Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1877 (Anul 10, Nr. 70-141)

1877-10-09 / nr. 110

ANUL X. Iassi, Duminica 9 Octomvrie 1877. Ho. 110. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Poliției Iași. No. 8224. D. Velicu Anghel, cerând a i se da autorizațiune pentru deschiderea unui stabiliment de crâșmă, in acest oraș, desp. J­iu, strada Carei, este necesitate a se cunoaște mai întâi dacă numitul nu este căzut in vre­o cauză corecțională, tras inaintea trib, pentru delicte de vini sau crimi, sau pus sub privigherea polițienească pentru delicte de vini sau crimi, aceasta se publică și sunt rugate toate autoritățile respective, că dacă vor cunoaște pe numitul căzut in vre­una din asemenea categorii, se facă cunoscut a­­cestui oficiu până in termen de 40 zile de la data fonei. No. 8339. D. Oisie Fenic, cerând a i se da autorisație pentru deschiderea unui sta­biliment de crâșmă in acest oraș, desp. a IV-a, strada Socola, casa, No. 84, este nece­sitate a se ști mai intăi dacă numitul nu este căzut in vre o cauză corecțională, tras inaintea trib, pentru delicte de vini sau crimi, sau pus sub privigherea polițieneață pentru delicte de vini sau crimi, aceasta se publică și sunt rugate toate autoritățile respective, că dacă vor cunoaște pe numitul căzut nu vre o asemenea categorie, se facă cunoscut acestui oficiu până in termen de 40 zile de la data fonei. Prefectura distr. Botoșani, No. 9232. De cătră Primăria comunei Dăngeni, din plasa Jijia, sau declarat de pri­pas o capă sură închisă, mică de trup, ce a rămas de la individul Vasile Costachi Bo­­ariu, care fiind deținut pentru caz de furt, au evadat de sub pază, precum d. Sub­pre­­fect acelei plăși, prin raportul No. 2342 in­­credințată, se publică termenul de 6 luni conform legei poliției rurale, spre cunoștința păgubașului, care cu dovezi in regulă, să se prezinte la Primăria acelei comuni spre a o primi. Sub-prefectura plasei Copou județul Iași. No. 2525. In urmarea autorizației d-lui Casier general No. 3548, in ziua de 11 a curentei, urmând a se vinde licitativ in ca­mera Casieriei județului Iași, vitele și obiec­tele sechestrate de la foștii Consilieri comu­nei podgoria Copou, pentru neachitarea dă­rilor fiscale pe trimestrul al IV-a anul 1876, se publică aceasta spre cunoștință generală. No. 2523. In urmarea autorizației dată de d. Casier general al județului Iași Bub No. 3781, in ziua de 9 Octomvrie urmând a se vinde licitativ la reședința Primăriei co­munei Tăutești, vitele și obiectele implinite de la foștii Consilieri a desființatei comuni Zahorna, pentru neachitarea cătră Stat a dă­rilor fiscale pe trimestrul al IV-a anul 1876, se publică spre cunoștința concurenților ce ar fi. Casieria generală a județului Iași. No. 4908. La 20 a curentei luni Octom­vrie, urmând a se vinde licitativ 16 pluguri cu fețele lor, 10 boroni cu colții de fer, 100 chile orz aproximativ, 30 chile grău idem, și 20 chile ovăs, sechestrate pe moșiea Mo­­renii, spre îndestularea Statului cu suma de lei 2350, ce datorește de arendaș pentru căș­­tiul de 15 Ianuarie a. c. 1877, se publică a­­ceasta cu deșteptare că licitația urmează a se ține in camera acestui oficiu, care va fi deschisă de la 1—4 oare, iar adjudecarea se va face asupra persoanelor care ar oferi prețul cel mai avantajos și cu condițiunele care se vor ceti la ziua termenului, cănd se va pune in viderea concurenților și probe din productele sechestrate, in lăuntrul termenu­lui se pot adresa la Primarele comunei Pri­­sacanii, cărue i s’au dat instrucțiuni in