Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1877 (Anul 10, Nr. 70-141)
1877-10-09 / nr. 110
ANUL X. Iassi, Duminica 9 Octomvrie 1877. Ho. 110. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Poliției Iași. No. 8224. D. Velicu Anghel, cerând a i se da autorizațiune pentru deschiderea unui stabiliment de crâșmă, in acest oraș, desp. Jiu, strada Carei, este necesitate a se cunoaște mai întâi dacă numitul nu este căzut in vreo cauză corecțională, tras inaintea trib, pentru delicte de vini sau crimi, sau pus sub privigherea polițienească pentru delicte de vini sau crimi, aceasta se publică și sunt rugate toate autoritățile respective, că dacă vor cunoaște pe numitul căzut in vreuna din asemenea categorii, se facă cunoscut acestui oficiu până in termen de 40 zile de la data fonei. No. 8339. D. Oisie Fenic, cerând a i se da autorisație pentru deschiderea unui stabiliment de crâșmă in acest oraș, desp. a IV-a, strada Socola, casa, No. 84, este necesitate a se ști mai intăi dacă numitul nu este căzut in vre o cauză corecțională, tras inaintea trib, pentru delicte de vini sau crimi, sau pus sub privigherea polițieneață pentru delicte de vini sau crimi, aceasta se publică și sunt rugate toate autoritățile respective, că dacă vor cunoaște pe numitul căzut nu vre o asemenea categorie, se facă cunoscut acestui oficiu până in termen de 40 zile de la data fonei. Prefectura distr. Botoșani, No. 9232. De cătră Primăria comunei Dăngeni, din plasa Jijia, sau declarat de pripas o capă sură închisă, mică de trup, ce a rămas de la individul Vasile Costachi Boariu, care fiind deținut pentru caz de furt, au evadat de sub pază, precum d. Subprefect acelei plăși, prin raportul No. 2342 incredințată, se publică termenul de 6 luni conform legei poliției rurale, spre cunoștința păgubașului, care cu dovezi in regulă, să se prezinte la Primăria acelei comuni spre a o primi. Sub-prefectura plasei Copou județul Iași. No. 2525. In urmarea autorizației d-lui Casier general No. 3548, in ziua de 11 a curentei, urmând a se vinde licitativ in camera Casieriei județului Iași, vitele și obiectele sechestrate de la foștii Consilieri comunei podgoria Copou, pentru neachitarea dărilor fiscale pe trimestrul al IV-a anul 1876, se publică aceasta spre cunoștință generală. No. 2523. In urmarea autorizației dată de d. Casier general al județului Iași Bub No. 3781, in ziua de 9 Octomvrie urmând a se vinde licitativ la reședința Primăriei comunei Tăutești, vitele și obiectele implinite de la foștii Consilieri a desființatei comuni Zahorna, pentru neachitarea cătră Stat a dărilor fiscale pe trimestrul al IV-a anul 1876, se publică spre cunoștința concurenților ce ar fi. Casieria generală a județului Iași. No. 4908. La 20 a curentei luni Octomvrie, urmând a se vinde licitativ 16 pluguri cu fețele lor, 10 boroni cu colții de fer, 100 chile orz aproximativ, 30 chile grău idem, și 20 chile ovăs, sechestrate pe moșiea Morenii, spre îndestularea Statului cu suma de lei 2350, ce datorește de arendaș pentru căștiul de 15 Ianuarie a. c. 1877, se publică aceasta cu deșteptare că licitația urmează a se ține in camera acestui oficiu, care va fi deschisă de la 1—4 oare, iar adjudecarea se va face asupra persoanelor care ar oferi prețul cel mai avantajos și cu condițiunele care se vor ceti la ziua termenului, cănd se va pune in viderea concurenților și probe din productele sechestrate, in lăuntrul termenului se pot adresa la Primarele comunei Prisacanii, cărue