in regulă, spre a concura. No. 7562. Pe teritorul Comunei Curteștii din plasa Tărgul, pripășindu-se una vacă hu­lubă, coamele țapoșe, pișcată la urechea dreap­tă, și o altă vacă porumbă, coarnele țapoșe și pișcată la urechea stângă, după cum in­­credințază d-nul sub-prefect respectiv prin raportul No. 2584 și 2588. Se publică ter­menul prescris de legea poliției rurale, spre cunoștința păgubașului, care cu dovezi in re­gulă să se presinte la mencion­ita Comună, pentru ași primi Yitele. Prefectura județului Cahul. No. 9664. Pe teritorul Comunei Pelinei Moldoveni din plasa Costangalia, s’a pripășit un cal, la păr murg, coama neagră in dreap­ta, la șoldul drept dinapoi dănguluit cu li­teră nediscifrata și la spinare stricat de șe, se publică aceasta in termenul legal, spre cu­noștința proprietarului. No. 9666. Pe teritorul Comunei Pelinei Moldoveni, din plasa Costangalia, s’au pri­pășit un cal, la păr negru, la trup mic, di­­sălat, coama in dreapta, la urechea stângă furculiță și la dreapta pișcătură, la șoldul drept din­ apoi dăngăluit cu literă nediscifrată, chiar de ochiul drept și la ochiul stâng, pu­ XII. Vrau se vă vorbesc astăzi despre neinte­­resarea ce trebue se fie una din calitățile de căpitenie a mediumilor, cum și modestia și devotamentul. D­zeu li au dat această fa­cultate pentru ca ei se ajute la răspăndirea adevărului, dar nu pentru a face o speculă, și prin aceasta nu ințeleg numai pe aceia care ar voi se o esploateze după cum ar face cu un talent ordinar, puindu-se medium du­pă cum se pune danț maistru sau cântăreți, dar toți acei care ar pretinde să se serveas­că de dansa in niște videri oare­care inte­resate. Este oare rațional de a crede că Spi­ritele cele bune, și cu atăt mai puțin Spi­ritele superioare care condamnă lăcomia, se consimtă a se da in priveliște, ca niște ac­­tiori, și să se pună la disposiția unui antre­­prinor de manifestări spiritiste ? Tot ast­fel nu trebue de gândit că Spiritele cele bune nu pot se favoriseră găndirele cele mândri și ambițioase. Dumnezeu le permite de a se comunica oamenilor pentru ai scoate din no­roiul cel pământesc, și nu pentru a servi de instrumente la pasiunele cile urăte. El nu poate dar se privească cu plăcere pe acei ce inlăturează de la adevăratul scop darul ce li-au făcut, și vă asigur că ei vor fi pedep­siți, chiar aice, prin amăgirele cele mai amară. Delfine de Otrardin,

Next