ase­menea. No. 4865. La 17 a curentei luni Octom­vrie, urmând a se vinde licitativ 18 boi mari, 4 vaci, 2 mănzați, 80 stoguri făn și 20 fălci popușoi pe câmp neculeși, avere sechestrată de la arendașul moșiei Gudgia și Bălțăteș­­tii, spre îndestularea Statului cu suma de lei 1564 bani 50, rest căștiului de 15 Iulie trecut a. c., se publică aceasta spre cunoș­tința generală cu deșteptare că licitația ur­mează a se ține in camera acestui oficiu, și va fi deschisă de la 1­­4 oare, iar adjude­carea se va face asupra persoanelor care ar oferi prețul cel mai avantajos, doritorii insă care ar vroi să ia cunoștință despre ca­litatea averei sechestrată, in­lăuntrul ter­menului se pot adresa la Primarele comunei Brăești, din plasa Cărligătura, căuia i s’au dat instrucțiuni in asemenea, iar la terme­nul ficsat vitele se vor aduce aicea in piață Palatului Administrativ. Primărial Municipiului Iași. No. 9733. Urmând a se da in antrepriză reparațiunea caselor d-nei A. Jordan, ocu­pate actualminte de această comună cu școala de meserii, după devizul și condițiunele res­pective, se deschide concurență pentru ziua de 20 Octomvrie anul curent, oarele 12 me­ridiane. Amatorii de a lua asupră de această lucrare, sunt invitați a se prezenta la ziua termenu­lui in camera acestui oficiu cu garanția ne­cesară, pentru a se face adjudecațiunea cu­venită. Biuroul III. No. 9730. De către­­ Epitropia averei Bi­­sericei supranumită Banu, urmănd a se da in posesie una vie, proprietate acei Biserici, situată in podgoria Galata, compusă din 7 pogoane vie roditoare aproximativ, cu 2 li­vezi, copaci roditori și neroditori, una casă cu 2 odăi și o altă căsuță pentru locuința vierului, precum și o cramă, pe timp de 3 ani, calculați de la 26 Octomvrie curent, se deschide din nou concurență Luni in 17 ale curentei, parele 12 meridiane. _ Amatorii de a lua in posesie asemenea vie, se vor prezenta in camera acestui oficiu in ziua și para sis­indicată, cu garanție ne­cesară pentru a se face adjudecarea. Biuroul III. Primăria comunei Botoșani. No. 3885. Fiind­că la termenul de 3 ale lunei curente, ni s’au prezentat concurenți pentru a lua in antreprisă venitul comunal din taxa vinurilor fine, liquioruri, rom și gaz, ce urmează a se da in antrepriză pe timp de 3 ani, incepăori de la 1 Ianuarie anul 1878, se publici un alt termen pentru ziua de 25 a curentei și se invită pe d-nii con­curenți ce vor in a lua in antrepriză acest venit, să se pazinte in ace zi, oarele 12 meridiane, in cinera acestui oficiu spre a lua parte la liciăție, care are a se ține după condițiunele esisente. No. 3883. Find­că la termenul de 3 ale lunei curente, nu s’au presentat concurenți pentru a lua și antreprisă venitul comunal din taxa vitelor ce se vând, ce urmează a se da in antrepisă pe timp de 3 ani, înce­pători de la 1 Ianuarie anul 1878, se pu­blică un alt temen pentru ziua de 25 a cu­rentei și se m­ută pe d-nii concurenți ce vor vor a lua in atrepriză acest venit, să se prezinte in aci zi, parele 12 meridiane, in camera acestui oficiu, spre a lua parte la licitație, care tre a se ține după condițiu­nele esistente. No. 3887. I Polițai de oraș cu adresa No. 5050, declarând de pripas una capră, un păr roșă șură, o urechi retezată și una spin­­ticată, cu o ca<& sură, și o altă capră albă Dură pornuiâ, pestrițä po Uut. HR putina termenul de 6 him conform art. 48 din le­gea poliției rivale, ca păgubașul acelor vi­te, să se privite in lăuntrul termenului la Primărie cu probe legale, spre a i se eli­bera, căci după aspirea termenului acele