i s’au dat instrucțiuni in asemenea. No. 4865. La 17 a curentei luni Octomvrie, urmând a se vinde licitativ 18 boi mari, 4 vaci, 2 mănzați, 80 stoguri făn și 20 fălci popușoi pe câmp neculeși, avere sechestrată de la arendașul moșiei Gudgia și Bălțăteștii, spre îndestularea Statului cu suma de lei 1564 bani 50, rest căștiului de 15 Iulie trecut a. c., se publică aceasta spre cunoștința generală cu deșteptare că licitația urmează a se ține in camera acestui oficiu, și va fi deschisă de la 14 oare, iar adjudecarea se va face asupra persoanelor care ar oferi prețul cel mai avantajos, doritorii insă care ar vroi să ia cunoștință despre calitatea averei sechestrată, inlăuntrul termenului se pot adresa la Primarele comunei Brăești, din plasa Cărligătura, căuia i s’au dat instrucțiuni in asemenea, iar la termenul ficsat vitele se vor aduce aicea in piață Palatului Administrativ. Primărial Municipiului Iași. No. 9733. Urmând a se da in antrepriză reparațiunea caselor d-nei A. Jordan, ocupate actualminte de această comună cu școala de meserii, după devizul și condițiunele respective, se deschide concurență pentru ziua de 20 Octomvrie anul curent, oarele 12 meridiane. Amatorii de a lua asupră de această lucrare, sunt invitați a se prezenta la ziua termenului in camera acestui oficiu cu garanția necesară, pentru a se face adjudecațiunea cuvenită. Biuroul III. No. 9730. De către Epitropia averei Bisericei supranumită Banu, urmănd a se da in posesie una vie, proprietate acei Biserici, situată in podgoria Galata, compusă din 7 pogoane vie roditoare aproximativ, cu 2 livezi, copaci roditori și neroditori, una casă cu 2 odăi și o altă căsuță pentru locuința vierului, precum și o cramă, pe timp de 3 ani, calculați de la 26 Octomvrie curent, se deschide din nou concurență Luni in 17 ale curentei, parele 12 meridiane. _ Amatorii de a lua in posesie asemenea vie, se vor prezenta in camera acestui oficiu in ziua și para sisindicată, cu garanție necesară pentru a se face adjudecarea. Biuroul III. Primăria comunei Botoșani. No. 3885. Fiindcă la termenul de 3 ale lunei curente, ni s’au prezentat concurenți pentru a lua in antreprisă venitul comunal din taxa vinurilor fine, liquioruri, rom și gaz, ce urmează a se da in antrepriză pe timp de 3 ani, incepăori de la 1 Ianuarie anul 1878, se publici un alt termen pentru ziua de 25 a curentei și se invită pe d-nii concurenți ce vor in a lua in antrepriză acest venit, să se pazinte in ace zi, oarele 12 meridiane, in cinera acestui oficiu spre a lua parte la liciăție, care are a se ține după condițiunele esisente. No. 3883. Findcă la termenul de 3 ale lunei curente, nu s’au presentat concurenți pentru a lua și antreprisă venitul comunal din taxa vitelor ce se vând, ce urmează a se da in antrepisă pe timp de 3 ani, începători de la 1 Ianuarie anul 1878, se publică un alt temen pentru ziua de 25 a curentei și se mută pe d-nii concurenți ce vor vor a lua in atrepriză acest venit, să se prezinte in aci zi, parele 12 meridiane, in camera acestui oficiu, spre a lua parte la licitație, care tre a se ține după condițiunele esistente. No. 3887. I Polițai de oraș cu adresa No. 5050, declarând de pripas una capră, un păr roșă șură, o urechi retezată și una spinticată, cu o ca<& sură, și o altă capră albă Dură pornuiâ, pestrițä po Uut. HR putina termenul de 6 him conform art. 48 din legea poliției rivale, ca păgubașul acelor vite, să se privite in lăuntrul termenului la Primărie cu probe legale, spre a i se elibera, căci după aspirea termenului acele vite se vor vini, și banii se vor incasa in folosul casei comunale. Primăra comunei Ciurea. No. 1340. In această comună picând de pripas una vaci cu vite), la trup mare, la păr plavană, coanele țapoșe, inserată la șoldul și cornul sung cu un fer necunoscut, se publică aflaBa păgubașului ei conform legei poliției ruale. Primăria urbei Neamț. No. 3327. Amănda se ține din nou licitație la 28 a lnei Octomvrie anul curent, pentru darea si antreprisă a facerii czeturei despre mahilaua Țuțuenii acestei urbe, se invită pe d-ni concurenți, ca la acel termen să se preznte in camera acestei Primării, întovărășit de garanțiile cuvenite, cănd ave a se ține licitațiea. No. 3258. Amănd a se ține din nou licitație la 25 Octomvrie curent, pentru darea in antrepriză a venitului tacselor de la lână, bere, țaică și drojdie de bere și de la jugărit, pe timp de trei ani, începători de la 1 Ianuarie anul curent, se invită pe d-nii concurenți, ca la aratatul termen să se prezinte in camera acestei Primării, întovărășiți de garanțiele cuvenite, când ave a se ține licitațiea. Primăria comunei Rediu-Mitropoliei. No. 1092. Pe teritoriul acestei comuni, au picat de pripas unaeapă murgă deschisă, coama, coada murge, coada retezată, pete albe pe spinare, beteagă de piciorul drept dinapoi, se publică aflarea păgubașului. No. 1090. Se publică aflarea păgubașului unui cal, la păr murg, coama, coada negre, pete albe pe spinări și sub pântece, cu boltă la găt in dreapta la grebăn, in coamă un viț de păr alb, cu malic, declarat de pripas. No. 1089. Pe teritorul acestei comuni, au picat de pripas un cal, la păr roib închis, cosma, coada idem, puțin păr alb in coamă, ros de pedică la ambile picioare dinainte și cu pete albe, steluță in frunte, și potcovit de tras patru picioarele, se publică aflarea păgubașului. Comisia dosp. a 111-a din Iași. No. 1975. In virtutea hotărărei d-lui judecător de pace, ocol. al III-a No. 425, investită cu formula executorie, prin care se condamnă pe d. August Novațca se plătească d-lui Same Spaner suma de 7 gald, cu procent legal, de la data reclamației până la numărătoare, plus 10 lei noi cheltueli de judecată și conform art. 388 din pr. civ., se somează pe d. August Novațca, a căruia domiciliu este necunoscut, ca un termen de 3 zile de la data Ioaei, să respundă d-lui Same Qnnnsv» avarifii Vinni nnmaníSnui la nem. mare i se va sechestra și vinde averea mobilă. CURIERUL DE IASS FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI și VINERI. PERTUL ABONAMENTULUI: In Iași și districte: Pe un an 12 lei noi, plus portul 2 fr. 40 bani;—pe șase luni 6 lei noi, plus portul 1 fr. 20 bani. Austria. Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci. — Italia, Belgia, Elveția. — Pe șase luni 22 franci. Inserțiuni și reclame: Bandul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Redacțiunea și Administrațiunea in localul Tipografiei Nationale. ANUNCIURI. Rândul sau local sau 16 bani. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Havas, Laffite Annie, 8 Place de la Bourse, Paris. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anuncîurile pentru „Curierul de Iași“ foaea oficiala, se fac la D-na Eugène Mfcoud. Constantinopol, 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 30 bani. _____________________________________________CALENDARU_ SEPTAMANEI. Stil vecidu. Stil nou. ZIOA. PATRONUL ZILEI. [ Reg. Soar. Ap. Boat Stil vechiu. Stil nou. ZIUA. PATRONUL ZILEI. Rob. Soar. Ap. Soar. Octomvrie. Octomvrie. Nore. mT. ore. n Octomvrie. Octomvrie. ore. m. ore. mT 9 21 Duminică. Sf. ap. Iacov. Alfeu. 