vi­te se vor vini, și banii se vor incasa in folosul casei comunale. Primăra comunei Ciurea. No. 1340. In această comună picând de pripas una vaci cu vite), la trup mare, la păr plavană, coanele țapoșe, inserată la șol­dul și cornul sung cu un fer necunoscut, se publică aflaBa păgubașului ei conform legei poliției ruale. Primăria urbei Neamț. No. 3327. Amănd­a se ține din nou li­citație la 28 a lnei Octomvrie anul curent, pentru darea si antreprisă a facerii czetu­­rei despre mahilaua Țuțuenii acestei urbe, se invită pe d-ni concurenți, ca la acel ter­men să se preznte in camera acestei Pri­mării, întovărășit de garanțiile cuvenite, cănd ave a se ține licitațiea. No. 3258. Amănd a se ține din nou li­citație la 25 Octomvrie curent, pentru da­rea in antrepriză a venitului tacselor de la lână, bere, țaică și drojdie de bere și de la jugărit, pe timp de trei ani, începători de la 1 Ianuarie anul curent, se invită pe d-nii concurenți, ca la aratatul termen să se pre­zinte in camera acestei Primării, întovără­șiți de garanțiele cuvenite, când ave a se ține licitațiea. Primăria comunei Rediu-Mi­tropoliei. No. 1092. Pe teritoriul acestei comuni, au picat de pripas una­eapă murgă deschisă, coama, coada murge, coada retezată, pete albe pe spinare, beteagă de piciorul drept dinapoi, se publică aflarea păgubașului. No. 1090. Se publică aflarea păgubașului unui cal, la păr murg, coama, coada negre, pete albe pe spinări și sub pântece, cu bol­­tă la găt in dreapta la grebăn, in coamă un viț de păr alb, cu malic, declarat de pripas. No. 1089. Pe teritorul acestei comuni, au picat de pripas un cal, la păr roib închis, cosma, coada idem, puțin păr alb in coamă, ros de pedică la ambile picioare dinainte și cu pete albe, steluță in frunte, și potco­vit de tras patru picioarele, se publică aflarea păgubașului. Comisia dosp. a 111-a din Iași. No. 1975. In virtutea hotărărei d-lui ju­decător de pace, ocol. al III-a No. 425, in­vestită cu formula executorie, prin care se condamnă pe d. August Novațca se plătească d-lui Same Spaner suma de 7 gald, cu pro­cent legal, de la data reclamației până la numărătoare, plus 10 lei noi cheltueli de ju­decată și conform art. 388 din pr. civ., se somează pe d. August Novațca, a căruia do­miciliu este necunoscut, ca un termen de 3 zile de la data Ioaei, să respundă d-lui Same Qnnnsv» avarifii Vinni nnm­aníSnui la­ nem­. mare i se va sechestra și vinde averea mobilă. CURIERUL DE IASS FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. Apare d­e trei ori pe septămăn­ă DUMINICA, MERCURI și VINERI. PERTUL ABONAMENTULUI: In Iași și districte: Pe un an 12 lei noi, plus portul 2 fr. 40 bani;—­pe șase luni 6 lei noi, plus portul 1 fr. 20 bani. Austria. Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci. — Italia, Belgia, Elveția. — Pe șase luni 22 franci. Inserțiuni și reclame: Bandul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Redacțiunea și Administrațiunea in localul Tipografiei Nationale. ANUNCIURI. Rândul sau local sau 16 bani. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru­­ Cu­rierul de Iași“ foaea oficială se fac la Havas, Laffite A­n­nie, 8 Place de la Bourse, Paris. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anuncîurile pentru „Curierul de Iași“ foaea oficiala, se fac la D-na Eugène Mfcoud. Constantinopol, 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 30 bani. _____________________________________________CALENDARU­­_ S­E­P­T­A­M­A­N­E­I. Stil vecidu. Stil nou. ZIO­A. PATRONUL ZILEI. [ Reg. Soar. Ap. Boat Stil vechiu. Stil nou. ZIU­A. PATRONUL ZILEI. Rob. Soar. Ap. Soar. Octomvrie. Octomvrie. N­­ore. mT. ore. n Octomvrie. Octomvrie. ore. m. ore. mT 9 21 Duminică. Sf. ap. Iacov. Alfeu. 6 22 5 1 13 25 Joi. Mart. Carp. și Papii. 6 27 5 2 10 22 Luni. S. S. Evlampie și Evlampia. 6 23 5 î 14 26 Vineri. (4­) Sf. Cuv. Paraschiva. 6 28 5 1 î1 23 Marți. Sf. ap. Filip.­­ 6 24 5 1 15 27 Sâmbătă. Mart. Lukian preotul. 6 29 4 59 ________________24_____| Mercuri.__________Ap. prov. Tarah și Andronik.­­ 6 25 5 1_______16__________28_______Duminică.________Mart. Longin surași. _________ 6­30­4­58 PUBLICAȚII JUDECĂTORESCĂ. Curtea de Apel din Iași Secția a II-a. No. 657. D-nii Manoli Șerbenciu și Ioan Stoicescu, cu domiciliurile necunoscute, in virtutea srt. 71 combinat cu 75 alin. 6 din proc. civilă, sunt citați a se presenta in per­soană sau prin procurator admis de lege ina­intea secțiunei a 2-a a trib. la 21 Octomvrie 1877, oara 11 din zi, cănd ave a se judeca procesul dintre Stat cu D. Vasile Adamachi și d-lor, pentru valoarea unor grupuri cu bani, aducând cu d-lor și probele ce vor a­­ve la neurmare causa se va căuta in lipsă, fără drept de oposițiune, conform art. 151 din proc. civilă. NOTIFICAȚIUNE. No. 4325. D. David sin Ițic, domiciliat in comuna Buciumii, s’a judecat de cătră Cur­tea de Apel din Iași secția a 2-a, ps Vasile Zmeu, pentru abuz de încredere, și prin de­­cisiunea dată in lipsă No. 582, din 13 De­chemvrie 1876, s’a confirmat sentința trib. Iași secția a 4-a, prin care Zmeu este achi­tat, apărăndu-se și de daunele civile, cerute de David sin Ițic. D. Grefier zisei Curți, iu­ cunoștiințază pe numitul că menționata de­­cisiune se poate ataca pe calea oposițiunei in termin de 5 zile, conform regalelor stabi­lite la art. 183 și următorii din proc. pena­lă și pe calea recursului in casație in ter­min de 3 zile, conform art. 2H, 396, 417 și următorii din aceiaș procedură. Tribunalul jud. Iași Secția a II-a. No. 1666. D-na Smaranda Rizu, cu do­miciliul necunoscut, in virtutea art. 151 și 75, alin. 6, din procedura civilă, este citată a se presenta in persoană sau prin procura­tor admis de lege, inaintea secțiunei a 2-a a trib. Iași, la 19 Octomvrie 1877, parail din zi, cănd are a se judeca oposiția făcută de D-na Ecaterina Panaitencu, contra esecutărei ce se face de cătră d-sa pentru bani, adu­când atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare causa se va căuta in lipsă. Secția a IlI-a. No. 766. D. Ivan Vasiliev, de profesiune proprietar, domiciliat in Iași, prin comanda­mentul, înregistrat la No. 580, au somat pe D. Gheorghe Vasiliu, de profesiune liberă, domiciliat in Iași, cu un termin de 30 zile, se respundă suma de 687 lei vechi și 20 par., cu a lor procent până la numerătoare, plus 20 lei noi, cheltueli de judecată, ce se recla­­mă in virtutea cărței de judecată a D-lui Jude de pace ocolul 1, din Iași, sub No. 307 din 27 Iunie 1875, și investită cu formula executorie, fără prejudiciul cheltuelelor de urmărire. Fiind­că d-nu debitare in arătatul termin, ce au expirat n’au plătit banii, ear d-nu creditare, prin petițiunea înregistrată la vizarea imobilului" cofte’mSUtf dH3?