6 22 5 1 13 25 Joi. Mart. Carp. și Papii. 6 27 5 2 10 22 Luni. S. S. Evlampie și Evlampia. 6 23 5 î 14 26 Vineri. (4) Sf. Cuv. Paraschiva. 6 28 5 1 î1 23 Marți. Sf. ap. Filip. 6 24 5 1 15 27 Sâmbătă. Mart. Lukian preotul. 6 29 4 59 ________________24_____| Mercuri.__________Ap. prov. Tarah și Andronik. 6 25 5 1_______16__________28_______Duminică.________Mart. Longin surași. _________ 630458 PUBLICAȚII JUDECĂTORESCĂ. Curtea de Apel din Iași Secția a II-a. No. 657. D-nii Manoli Șerbenciu și Ioan Stoicescu, cu domiciliurile necunoscute, in virtutea srt. 71 combinat cu 75 alin. 6 din proc. civilă, sunt citați a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege inaintea secțiunei a 2-a a trib. la 21 Octomvrie 1877, oara 11 din zi, cănd ave a se judeca procesul dintre Stat cu D. Vasile Adamachi și d-lor, pentru valoarea unor grupuri cu bani, aducând cu d-lor și probele ce vor ave la neurmare causa se va căuta in lipsă, fără drept de oposițiune, conform art. 151 din proc. civilă. NOTIFICAȚIUNE. No. 4325. D. David sin Ițic, domiciliat in comuna Buciumii, s’a judecat de cătră Curtea de Apel din Iași secția a 2-a, ps Vasile Zmeu, pentru abuz de încredere, și prin decisiunea dată in lipsă No. 582, din 13 Dechemvrie 1876, s’a confirmat sentința trib. Iași secția a 4-a, prin care Zmeu este achitat, apărăndu-se și de daunele civile, cerute de David sin Ițic. D. Grefier zisei Curți, iu cunoștiințază pe numitul că menționata decisiune se poate ataca pe calea oposițiunei in termin de 5 zile, conform regalelor stabilite la art. 183 și următorii din proc. penală și pe calea recursului in casație in termin de 3 zile, conform art. 2H, 396, 417 și următorii din aceiaș procedură. Tribunalul jud. Iași Secția a II-a. No. 1666. D-na Smaranda Rizu, cu domiciliul necunoscut, in virtutea art. 151 și 75, alin. 6, din procedura civilă, este citată a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege, inaintea secțiunei a 2-a a trib. Iași, la 19 Octomvrie 1877, parail din zi, cănd are a se judeca oposiția făcută de D-na Ecaterina Panaitencu, contra esecutărei ce se face de cătră d-sa pentru bani, aducând atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare causa se va căuta in lipsă. Secția a IlI-a. No. 766. D. Ivan Vasiliev, de profesiune proprietar, domiciliat in Iași, prin comandamentul, înregistrat la No. 580, au somat pe D. Gheorghe Vasiliu, de profesiune liberă, domiciliat in Iași, cu un termin de 30 zile, se respundă suma de 687 lei vechi și 20 par., cu a lor procent până la numerătoare, plus 20 lei noi, cheltueli de judecată, ce se reclamă in virtutea cărței de judecată a D-lui Jude de pace ocolul 1, din Iași, sub No. 307 din 27 Iunie 1875, și investită cu formula executorie, fără prejudiciul cheltuelelor de urmărire. Fiindcă d-nu debitare in arătatul termin, ce au expirat n’au plătit banii, ear d-nu creditare, prin petițiunea înregistrată la vizarea imobilului" cofte’mSUtf dH3?%ineată in orașul Iași de spaia, peste habiera Păcurarii Tărgușorul Păcurari, înscrisă la No. 25, construită de vălătuci, acoperită cu scânduri și compusă din 4 odăi, o șură de scânduri, lăngă casă și un paravan din dos tol de scânduri, și un temnic cu locul lor, megieșindu-se pe de o parte cu imobilul D-lui Vasile Gherman, iar pe de altă parte cu imobilul D-lui Al. Sofian. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din procedura civilă, tribunalul publică vănzarea conform art. 510 din acea proc., ca concurenții ce ar fi de a cumpăra indicatul imobil cu atenansele sale, să se înfățoșeze in camera acestei secțiuni a IlI-a, cu garanția cerută de lege la 9 a lunei Ianuarie ziua Luni 1878, ora 11 din zi, cănd ave a se face adjudecația, potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 procedura civilă. Totodată să somează pe toți acei care ar pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă, sau orice alt drept asupra bunului urmărit, ca inaintea adjudecațiunei să se arăte la tribunal, spre ași arăta pretențiunile lor, sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. Secția a IV-a. No. 7622. D. Neculai Paladi, cu domiciliul necunoscut, se citează ca in ziua de 23 No FOILET DIN, literatura neo-bulgara ’). (Trad. din C. I. Jirecek, „Geschichte der Bulgaren“). Pe timpul Turcilor activitatea literară s’a mărginit pe lăngă unele traduceri din grecește și decopiarea vechilor apocrife și codice de legende. Jumătate bulgare, jumătate sărbești sunt rugăciunele, ce le-a edat episcopul Stanislavov penpaulicianii săi din Nicopole. Istoria literaturei neo-bulgare se începe cu chronica monahului Paysil de Samokov (1762). Imediat urmează scrierile învățăcelului său, a episcopului Sofronie de Vraca (1739—1815). Afară de „Chiriacodromion“ (Rămnic 1806), care este cea d’ăntăia carte tipărită in limba neo-bulgară, el a tradus din grecește multe scrieri populare și a compus memoriile sale. In pătrarul d’ăntăiu al secuiului nostru ieromonahul Hadgi Ioachim a tipărit in Buda unele cărticele religioase și egumenul mănăstirei Regele Marcu, Kyrill Dejcinovic din Tetova a tipărit „Oglinda“ (Ogledala) sa, compusă in dialectul macedonean. Toate aceste au fost încercări sporadice. O literatură plină de viață s’a desvoltat numai de pe la 1824, cănd unii patrioți din București și Odesa și-au propus a înainta cultura poporului lor. Scriitorii Dr. Bejon, A. Stoianovici, Nenovici, Pesakov, Sapunov, cari toți trăiau in România, au trebuit inainte de toate să se intereseze a compune cărți didactice pentru scoalele de înființat. Berovic sau Beron ( 1871) afară de „Bucvar“ (1824) nu a scris nimic in limba bulgară; in limba francesa a compus el căteva serii de scrieri paradocse asupra fisicei, unele broșuri in grecește și o carte asupra filosofiei slavice (Praga 1855) in germănește. Stojanovic și amicul său Pusakov au cercat mai ăntăi să facă poesii bulgare, imitând cântecele populare și modele rusești 2). Aprilov a scris rusește, afară de scrierea sa asupra apostolilor slavi, pe care a publica-o și in limba bulgară 3). Un mare ma*it pentru tinera literatură și-au căștigit amândoi Neofyții. Egumenul din mihăstirea Ryl Neofyt din Rhodope, a piblicat cea d’ăntăi gramatică bulgară (Iragujevac 1835), apoi o biografie a sf. Ioan Rylski (Belgrad 1836, 1870) o crestimatie peleosloveană cu un vocabular grec-slovean (Constantinopole 1852) și a inclus noul testament in limba populară pentru misionarii americani; prima ediție (Smyrna 1840) adevărat că s’a nimicit la porunca patriarhului, insă cele următoare s’au răspăndit un număr de preste 30000 esemplare4). Arhimandritul mănăstirei Chilandar, Neofit Bozvedi din Kotel, a publicat 1835 o enciclopedie si șase părți (Slaveno-bolgarskoje dăto odstvo), in care merită amintire mai ales o geografie a Bulgariei ; el a lăsat vre-o 25 manuscripte, intre cari un