%ine­ată in orașul Iași de sp­­a­i­a, peste ha­biera Păcurarii Tărgușorul Păcurari, înscrisă la No. 25, construită de vălătuci, acoperită cu scânduri și compusă din 4 odăi, o șură de scânduri, lăngă casă și un paravan din dos tol de scânduri, și un temnic cu locul lor, megieșindu-se pe de o parte cu imobilul D-lui Vasile Gherman, iar pe de altă parte cu imobilul D-lui Al. Sofian. Pe acest te­­meiu și in baza art. 503 din procedura ci­vilă, tribunalul publică vănzarea conform art. 510 din acea proc., ca concurenții ce ar fi de a cumpăra indicatul imobil cu atenansele sale, să se înfățoșeze in camera acestei sec­țiuni a IlI-a, cu garanția cerută de lege la 9 a lunei Ianuarie ziua Luni 1878, ora 11 din zi, cănd ave a se face adjudecația, potri­vit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 procedura civilă. Tot­o­dată să somează pe toți acei care ar pretinde vre­un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă, sau ori­ce alt drept asupra bunului urmărit, ca inaintea adjude­­cațiunei să se arăte la tribunal, spre ași a­­răta pretențiunile lor, sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. Secția a IV-a. No. 7622. D. Neculai Paladi, cu domiciliul necunoscut, se citează ca in ziua de 23 No­ F­OI­LET DIN, l­iteratura neo-bulgara ’). (Trad. din C. I. Jirecek, „Geschichte der Bulgaren“). Pe timpul Turcilor activitatea litera­­ră s’a mărginit pe lăngă unele traduceri din grecește și decopiarea vechilor apo­crife și codice de legende. Jumătate bul­gare, jumătate sărbești sunt rugăciunele, ce le-a edat episcopul Stanislavov pen­­paulicianii săi din Nicopole. Istoria literaturei neo-bulgare se în­cepe cu chronica monah­ului Paysil de Samokov (1762). Imediat urmează scrie­rile învățăcelului său, a episcopului So­­fronie de Vraca (1739—1815). Afară de „Chiriacodromion“ (Rămnic 1806), ca­re este cea d’ăntăia carte tipărită in lim­ba neo-bulgară­, el a tradus din grecește multe scrieri populare și a compus me­moriile sale. In pătrarul d’ăntăiu al se­cuiului nostru ieromonah­ul Hadgi Ioa­­chim a tipărit in Buda unele cărticele religioase și egumenul mănăstirei Regele­ Marcu, Kyrill Dejcinovic din Tetova a tipărit „Oglinda“ (Ogledala) sa, compusă in dialectul macedonean. Toate aceste au fost încercări spora­dice. O literatură plină de viață s’a des­­voltat numai de pe la 1824, cănd unii patrioți din București și Odesa și-au pro­pus a înainta cultura poporului lor. Scrii­torii Dr. Bejon, A. Stoianovici, Nenovici, Pesakov, Sapunov, cari toți trăiau in Ro­mânia, au trebuit inainte de toate să se intereseze a compune cărți didactice pentru scoalele de înființat. Berovic sau Beron (­ 1871) afară de „Bucvar“ (1824) nu a scris nimic in limba bulgară; in lim­ba francesa a compus el căte­va serii de scrieri paradocse asupra fisicei, unele bro­șuri in grecește și o carte asupra filo­­sofiei slavice (Praga 1855) in germăneș­te. Stojanovic și amicul său Pusakov au cercat mai ăntăi să facă poesii bulgare, imitând cântecele populare și modele ru­sești 2). Aprilov a scris rusește, afară de scrierea sa asupra apostolilor slavi, pe care a publica-o și in limba bulgară 3). Un mare ma*it pentru tinera literatu­ră și-au căștigit amândoi Neofyții. Egu­menul din mihăstirea Ryl Neofyt din Rhodope, a piblicat cea d’ăntăi grama­tică bulgară (Iragujevac 1835), apoi o biografie a sf. Ioan Rylski (Belgrad 1836, 1870) o crestimatie peleosloveană cu un vocabular grec-slovean (Constantinopole 1852) și a inclus noul testament in lim­ba populară pentru misionarii americani; prima ediție (Smyrna 1840) adevărat că s’a nimicit la porunca patriarh­ului, insă cele următoare s’au răspăndit un număr de preste 30000 esemplare4). Arh­i­­mandritul mănăstirei Chilandar, Neofit Bozvedi din Kotel, a publicat 1835 o enciclopedie si șase părți (Slaveno-bol­­garskoje dăto­ odstvo), in care merită a­­mintire mai ales o geografie a Bulgari­ei ; el a lăsat vre-o 25 manuscripte, in­tre cari un mngment cu memoriia) De amintit mai sunt și învățătorii Bajno Popovc din Zeravna lângă Kotel, un el­inist erudit, care a trăit in Cărlova la Balcan, Christaki Pavlovic din Dupnia, (­ amăndoi 1858) și Emmanuel Vaski­­dovic din Melnik (­ 1875); cei doi din urmă au trăit in Svistov și au scris un număr mărișor de opuri populare. Asupră statorirei limbei scrise și or­tografiei cei d’ăntăi scriitorii aveau pă­reri foarte diferite. Vuk Karadzic, înte­meietorul literaturei neo-sărbești, publică 1822 proiectul său, cum ar ave­a se scrie limba bulgară după principii fone­tice, insă acest proiect remase neconsi­derat chiar și pentru că cartea lui Vuk nu ajunse pe măna nici unuia din bul­garii de pe atunci. Fie­care scriea in dialectul locului său natal; unii lepădau articulul propriu limbei populare, in în­treg teritoriul limbei bulgare, alții de­­fendau susținerea mai departe a lui, mulți vedeau mântuirea in a se apropia de limba paleo-slaveană. In deșert cercă A­­orilov 1836 a aduce o unitate. Chiar și astăzi ortografia nu este pretutindenea fixată; totuși in deceniile din urmă scrii­torii s’au unit acceptând de basă in scri­ere dialectele de la Dunăre și din es­tul Balcanilor. Până in an. 1840 au apărut numai cărți religioase și școlare, compuse de autodidacți sau traduse din grecește, ti­părite in Râmnic, București, Brașov, Buda, Kragujevac și Belgrad. Din acest an in­coace intălnim scriitori, cari au fost făcut studii in străinătate, traduceri din limbele occidentale, jurnale și tipografii in Tur­cia chiar. Cea d’ăntăi tipografie slavă pe pămănt bulgar s’a inființat la an. 1839 in Sa­­lonik prin Theodosii, arhhimandrite mă­năstirei Sinaia, insă după puțini ani ea a perit prin foc. In an. 1840 A. Damia­no­v, sprijinit de misionari americani și anumit de Mr. E. Riggs, a deschis o ti­pografie bulgară in Smyrna, unde se a­­fla o colonie de neguțători bulgari. In Aprilie 1844 Const. Fotinov din Samo­­kov, profesor la școala grecească din Smyrna, a început să publice aci o scrie­re lunară ilustrată ,"Ljuboslovie"; el a compus și o geografie voluminoasă (1845). In Constantinopole au început să tipă­rească in limba bulgară 1843 Sărbul Kons. Ognjanovic, 1844 tipografia pa­triarh­al și Armeanul Thaddäus Divici­­an. Drept argument despre grabnica des­­voltare a literaturei servește almanahhul bulgar (Paris, Dicót 1845) a lui Ogn­ianovic ; in curănd apărură și comedii, mai ăntăi o comedie in Chișineu 1873. Alex. Hadgi Russet publică in Strassburg *) Asupra literaturei neo-bulg. au scris Sreznevski in rurnalul ministeriului rusesc de instrucție 1846, V. D. Stojanov in Casopis­ceského nau­sea 1896. Zinzifov in Poezia Slavian de Ger­­belj (Petropole 1871). Comp. Const. Jirecek, Bibliographie de la littérature bulgare. Kni­­gopisti na novobulgarskaya kniz­ina 1806— 1870. Viena 1872 (tot­ o­dată ca adans la Pe­riod. Spis. VII). (Lipsa unor caractere tipografice bulgare ne sileate a scrie cuvintele bulgărești cu litere latine* Red.­ a) Unele din incercările lor in Bezsonov, „Balg: Volkslieder“ II. 125 sq. Odă lui Păsakov asupra morții lui Venelin la Aprilov Deniica 60 și i­ Ljuboslavie 1844. 1. 14. s) In rusește Aprilov a scris 1841 o carte asu­pra apostolilor slavi 1841 Denjica 1842 in suplement; 1845 a edit 4 documente vechi. 4) De 40 de ani incoace Neofit lucră la un dic­ționar mare al limbei bulg. Unele probe in Big. Knizk­i 1859, 1860. Zilele aceste s’a făcut in Constantinopole inceputul cu tipărirea lui. “) Dialogul său patriotic „Mați Bolgaria" s’a re­tipărit la Fer. Spisania IX.

Next