mngment cu memoriia) De amintit mai sunt și învățătorii Bajno Popovc din Zeravna lângă Kotel, un elinist erudit, care a trăit in Cărlova la Balcan, Christaki Pavlovic din Dupnia, ( amăndoi 1858) și Emmanuel Vaskidovic din Melnik ( 1875); cei doi din urmă au trăit in Svistov și au scris un număr mărișor de opuri populare. Asupră statorirei limbei scrise și ortografiei cei d’ăntăi scriitorii aveau păreri foarte diferite. Vuk Karadzic, întemeietorul literaturei neo-sărbești, publică 1822 proiectul său, cum ar avea se scrie limba bulgară după principii fonetice, insă acest proiect remase neconsiderat chiar și pentru că cartea lui Vuk nu ajunse pe măna nici unuia din bulgarii de pe atunci. Fiecare scriea in dialectul locului său natal; unii lepădau articulul propriu limbei populare, in întreg teritoriul limbei bulgare, alții defendau susținerea mai departe a lui, mulți vedeau mântuirea in a se apropia de limba paleo-slaveană. In deșert cercă Aorilov 1836 a aduce o unitate. Chiar și astăzi ortografia nu este pretutindenea fixată; totuși in deceniile din urmă scriitorii s’au unit acceptând de basă in scriere dialectele de la Dunăre și din estul Balcanilor. Până in an. 1840 au apărut numai cărți religioase și școlare, compuse de autodidacți sau traduse din grecește, tipărite in Râmnic, București, Brașov, Buda, Kragujevac și Belgrad. Din acest an incoace intălnim scriitori, cari au fost făcut studii in străinătate, traduceri din limbele occidentale, jurnale și tipografii in Turcia chiar. Cea d’ăntăi tipografie slavă pe pămănt bulgar s’a inființat la an. 1839 in Salonik prin Theodosii, arhhimandrite mănăstirei Sinaia, insă după puțini ani ea a perit prin foc. In an. 1840 A. Damianov, sprijinit de misionari americani și anumit de Mr. E. Riggs, a deschis o tipografie bulgară in Smyrna, unde se afla o colonie de neguțători bulgari. In Aprilie 1844 Const. Fotinov din Samokov, profesor la școala grecească din Smyrna, a început să publice aci o scriere lunară ilustrată ,"Ljuboslovie"; el a compus și o geografie voluminoasă (1845). In Constantinopole au început să tipărească in limba bulgară 1843 Sărbul Kons. Ognjanovic, 1844 tipografia patriarhal și Armeanul Thaddäus Divician. Drept argument despre grabnica desvoltare a literaturei servește almanahhul bulgar (Paris, Dicót 1845) a lui Ognianovic ; in curănd apărură și comedii, mai ăntăi o comedie in Chișineu 1873. Alex. Hadgi Russet publică in Strassburg *) Asupra literaturei neo-bulg. au scris Sreznevski in rurnalul ministeriului rusesc de instrucție 1846, V. D. Stojanov in Casopisceského nausea 1896. Zinzifov in Poezia Slavian de Gerbelj (Petropole 1871). Comp. Const. Jirecek, Bibliographie de la littérature bulgare. Knigopisti na novobulgarskaya knizina 1806— 1870. Viena 1872 (tot odată ca adans la Period. Spis. VII). (Lipsa unor caractere tipografice bulgare ne sileate a scrie cuvintele bulgărești cu litere latine* Red. a) Unele din incercările lor in Bezsonov, „Balg: Volkslieder“ II. 125 sq. Odă lui Păsakov asupra morții lui Venelin la Aprilov Deniica 60 și i Ljuboslavie 1844. 1. 14. s) In rusește Aprilov a scris 1841 o carte asupra apostolilor slavi 1841 Denjica 1842 in suplement; 1845 a edit 4 documente vechi. 4) De 40 de ani incoace Neofit lucră la un dicționar mare al limbei bulg. Unele probe in Big. Knizki 1859, 1860. Zilele aceste s’a făcut in Constantinopole inceputul cu tipărirea lui. “) Dialogul său patriotic „Mați Bolgaria" s’a retipărit la Fer. Spisania IX.